În perioada 3-4 octombrie a.c., o delegație a Senatului formată din senatorul Daniel-Cătălin Zamfir, președinte al Comisiei economice, industrii și servicii, senatorul Antal István-Loránt, membru al Comisiei economice, industrii și servicii, senatoarea Gabriela Crețu, membră a Comisiei pentru afaceri europene, senatorul Ionel-Danuț Cristescu, secretar al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancara și piață de capital, a participat la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică și guvernanța în Uniunea Europeană, (IPC/SECG), organizată în contextul dimensiunii parlamentare a preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene, Budapesta, Ungaria. 
La reuniune au participat președinți și membri ai comisiilor pentru economie, industrii și servicii, buget-finanțe, activitate bancară și piață de capital, afaceri europene din parlamentele naționale, Erik BÁNKI, Președintele Comisiei pentru Economie, Márton NAGY, Ministrul Economiei Naționale a Ungariei, Péter KADERJÁK, director general al Asociației bateriilor din Ungaria, Zoltán VAJDA, Președintele Comisiei pentru Buget, Mihály VARGA, Ministrul pentru Finanțe al Ungariei, Tibor NAVRACSICS, Ministrul Administrației Publice și Dezvoltării Regionale al Ungariei, Elisa Ferreira, Comisar european pentru coeziune și reforme, precum și Președintele Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European. 
Principalele subiecte abordate au fost avantajele competitive ale apariţiei mașinilor electrice din Uniunea Europeană și pregătirile necesare pentru luarea deciziilor, reforma cadrului de guvernanță economică, impactul bugetului UE pentru politica de coeziune asupra cadrului financiar multianual. 
În cadrul  dezbaterilor din prima sesiune de dezbateri cu tema avantajele competitive ale apariţiei mașinilor electrice din Uniunea Europeană și pregătirile necesare pentru luarea deciziilor, senatorul Antal Istvan Lorant a subliniat că ,,importanța consumului anual de gaze naturale la nivel mondial este în creștere, ceea ce înseamnă că, la nivelul UE, ar trebui să ne concentrăm pe capacitățile de producție de gaze naturale și să ne axăm pe cum Uniunea noastră ar putea deveni un actor important pe scena globală a energiei. Nu să interzicem! Începând cu 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale.  Avem proiecte importante și strategice pentru Centralele Nucleare – trebuie să abordăm într-un mod firesc". 
În intervenția sa, acesta a mai adăugat faptul că ,,noi credem în tranziția energetică, dar este necesar să o realizăm cu mai mult calm, bazându-ne pe pragmatism, nu pe ideologii. Avem nevoie de capacități de producție de bază și de mai multă electricitate.  Avem nevoie de industrii funcționale puternice, nu de amintiri ale acestora". 
În cea de-a doua sesiune de dezbateri, cu tema reforma cadrului de guvernanță economică, senatoarea Gabriela Crețu a evidențiat  câteva aspecte referitoare la Reforma guvernanței economice. „Este o idee bună!, ar zice Gandhi. Reforma actuală, care, din păcate, aduce câteva schimbări minore pozitive, dar se bazează, din păcate, pe același diagnostic înșelător. Realități importante nu sunt luate în considerare, cum ar fi potențialul de creștere al statelor membre, care este diferit, cum diferită este și necesitatea lor de creditare. Și asta, deoarece statele membre nu sunt egale pe piețele de capital și bancare: unele sunt țări creditoare, altele, debitoare. Cât de dificil este să se reducă decalajul, ne pot spune colegii greci. Problema excedentului comercial al Germaniei nu a fost niciodată luată în considerare; asistăm la o tendință în scădere acum, dar din motive îngrijorătoare - criza și sancțiunile pe care Uniunea și le-a auto impus. Și Germania este motorul economiei UE! Lecția uriașei sume de bani cheltuite de guverne în timpul epidemiei nu a fost învățată, acea lecție despre care vorbea secretarul de stat ungar. Toate caracteristicile cadrului de guvernanță sunt încă în vigoare. Criteriile arbitrare de la Maastricht: ne este teamă să le schimbăm din cauza necesității de a schimba tratatele și a fricii că vom eșua să o facem. Japonia are peste 200% din PIB datoria publică de decenii și este încă în viață! Dar are propria sa monedă și, în principal, datoria este domestică. Regulile cer statelor membre să rezolve designul deficitar al monedei euro la nivel național. Dar este responsabilitate fără capacitate din cauza lipsei de instrumente, transferate către BCE odată cu renunțarea la moneda proprie. Prin urmare, euro continuă să fie un burete care absoarbe valoare adăugată din țările mai sărace către centru".
În plus, senatoarea Gabriela Crețu a mai adăugat: ,,Coordonarea economică nu a fost până acum un instrument eficient pentru construirea Uniunii! Există interese structurale opuse între statele membre, precum și o lipsă de capacitate, nu doar voință politică slabă, în ceea ce privește implementarea. Recomandările de țară par să aibă adesea un singur scop – păstrarea status quo-ului! Sau mai rău, de o vreme -  Uniunea să devină o copie a SUA – înlocuind cooperarea cu competiția și pacea cu războiul.  Este riscant, pentru că  EU nu are  resursele, moneda și puterea SUA!" 
Această conferință a oferit o platformă importantă pentru discutarea problemelor actuale din domeniul politicii economice, a contribuit la o mai bună înțelegere și convergență a diferitelor puncte de vedere.