Senatorul Vasile Dîncu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, a participat în perioada 16-18 septembrie a.c., la Reuniunea Președinților Conferinței Organelor Specializate în Afaceri Comunitare şi Europene (COSAC), ale cărei lucrări s-au desfășurat la Madrid, Spania. Reuniunea a deschis seria evenimentelor organizate de Spania, în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției rotative a Consiliului UE, după mandatul deținut de Suedia.
Agenda reuniunii a inclus trei sesiuni de lucru axate pe prezentarea priorităților semestrului de președinție spaniolă a Consiliului UE, viitorul Ucrainei în Europa și afaceri curente, cu intervenții din partea ministrului interimar al afacerilor externe, José Manuel Albares Bueno și a vicepreședintelui Parlamentului European, Othmar Karas.


În cadrul sesiunii despre Viitorul Ucrainei în Europa, senatorul Vasile Dîncu a salutat viziunea președinției spaniole și a transmis că țara noastră a depus toate eforturile pentru a asigura cel mai bun sprijin posibil refugiaților din Ucraina, subliniind că România se concentrează să ofere  un ajutor multidimensional și cuprinzător Ucrainei și Republicii Moldova. De asemenea, acesta a dat asigurări că, ”vom continua să facem acest lucru atât timp cât va fi necesar” și a transmis că în același timp, ”este foarte important să continuăm să sprijinim Republica Moldova și Georgia în toate domeniile lor de vulnerabilitate”.
Într-o  altă intervenție, președintele Comisiei pentru afaceri europene a făcut referire la faptul că ”la nivelul forurilor europene, discutăm despre soluții la diversele crize politice, economice și sociale, dar poate că uităm de crizele din sistemul politic și administrativ al Uniunii Europene”.
Oficialul român a făcut o enumerare a acestora, respectiv, ”tendința actuală în cadrul Uniunii este de a trece de la o democrație ’parlamentară’ la o democrație ’guvernamentală’, slăbind toate parlamentele în procesul decizional. Se poate observa că Parlamentul European, deși este singura instituție aleasă în mod direct în Uniune și, prin urmare, se află în centrul democrației liberale europene, nu are încă un drept de inițiativă directă generală. Persistența votului în unanimitate în cadrul Consiliului a devenit un obstacol de facto în calea punerii în aplicare a agendei europene, a dezvoltării și reformei ulterioare a democrației europene. Tratamentul aplicat României și Bulgariei pentru Schengen este un exemplu în acest sens.  Trebuie să recunoaștem că, în aceste vremuri de provocări comune și fără precedent, democrația parlamentară se află sub presiune și trebuie sprijinită, consolidată și dezvoltată de urgență. Este necesar ca Parlamentul să își consolideze funcțiile de control politic asupra Comisiei, în special prin prevederea posibilității de a depune moțiuni de cenzură în cadrul reuniunii anumitor comisii, la fel cum este necesar să se continue și să se îmbunătățească modalitățile de cooperare cu Comitetul regional și cu Comitetul Economic și Social European, inclusiv în etapa prelegislativă. Avem, de asemenea, nevoie ca aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în activitatea instituțiilor UE, în special în cooperarea cu parlamentele naționale, să fie îmbunătățită. Nu în ultimul rând, avem nevoie să identificăm mecanisme pentru a crește participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor”.
În finalul intervenției, senatorul Vasile Dîncu a afirmat:”dacă pierdem democrația europeană, Europa își va pierde vocația de gazdă și nu vom putea rezolva alte crize dacă nu luăm măsuri pentru a rezolva o criză a democrației în inima Uniunii Europene”.