În perioada 3-5 martie a.c., o delegație a Senatului formată din senatorul Titus Corlăţean, președintele Comisiei pentru politică externă și senatorul Gheorghiță Mîndruță, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au participat la Conferința interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună (PESC/PSAC), organizată în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene. 
La reuniune au participat președinții comisiilor pentru politică externă și apărare din parlamentele naționale, reprezentanți ai țărilor candidate aspirante la aderarea la UE, precum și David McAllister, președintele Comisiei AFET din cadrul Parlamentului European, Zeljana Zovko, vicepreședinte al Comisiei AFET, Stephanie d'Hose, președintele Senatului Belgiei, Hadja Lahbib, Ministrul belgian al Afacerilor Externe, Afacerilor Europene și Comerțului Exterior și al Instituțiilor Culturale Federale, Ivanna Klympush-Tsyntsadze, președintele Comisiei pentru integrarea Ucrainei în UE, Federica Mogherini, rector al Colegiului Europei (Bruges), Steven Van Hecke, profesor în politici europene în cadrul Universității KU Leuven, Generalul Robert Brieger, președintele Comisiei Militare a UE, Amiralul Michel Hofman, Șeful belgian al apărării, Ambasadoarea Delphine Pronk, președintele Comitetului politic și de securitate al Uniunii Europene, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European.
Președintele Comisiei pentru politică externă a avut intervenții în două sesiuni, respectiv cea referitoare la sprijinirea Ucrainei împotriva agresiunii Rusiei și cea privind procesul de extindere a UE, precum și în cadrul dezbaterii urgente dedicate situației din Orientul Mijlociu.  Acesta a avut totodată mai multe reuniuni bilaterale în marja conferinței cu alți omologii europeni, precum și cu Federica Mogherini, rector al Colegiului Europei, fost Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate/Vicepreședinte al Comisiei Europene.
Demnitarul român a urat succes Președinției belgiene și a felicitat Suedia pentru dobândirea statutului de membru în familia euroatlantică. Acesta a făcut referire la sprijinul puternic acordat Ucrainei prin diferite mijloace, la susținerea Republicii Moldova în timpul acestor vremuri tulburi și la gestionarea provocărilor serioase ce survin, uneori zilnic, ca urmare a războiului din Ucraina și care afectează inclusiv teritoriul românesc, teritoriu NATO.
De asemenea, senatorul a subliniat necesitatea ca toate statele membre să depună eforturi pentru avansarea decisivă în procesul de stabilire a unei jurisdicții internaționale pentru pedepsirea crimei de agresiune, precum și urgentarea finalizării ratificării Acordului parțial extins adoptat în cadrul Consiliului Europei de stabilire a unui registru de daune ce decurg din crimele de agresiune comise de Federația Rusă.
În ceea ce privește politica de extindere, demnitarul român și-a exprimat susținerea pentru integrarea europeană, dar și euroatlantică atât a Balcanilor de Vest, cât și a statelor din vecinătatea estică, acolo unde este cazul, pentru adoptarea cadrului de negociere cu Republica Moldova și Ucraina în luna aprilie/mai a acestui an, precum și pentru organizarea primei conferințe interguvernamentale cu ambele țări în primul semestru al acestui an. În același timp, acesta a recomandat reîmprospătarea relației dintre UE și Turcia, în special pe baza Comunicării Comune a Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAS) privind relațiile UE-Turcia.
În ceea ce privește situația din Orientul Mijlociu, senatorul Corlățean a condamnat ferm acțiunile teroriste ale Grupării Hamas din 7 octombrie. Acesta a declarat că unele dintre acțiunile de ripostă ale armatei israeliene, care au ridicat probleme serioase de drept internațional umanitar, pot fi explicate dacă luăm în considerare faptul că Gruparea Hamas folosește cetățenii nevinovați, inclusiv palestinieni, ca scuturi umane. Demnitarul român a concluzionat propunând soluția celor două state și reluarea la momentul potrivit a procesului de normalizare a relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită, dar și alte statele arabe.
Senatorul Gheorghiță Mîndruță a avut două intervenții, una în cadrul sesiunii dedicate Busolei Strategice a UE și una în cadrul dezbaterii urgente dedicate situației din Orientul Mijlociu. Acesta a subliniat implicarea continuă a României în consolidarea profilului internațional al UE în domeniul securității și apărării, în completă sinergie cu NATO și și-a exprimat susținerea pentru intensificarea cooperării și extinderea parteneriatului dintre aceste organizații conform celei de-a treia Declarații comune.
Secretarul Comisiei pentru apărare a Senatului a atras atenția asupra faptului că apărarea europeană necesită și capabilități de apărare, dar și abilitatea de a răspunde provocărilor și amenințărilor de securitate, astfel încât investițiile în apărare sunt esențiale.
Un alt aspect evidențiat de senatorul Mîndruță a fost faptul că Republica Moldova este extrem de afectată de războiul de agresiune al Rusiei, devenind  o țintă a războiului hibrid al acestui stat prin utilizarea agenților locali, a energiei ca armă, precum și a dezinformării și propagandei.
Acesta a declarat că România va face tranziția către o abordare scalabilă și modulară, cu scopul de a transforma misiunile civile PSAC în operațiuni mai agile, flexibile, efective și eficiente și va adopta un Plan național de implementare ce se va concentra pe alinierea la angajamentul Consiliului de a construi și consolida rolul UE ca furnizor global de securitate prin misiuni civile PSAC.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, demnitarul român și-a exprimat îngrijorarea față de situația complexă din această zonă și a subliniat faptul că singura soluție viabilă rămâne cea a celor două state, unica soluție care poate respecta aspirațiile legitime ale populației israeliene și palestiniene și care poate genera o pace justă și durabilă. În plus, acesta a declarat că atât Gaza, cât și West Bank, inclusiv Ierusalimul de Est ar trebui conduse de un guvern palestinian legitim și reprezentativ.