Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, a fost desemnat de Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor (SOC) din cadrul Adunării, în prima zi de dezbateri prilejuite de cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare 2022 (Strasbourg, 10-14 octombrie 2022), în calitate de reprezentant al Grupului la dezbaterile plenare ale raportului privind Activitatea Biroului și a Comisiei Permanente, raportor Selin Sayek Böke (Turcia, SOC).
 
În intervenția sa, în numele Grupului SOC, senatorul român s-a referit la două dintre temele importante înscrise pe agenda APCE: organizarea celui de-al patrulea Summit al șefilor de stat și de guvern din statele membre ale Consiliului Europei și noua Comunitate Politică Europeană.
Cu acest prilej, senatorul român și-a exprimat convingerea că organizarea Summit-ului va reprezenta un prilej important de promovare a unei noi viziuni, la nivelul leadership-ului european, a unor soluții clare în fața tragediei generate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei și în fața provocărilor actuale deosebit de grave la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, a multilateralismului și  a dreptului internațional.
Un obiectiv prioritar al Summit-ului îl reprezintă formularea unei soluții pentru înființarea unei Curți ad-hoc penale internaționale, care să judece crimele de agresiune și care, în acest fel, să elimine riscul ”impunității” pentru crimele de agresiune comise în perioadă de conflict.
În ceea ce privește noua inițiativă, Comunitatea Politică Europeană, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului s-a referit la organizarea primei întâlniri la nivel înalt în cadrul acestui format, desfășurate recent la Praga, și și-a exprimat încrederea că  dialogul politic la acest nivel va avea un impact pozitiv în actualul context european. În același timp, senatorul Titus Corlățean a atras atenția asupra riscurilor de diminuare a rolului, sferei de aplicare și competențelor Consiliului Europei, precum și asupra aspectelor ce pot constitui semnale ale unei Europe cu mai multe viteze, lucru care este, în opinia sa, inacceptabil.
În încheierea intervenției sale, senatorul român a menționat că există opinii diferite în spațul european asupra a ceea ce reprezintă soluții viabile în raport cu nevoia de a stopa războiul și pierderile de vieți omenești. A atras totodată atenția asupra faptului că o acceptare a unor concesii față de respectarea dreptului internațional și o abordare ”pragmatică” a încălcării principiilor fundamentale ale dreptului internațional, integrității teritoriale, suveranității, prin negocieri politice care ar presupune soluții de compromis politic, în numele reinstaurării păcii, și care ar implica și anumite cedări teritoriale în favoarea agresorului,  ar putea avea consecințe incalculabile pentru viitorul Europei.