În data de 14 octombrie 2015 a avut loc şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României.
La primul punct de pe Ordinea de Zi a fost supus analizei COM(2015) 450 final — Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid.
În urma analizei punctelor de vedere ale consilierilor CAE şi ale institutiilor invitate, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât luarea unei decizii la o şedintă viitoare, în urma unor consultări suplimentare.
La punctul 2 de pe Ordinea de Zi a fost supus analizei COM(2015) 452 final — Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul UE a ţărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, precum şi de modificare a Directivei 2013/32/UE.
În şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene a fost analizat punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Interne. La lucrările Comisiei au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administratiei şi Internelor.
Comisia Europeană şi-a manifestat intentia de a consolida dispozitiile privind ţările de origine sigure cuprinse în Directiva 2013/32/UE privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale (denumită în continuare „Directiva 2013/32/UE"), pentru a sprijini prelucrarea rapidă a cererilor de azil depuse de persoane originare din tări considerate sigure. Acest aspect presupune constituirea unei liste comune la nivelul UE a tărilor de origine sigure ce va contribui şi la reducerea divergentelor existente între statele membre în ceea ce priveşte listele nationale ale ţărilor de origine sigure, facilitând astfel convergenţa procedurilor şi descurajând deplasările secundare ale solicitantilor de protectie internatională.
Comisia pentru Afaceri Europene a formulat următoarele observatii:
1. Se atestă faptul că prezentul regulament respectă principiile subsidiaritătii şi proporţionalitătii.
2. În contextul pachetului privind migratia se notează:
a. importanta propunerii de regulament pentru desemnarea tărilor sigure de origine
b. utilitatea propunerii de regulament pentru celeritatea procedurilor aferente cererilor de azil
c. faptul că prevederile regulamentului curent nu generează alte modificări care să influenteze negativ procedurile stabilite în pachetul aferent gestionării corespunzătoare a fenomenului migraţionist.
d. utilitatea posibilitătii solicitantului de azil ca, pe baza propriilor probe, să poată demonstra că nu este în sigurantă, deşi tara din care provine este în categoria ţărilor de origine sigure; se remarcă însă că o astfel de situaţie nu este uşor de dovedit în realitate.
e. existenta unor proceduri diferite, un regulament care este adoptat în procedură legislativă ordinară şi suspendarea sau eliminarea din lista comună a unei ţări prin acte delegate ale Comisiei.
3. Sunt considerate necesare şi obligatorii:
a. convergenţa şi uniformizarea procedurilor de azil.
b. uniformizarea la nivel european a listei ţărilor sigure de origine, deşi există state membre care au adoptat astfel de liste la nivel naţional.
c. prevederea regulamentului că „statele membre pot adopta decizii care permit desemnarea la nivel national şi a altor ţări de origine sigure decât cele prezente în lista comună la nivelul UE", dar ţinând cont de prevederile şi de aplicabilitatea directă ale prezentului regulament. Astfel, deşi statele membre păstrează ca prerogativă desemnarea la nivel national a altor ţări terţe decât acelea care figurează pe lista comună la nivel UE drept ţări sigure de origine, constituirea acestei liste comune asigură faptul că acest concept este aplicat uniform în cazul solicitanţilor ale căror ţări de origine sunt pe listă.
d. revizuirea periodică a ţărilor care figurează pe lista comună, potrivit căreia Comisia poate adopta o decizie în baza actelor delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în cazul unei schimbări defavorabile a situaţiei unei ţări terţe care figurează pe lista UE.
e. identificarea soluţiilor pentru cauzele care stau la baza fenomenului migraţionist: reducerea sărăciei, accelerarea procesului de dezvoltare a ţărilor de origine şi de tranzit, rezolvarea conflictelor etc., dincolo de aplicarea măsurilor pentru gestionarea situaţiilor de criză.
f. urgentarea elaborării şi implementării politicii externe şi de securitate comună, conform noilor realităţi.
g. având în vedere actuala situaţie de criză, revizuirea listei la cel mult şase (6) luni pentru primii doi (2) ani, sau ori de câte ori o situaţie excepţională o impune.
4. Se recomandă:
a. stabilirea unor criterii clare şi obiective pentru identificarea „schimbării bruşte a situaţiei” din ţările sigure de origine, prin identificarea riscurilor fiecărei ţări în parte, ţinând cont de faptul că la nivelul Comisiei se va lua decizia de suspendare sau eliminare a ţărilor sigure de origine prin acte delegate.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la Comunicarea COM 452.
La punctul 3 de pe Ordinea de Zi a fost supus analizei JOIN (2015) 40 final — Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu — Identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE.
La lucrările Comisiei au participat domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi reprezentanţi ai M.A.E.
Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene şi documentele privind examinarea de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru politică externă şi fişa de sinteză de la Serviciul pentru Afaceri Europene al Senatului.
Comunicarea reprezintă o sinteză a instrumentelor de acţiune externă aplicabile în prezent sau avute în vedere în susţinerea eforturilor de gestionare a migraţiei. În context, sunt reiterate următoarele obiective/măsuri concrete:
- derularea de asistenţă umanitară, asigurarea accesului la azil, gestionarea cauzelor migraţiei, în special conflictele, violenţa politică, încălcarea drepturilor omului, combaterea sărăciei;
- întărirea dialogului politic, a cooperării, schimbului de experienţă cu ţările partenere, societate civilă şi autorităţi locale;
- stabilirea unui Fond Fiduciar European / Trust Fund pentru Africa — cu obiectivul operaţionalizării acestuia la Summit-ul de la La Valletta.
- reiterarea apelului către statele membre de a contribui la Trust Fund pentru Siria.
- Turcia şi statele din Balcani vor beneficia de un nou program regional pentru managementul migraţiei, derulat de Comisie;
- acordarea de către Comisie de asistenţă Serbiei şi FYROM pe aspecte concrete legate de politica de azil şi migraţie;
- detaşarea la Ankara a unui ofiţer de legătură FRONTEX până la finalul anului;
- continuarea sprijinului pentru gestionarea frontierelor în Africa;
- derularea cooperării cu organizaţiile internaţionale în materie de migraţie;
- întărirea cooperării în materie de returnare şi readmisie;
Comisia pentru afaceri europene constată importanţa prezentei Comunicări şi consideră că este necesar ca România să continue să susţină necesitatea unei abordări comprehensive a problematicii, bazată pe conexiunea dintre dimensiunea internă şi externă a migraţiei, care să conducă la combaterea cauzelor profunde ale fenomenului. România trebuie să susţină necesitatea unei strategii ample care să cuprindă măsuri de natură economică, socială şi educaţională în ţările de origine, gestionarea crizelor din aceste state, stabilizarea post-conflict, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor financiare externe şi a politicii de dezvoltare a UE, cooperarea cu ţările de tranzit, inclusiv cele candidate şi combaterea traficului de persoane.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei au hotărât cu majoritate de voturi formularea unui proces verbal la JOIN (2015) 40 final —Identificarea de solutii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE.