În data de 10 noiembrie 2015 a avut loc şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României.
La punctul 1 de pe ordinea de zi a fost analizat COM(2015) 429 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor - Proiect de raport comun 2015 al Consiliului şi al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018).
La lucrările Comisiei au participat reprezentanţi ai Ministrul Afacerilor Externe şi ai Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei si Formării Profesionale.
În şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 1o noiembrie au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi fişa de sinteză a Serviciului pentru Afaceri Europene.
S-a primit proces-verbal de la Comisia pentru invăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport. Comunicarea Comisiei privind Proiectul de raport comun privind cadrul reînnoit de cooperare în domeniul tineretului (2010-2o18), publicat pe 15 septembrie 2015, prezintă situaţia tinerilor din Europa, precum şi abordarea pe care au avut-o factorii de decizie in perioada 2013-2015.
Documentul Comisiei Europene este in linie cu iniţiativele naţionale in domeniu şi pune accentul pe necesitatea combaterii somajului in LTE (8, 7 milioane tineri, conform datelor Eurostat din 2014) şi a integrării tinerilor care nu beneficiază de educaţie, formare sau vreun loc de muncă (tinerii NEETS a căror cifră se situează, tot in conformitate cu cifrele Eurostat din 2014, la 13,7 milioane), în a căror categorie sunt susceptibili să se situeze tinerii cu background migrant.
Principalele directii de acţiune propuse vizează:
- egalitatea de şanse în materie de educaţie, ocuparea forţei de muncă şi de participare in comunităţi favorabile incluziunii;
- complementaritatea politicii europene de tineret cu alte domenii de acţiune, cum ar fi ocuparea forţei de muncă, educaţia, formarea, sănătatea, cultura, Agenda Digitală, dezvoltarea durabilă, cetăţenia şi sportul.
România este menţionată in Raport ca exemplu de bună practică pe mai multe direcţii care privesc aspectele de tineret, printre acestea numărându-se: cadrul legislativ naţional şi elaborarea unei strategii pentru tineret, implementarea Garanţiei pentru Tineret, adoptarea legii 335/2013 privind efectuarea stagiilor de către absolvenţii de invăţământ superior, ce vizează consolidarea aptitudinilor profesionale pentru adaptarea acestora la cerinţele pieţei muncii, invaţarea a două limbi străine în cadrul educaţiei secundare.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene consideră următoarele:
În ceea ce priveşte priorităţile viitoare, cadrul european pentru cooperare reinnoită poate să contribuie la identificarea unor soluţii durabile pentru combaterea somajului in rândul tinerilor, consolidarea incluziunii sociale şi prevenirea atitudinilor radicale. Apreciem că raportul Comisiei ar putea cuprinde direcţii de acţiune care să reflecte mai bine priorităţile naţionale, printre altele:
1. cresterea sociale a tuturor tinerilor, in special a celor din categoria NEETS (tineri aflaţi in afara pieţei forţei de muncă, a sistemului educaţional si/sau a programelor de formare profesională), a tinerilor romi si a celor proveniţi din familii de migranti;
2. facilitarea integrării pe piaţa forţei de muncă a tuturor tinerilor, inclusiv prin respectarea principiului liberei circulatii a lucrătorilor în spaţiul UE;
3. utilizarea resurselor financiare din mai multe rubrici ale cadrului financiar multianual, alocându-se fonduri pentru integrarea socio-profesională a tinerilor migranţi, in contextul in care Comunicarea Comisiei menţionează doar oportunităţile oferite tinerilor prin Fondul Social European şi prin programul Erasmus+.
Comisia de Afaceri Europene apreciază că este oportună recunoaşterea valorii adăugate deţinute de programul COSME - Programul pentru competitivitatea intreprinderilor şi pentru IMM-uri (cu precădere măsura Tinerii Antreprenori), programul Europa pentru Cetăţeni şi de programul Tineret pentru Parteneriatul Estic.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii la COM(2o15) 429 final.
La punctul 2 de pe ordinea de zi a fost analizat COM (2015) 510 final - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Gestionarea crizei refugiaţilor: stadiul de realizare a acţiunilor prioritare din cadrul Agendei Europene privind Migraţia.
La lucrările Comisiei au participat domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi reprezentanţi ai Ministrului Afacerilor Externe.
  Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraţiei şi Internelor, procesele verbale de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru politică externă, Comisia economică, industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, precum şi fişa de sinteză de la Serviciul pentru Afaceri Europene al Senatului.
  Comunicarea prezintă stadiul actual al realizării acțiunilor prioritare şi a fost publicată - cu prilejul Consiliului European din 15-16 octombrie a.c. - pentru a permite șefilor de stat și de guvern să evalueze stadiul implementării acestora.
  Comisia arată că măsurile operaționale și bugetare sunt menite să ofere sprijinul necesar ca sistemul de migrație al UE să reintre pe un făgaș normal, în care normele sunt aplicate în mod corespunzător, și să fie suficient de robust pentru a putea reacționa la vârfuri ale fluxului migratoriu.
  Comunicarea arată că s-au înregistrat evoluţii pe linia centrelor de primire „hotspots” pentru crearea şi operaţionalizarea lor, cu mențiunea că statele membre ar trebui să își prezinte rapid contribuțiile, în conformitate cu evaluarea necesarului efectuată de agențiile UE pentru aplicarea abordării de tip „hotspot”, iar Italia și Grecia ar trebui să își mărească în cel mai scurt timp capacitățile de primire.
  Comisia a concluzionat că, pentru a accelera implementarea măsurilor operaţionale se impun următoarele:
• Statele membre să își notifice capacitățile de găzduire a persoanelor transferate şi să își asume angajamente clare cu privire la numărul de persoane pe care le vor transfera din acest moment până la sfârșitul anului.
• Statele membre să furnizeze Comisiei informații cu privire la numărul de persoane pe care le vor reloca în următoarele șase luni și cu privire la locul din care acestea vor fi relocate.
• Statele membre să pună rapid în aplicare planul de acțiune al UE privind returnarea, propus de Comisie, pentru a se putea crea un sistem eficace de returnare la nivelul UE.
• Până la sfârșitul anului 2015, UE să trimită ofițeri de legătură europeni în materie de migrație în unsprezece țări terțe.
• Statele membre să contribuie substanțial la mecanismul de protecție civilă al UE.
• Statele membre să pună la dispoziție suficiente resurse pentru operațiunile comune Triton și Poseidon ale Frontex.
• Statele membre să contribuie pe măsura finanțării din partea UE la eforturile depuse pentru sprijinirea UNHCR, a Programului Alimentar Mondial și a altor organizații     internaționale, a Fondului fiduciar al UE pentru Siria și a Fondului fiduciar al UE pentru  Africa.
• Parlamentul European și Consiliul să adopte proiectul de buget rectificativ pentru 2016, astfel cum a fost propus de Comisie.
• Când va fi necesar, Comisia va continua procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a asigura conformitatea deplină cu acquis-ul în materie de azil și returnare.
• Comisia va analiza, până la 30 noiembrie 2015, dacă sunt întrunite toate condițiile pentru a recomanda Consiliului European din decembrie 2015 sau din martie 2016 să confirme reluarea transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin către Grecia.
• Comisia va finaliza planul de acțiune cu Turcia.
  Comisia pentru afaceri europene consideră că documentul european conține referiri clare la participarea fiecărei țări în situația actuală de criză si subliniază:
• implicarea României prin participarea activă la Frontex, EASO, Poseidon
• România a desemnat puncte de contact naționale, si a trimis ofițeri de legătură în Italia și Grecia
• România nu a făcut niciun angajament financiar şi a primit în 2015 peste 8,6 milioane EUR din fondul de finanțare pe termen lung (până în 2020) de 122,9 mil EUR pentru FAMI și FSI
  În urma dezbaterii, membrii comisiei, în concordanţă cu evaluările făcute, au hotărât cu majoritate de voturi, formularea unui proces verbal la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Gestionarea crizei refugiaților: stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei Europene privind Migrația - COM (2015) 510 final.
La punctul 3 de pe ordinea de zi a fost analizat COM (2015) 192 – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – O strategie privind piaţa unică digitală pentru Europa.
Din partea Guvernului au fost prezenţi reprezentanţi ai Serviciului de Telecomunicații Speciale.
A fost analizat punctul de vedere al Ministerului pentru Societatea Informațională, al Serviciului pentru Comunicații Speciale și al Serviciului pentru afaceri europene a Senatului.
Comisia pentru Afaceri Europene a constatat că documentul conține Strategia privind piaţa unică digital care stabileşte viitoarele modificări legislative care vor avea loc în următoarele trei direcţii:
1) facilitarea accesului transfrontalier la bunuri şi servicii online,
2) îmbunătăţirea reţelelor şi serviciilor digitale
3) maximizarea potenţialului de creştere al economiei digitale europene.
