Senatorii Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, precum și senatoarea Alina-Ștefania Gorghiu, ministra justiției, au participat, în calitate de membri ai Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), la reuniunea Subcomisiei APCE pentru implementarea hotărârilor CEDO (Tirana, 4-5 iulie 2024).
În deschiderea lucrărilor, din partea autorităților albaneze s-au adresat membrilor APCE ministrul justiției, Ulsi Manja, președinta Curții constituționale, Holta Zaçaj, președinta delegației la APCE, Blerina Gjylameti și președinta Comisiei juridice, pentru administrație publică și drepturile omului din Legislativul (Kuvendi) albanez, Klotilda Bushka.
Prima zi a reuniunii a continuat cu o prezentare a stadiului implementării, de către Albania, a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și cu o audiere cu tema Follow-up la cel de-al patrulea Summit al Consiliului Europei (Reykjavik, mai 2023): întărirea rolului comisiilor APCE în asumarea responsabilității guvernelor naționale pentru implementarea hotărârilor CEDO.
Luând cuvântul la acest prim punct aflat pe ordinea de zi, senatorul Corlățean a salutat încheierea procesului de monitorizare propriu-zisă a obligațiilor și angajamentelor Albaniei față de Consiliul Europei, ca o recunoaștere a progreselor înregistrate de autoritățile de la Tirana, în acest sens. În context, a arătat că neimplementarea, de către Albania, a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, inclusiv în cazul Casei Iorga din Saranda, pe care statul român a recuperat-o printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă în 2005, dar care nu a fost pusă în executare până în acest moment, constituie un impediment major, pentru Albania, în negocierea capitolelor 23 (sistem judiciar și drepturi fundamentale) și 24 (justiție, libertate și securitate) aferente procesului de aderare la Uniunea Europeană.
La cel de-al doilea punct al ordinii de zi, senatorul Corlățean a luat cuvântul în numele Comisiei de monitorizare, al cărei membru este și a subliniat că, în pofida faptului că responsabilitatea implementării hotărârilor CEDO, potrivit Convenției Europene a Drepturilor Omului, revine Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, APCE a promovat dintotdeauna o implicare proactivă a parlamentelor naționale în acest proces.
În continuare, senatorul Corlățean a arătat că există diverse modalități în care Comisia de monitorizare a APCE poate derula procedura de monitorizare și, respectiv, poate angaja răspunderea autorităților statului membru vizat. Astfel, a arătat că problema neimplementării hotărârilor CEDO poate fi ridicată, de Comisia pentru monitorizare, în patru feluri diferite: (1) pe parcursul pregătirii rapoartelor, notelor de informare și declarațiilor, (2) în timpul organizării de audieri pe teme specifice, (3) prin cooperarea strânsă cu Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) - solicitarea de avize referitoare la compatibilitatea proiectelor de lege sau a legislației în vigoare, cu standardele internaționale în materia drepturilor omului - și, nu în ultimul rând, (4) în cadrul raportului anual al comisiei, prezentat în plenul Adunării, privind stadiul procedurii de monitorizare.
În cadrul celei de-a doua zile a reuniunii au fost organizate dezbateri dedicate creării unei rețele a Adunării Parlamentare pentru executarea hotărârilor CEDO, modalităților de asigurare a justei satisfacții în hotărârile edictate de Curtea de la Strasbourg împotriva Federației Ruse, respectiv întăririi procesului de monitorizare a executării hotărârilor CEDO.