Cu ocazia Zilei Românității Balcanice – 10 mai, reînnoim sentimentul nostru de solidaritate cu frații meglenoromâni, aromâni și istroromâni din statele balcanice, aflați în dificultate culturală. Ca stat înrudit, România are, în spirit european, obligații firești față de românii de la sud de Dunăre: aromâni, meglenoromâni, istroromâni sau dacoromâni, supuși unor procese nefaste de asimilare etnică și lingvistică.
Marcarea Zilei Românității Balcanice anume la 10 mai nu este deloc întâmplătoare. La 9 mai 1905, dând curs cererilor hotărâte și demersurilor energice ale României, sultanul Abdul Hamid al II-lea emitea la Constantinopol un Decret imperial, numit turcește Iradea, prin care românii din Imperiul Otoman, care cuprindea atunci o bună parte a Peninsulei balcanice, erau recunoscuți oficial drept a șaptesprezecea națiune, distinctă de națiunea greacă ortodoxă. Această Iradea a fost anunțată în ziua de 10 mai, Ziua Națională a Regatului Român. Astfel, România înregistra un strălucit succes diplomatic în favoarea conaționalilor săi de la sud de Dunăre, vorbitori ai dialectelor istorice ale limbii române comune: meglenoromân și aromân.
Ziua Românității Balcanice – 10 mai – a fost instituită prin Legea nr. 156/2021. Legea prevede că Ziua Românității Balcanice poate și ar trebui să fie marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, precum și de către reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea și/sau participarea, în țară sau peste hotare, la programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate acestei sărbători.