Cu ocazia Zilei europene de luptă împotriva traficului de persoane, Comisia pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități, condusă de președintele Costel Vicol, subliniază necesitatea unei acțiuni concertate pentru combaterea acestui fenomen, care continuă să afecteze grav drepturile și demnitatea umană.
Traficul de persoane reprezintă una dintre cele mai grave forme de abuz și exploatare, iar metodele folosite de traficanți devin din ce în ce mai sofisticate. Printre cele mai frecvent utilizate metode se numără metoda "Loverboy", prin care victimele – majoritatea tinere – sunt manipulate emoțional, seduse și atrase în rețele de trafic sexual. Această metodă de exploatare provoacă suferințe devastatoare atât pentru victime, cât și pentru familiile lor, care de multe ori nu își mai pot revedea copiii sau ajung să le găsească traumatizate.
În anul 2023, România a raportat 451 de victime ale traficului de persoane, dintre care 49% sunt minori și 77% sunt de gen feminin. Județele cele mai afectate de acest fenomen includ București-Ilfov, Iași, Timiș, Constanța și Dolj, conform Agenției naționale împotriva traficului de persoane (ANITP). Victimele traficului de persoane sunt în principal femei și copii, care sunt exploatați în scopuri de muncă forțată sau exploatare sexuală.
Datele statistice arată că cele mai vulnerabile categorii de vârstă sunt adolescentele între 14 și 18 ani, acestea fiind țintele predilecte ale traficanților. Suferințele familiilor care își văd copiii exploatați sau dispăruți rămân unul dintre cele mai dureroase efecte ale acestui fenomen. Familiile victimelor sunt adesea lăsate să lupte pentru justiție într-un sistem complicat și uneori nefuncțional.
Statul român, prin intermediul ANITP și a altor organizații neguvernamentale, oferă sprijin pentru victimele traficului de persoane. Acest sprijin include adăposturi temporare, consiliere psihologică, suport juridic și reabilitare socială. Cu toate acestea, multe victime se confruntă cu dificultăți majore în reintegrarea în societate din cauza traumei suferite și a stigmatizării.
Un alt obstacol major este dovedirea cazurilor penale. Rețelele de traficanți sunt extrem de bine organizate și, de multe ori, victimele sunt intimidate sau manipulate să nu coopereze cu autoritățile. În plus, procesele penale se întind pe parcursul mai multor ani, iar colectarea dovezilor împotriva traficanților este dificilă, mai ales când victimele refuză să depună mărturie din cauza traumei.
Traficul de persoane poate lua forme variate de exploatare, precum munca forțată, exploatarea sexuală, cerșetoria sau traficul de organe.
Cei 6 pași esențiali pentru a nu deveni victimă a traficului de persoane includ verificarea ofertelor de muncă, consultarea specialiștilor și lăsarea informațiilor complete familiei înainte de orice plecare în străinătate. Este foarte important ca fiecare cetățean să cunoască aceste măsuri de precauție pentru a evita situațiile de risc.
România trebuie să se asigure că legislația națională este armonizată cu standardele internaționale, iar mecanismele de protecție a victimelor sunt bine definite.
Deși România a adoptat o strategie națională pentru combaterea traficului de persoane, este esențial să evaluăm constant modul în care aceasta este aplicată. Instituțiile de stat trebuie să raporteze anual progresele și să colaboreze cu ONG-urile și organizațiile internaționale.
Victimele traficului au nevoie de servicii specializate de sprijin psihologic, legal și social. Este necesar să le oferim acces gratuit și facil la centrele de suport și să ne asigurăm că aceste servicii sunt eficiente.
Traficul de persoane este un fenomen transnațional, iar România trebuie să colaboreze activ cu alte state și organizații internaționale pentru a preveni acest fenomen. Schimbul de informații și bune practicii, precum și operațiuni comune pentru destructurarea rețelelor de traficanți sunt esențiale.
Este necesară o supraveghere constantă a implementării măsurilor și strategiei de combatere a traficului de persoane. Aceasta poate fi realizată prin instituirea unui mecanism independent de monitorizare a modului în care instituțiile aplică măsurile de prevenție și protecție.
România trebuie să rămână ferm angajată în protejarea drepturilor omului și în combaterea acestui flagel, iar fiecare dintre noi poate contribui, informându-se și acționând responsabil.
Acum, mai mult ca niciodată, România trebuie să își arate solidaritatea față de victimele traficului de persoane și familiile lor. Fiecare victimă trebuie să știe că nu este singură și că are dreptul la o viață liberă de exploatare. Alături de voi, familiile lor, și de autorități, luptăm pentru a face din România un loc mai sigur, unde traficul de persoane nu are loc și unde drepturile fundamentale sunt protejate.