În ansamblu, Parlamentul European susţine propunerile Comisiei, cu o serie de observaţii, printre care:
• În materia comerţului transfrontalier, Parlamentul European atrage atenţia că există riscul ca propunerile Comisiei să genereze o şi mai mare disparitate între normele juridice aplicabile achiziţiilor online şi offline.
De asemenea, acesta s-a arătat sceptic în legătură cu natura juridică a modelelor de contract pentru vânzările online de bunuri corporale, în absenţa unei legi materiale.
Comisia Europeană este invitată să caute posibilităţi de instituire a unei mărci de încredere online la nivelul Uniunii Europene, în vederea asigurării încrederii, în special în privinţa comerţului online transfrontalier.
• Cu privire la prevenirea blocării geografice nejustificate, Parlamentul European invită Comisia să identifice şi să definească în mod clar cazurile de discriminare justificată în baza art. 20 din Directiva privind serviciile, pentru a acorda asistenţă interpretativă autorităţilor răspunzătoare cu punerea în aplicare a art. 20 în cauză.
• Referitor la modificarea legislaţiei în domeniul telecomunicaţiilor, Parlamentul European solicită instituirea unei singure autorităţi de reglementare în domeniu.
• În privinţa realizării economiei digitale, Parlamentul European susţine continua integrare a pieţei unice cu privire la „internetul obiectelor”14, consolidarea încrederii în aceste tehnologii prin securitate, transparenţă şi prin iniţiativa privind libera circulaţie a datelor, clarificarea normelor în materia utilizării, accesului la şi deţinerii datelor, precum şi facilitarea comutării între furnizorii serviciilor de date pentru prevenirea blocajelor.
De asemenea, Parlamentul European invită Comisia să clarifice proprietatea datelor şi regulile de portabilitate în conformitate cu principiul fundamental potrivit căruia cetăţenii trebuie să deţină controlul datelor personale.
În urma examinării și consultărilor avute, Comisia pentru Afaceri Europene consideră că:
Este oportună demararea consultărilor naționale și a pregătirii elementelor preliminare de poziție
Comisia Europeană trebuie să prezinte măsurile concrete pe care le dorește în vederea implementării obiectivelor stabilite.
Comisia Europeana trebuie sa asigure factorii care genereaza coeziunea în cadrul Uniunii Europene şi  nu trebuie pus accentul pe sancţionarea economiilor izolate din punct de vedere geografic şi tehnologic.
 
Măsurile de natură legislativă trebuie să asigure echilibru între obiectivele propuse și necesitatea de a nu suprareglementa un sector aflat în continuă evoluție. De asemenea trebuie avut în vedere și asigurat un echilibru între drepturile de proprietate intelectuală, pe de o parte , și drepturile și interesele publicului general (inclusiv în ceea ce privește dreptul la acces la informație și libertatea de exprimare).
Aceste măsuri, ar trebui să aibă la bază un document public care să cuprindă analiza e-guvernării pentru toate Statele Membre.
Inițiativele Comisiei privitoare la domeniul CLOUD COMPUTERING-ului la nivel European sunt de apreciat și foarte importante dar ar trebui să fie consultate statele membre în ceea ce privește stocarea , procesarea și gradul de secretizare și acces.
Sugerăm faptul că, Comisia Europeană ar trebui:
-  să ofere instrumentele necesare pentru asigurarea dreptului de conservare a resurselor strategice naționale de comunicare.
- să stimuleze investiţiile în infrastructura de comunicaţii electronice în bandă largă;
-  să se angajeze într-o reformă amplă a serviciilor de e-sănătate.
- să asigure existența unei singure autorități de reglementare la nivelul Uniunii Europene precum și instrumentele ce vor fi puse la dispozitia acesteia
- să se asigure scheme de ajutor in vederea:
          reducerii decalajului digital și tehnologic dintre statele membre;
          creşterii nivelului de alfabetizare digitală, a competenţelor şi a numărului de locuri de muncă din sectorul digital;
          creşterii digitalizării administraţiei publice;
          încurajarii inovării, a cercetării şi dezvoltării;
          stimulării investiţiilor în infrastructura de comunicaţii electronice în bandă largă;
Se poate concluziona faptul că realizarea Pieței Unice Digitale reprezintă unul dintre obiectivele strategice asumate de Comisia JUNCKER destinate transformării Europei într-o economie competitivă și dinamică, bazată pe cunoaștere, creare de locuri de muncă, inovare și dezvoltare rapidă a comerțului și a serviciilor electronice, în beneficial celor 500 de milioane de consumatori din Uniunea Europeană.
  În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii în concordanţă cu observaţiile şi evaluările membrilor, incluse în prezentul raport