În perioada 1-2 octombrie a.c., senatorul Titus Corlăţean a participat la Conferința interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună (PESC/PSAC), organizată la Madrid, în contextul dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene. 
La reuniune au participat președinții comisiilor pentru politică externă și apărare din parlamentele naționale,  reprezentanți ai țărilor candidate aspirante la aderarea la UE, precum și Željana Zovko, vicepreședintele Comisiei AFET din cadrul Parlamentului European, José Manuel Albares Bueno, actualul ministru pentru Afaceri Externe, Uniunea Europeană și Cooperare al Regatului Spaniei, ambasadoarea Delphine Pronk, președintele Comitetului politic și de securitate al Uniunii Europene, Cristina Duarte, sub-secretar general al ONU și trimis special în Africa, amiralul Juan Francisco Martínez Nuñez, secretar general pentru politica de apărare, președinții celor două camere ale parlamentului spaniol, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei Europene și ai Parlamentului European.
Președintele Comisiei pentru politică externă a avut o intervenție în sesiunea referitoare la prioritățile PESC/PSAC, în contextul aniversării a 30 de ani de la lansarea acestor politici, precum și în cadrul reuniunii grupului politic la care este afiliat, S&D. A avut totodată mai multe reuniuni bilaterale în marja reuniunii cu alți omologi europeni.
Demnitarul român și-a exprimat susținerea față de prioritățile președinției spaniole, și a ținut să mulțumească actualei președinții spaniole, președințiilor anterioare cehe și suedeze la Consiliul UE și tuturor statelor membre, cu o excepție,  care și-au exprimat sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen pe baza îndeplinirii condițiilor de aderare și a respectării tratatelor. În acest sens, și-a exprimat speranța obținerii unui rezultat pozitiv până în luna decembrie a acestui an, altfel România va fi obligată să-și revizuiască strategia națională din acest punctul de vedere.
Dincolo de sprijinul consistent acordat Ucrainei, de susținerea obligativității asumării responsabilității pentru crimele de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei și înființarea Tribunalului pentru crimele de război, de necesitatea de a demara negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, senatorul Corlățean a subliniat utilitatea reluării discuțiilor legate de acordarea statutului de candidat pentru Georgia, având la bază considerente strategice foarte importante. De asemenea, a atras atenția asupra situației umanitare din Armenia, a celor o sută de mii de refugiați din Nagorno-Karabakh și a necesității unei implicări mai mari din partea UE.
Președintele a declarat că împărtășește aceeași viziune cu președinția spaniolă legată de America Latină și Africa.
Pe de altă parte, în urma unei vizite oficiale în Republica Irak, în cadrul căreia a avut o serie de întrevederi cu înalți oficiali ai guvernului de la Bagdad, cât și cu liderii autorităților din Regiunea Kurdistan, senatorul Corlățean a atras atenția asupra unor situații cu potențial extrem de periculos pentru comunitatea internațională, respectiv resuscitarea structurilor ISIS, simultan cu revigorarea proceselor de radicalizare, în special în regiunile cu populație sunită si cu creșterea situațiilor tensionate între diferiții actori politici și grupuri etnice șiite, sunite și kurde. A atras atenția în mod distinct asupra problemei celor 60000 de refugiați din tabara Al-Hawl din Siria,  la 15 km de granița cu Irak, problemelor din Mosul și Basra, care au la bază în special considerente de natură economică și socială.  Acesta a subliniat urgența abordării acestor probleme cu seriozitate la nivelul UE și de către partenerii euroatlantici.