Vicepreședintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi, a susținut, în cadrul ședinței plenului, o alocuțiune cu ocazia împlinirii, pe 16 noiembrie a.c., a 50 de ani de la adoptarea Convenției privind protecția patrimoniului mondial cultural şi natural și a aniversării Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România. ,,Comisia parlamentară pe care o reprezint, a inițiat Legea privind declararea acestei zile ca fiind Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România. UNESCO sărbătorește cea de-a 50-a aniversare a Convenției Patrimoniului Mondial, cultural și natural într-un mod inedit, invitându-ne pe fiecare dintre noi să ne imaginăm relația cu patrimoniul, așa cum este el astăzi și cum va fi și în următorii 50 de ani. Acest lucru ne îndeamnă la reflecție și la conștientizarea responsabilității noastre față de conservarea patrimoniului în fața provocărilor globale în creștere.”, a precizat senatorul Remus Negoi.
 
Conservarea Patrimoniului este unul dintre obiectivele principale ale UNESCO, iar Agenda 2030, adoptată de Adunarea Generală a ONU, integrează, pentru prima dată, rolul culturii, prin intermediul patrimoniului material sau imaterial și al creativității, ca un factor care facilitează dezvoltarea durabilă. Luate împreună, prevederile Convenției privind Patrimoniul Mondial, ale Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, Convenției din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, precum și Agendei 2030 pot transforma, în mod pozitiv, nu numai politicile culturale, ci și cele economice, sociale și de mediu, în favoarea sustenabilității. ,,Patrimoniul este, astăzi, ceea ce, cu atâta drag, au creat strămoșii noștri, patrimoniul este tot ceea ce înaintașii noștri au păstrat pentru a fi lăsat ca prețios testament urmașilor. Este de datoria noastră să lăsăm intactă copiilor și nepoților noștri această moștenire care ne face diferiți, unici și excepționali. Avem misiunea și obligația morală să protejăm, să conservăm și să ne asigurăm că și generațiile viitoare vor avea acces la bunuri de patrimoniu cu un caracter inestimabil și o valoare universală remarcabilă”, a subliniat vicepreședintele Comisiei permanente pentru relația cu UNESCO.
 
 
România are, în acest moment, înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO nouă obiective (șapte culturale și două naturale), printre care: Delta Dunării, Bisericile din Moldova, Cetățile Dacice sau Peisajul cultural minier Roşia Montană, obiectiv înscris și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. ,,Toate aceste succese aduc cu sine noi provocări care trebuie abordate cu responsabilitate de fiecare dintre noi – instituții, mediul academic, sectorul privat, cetățeni. Pentru că, dincolo de această mândrie națională care este firească, apartenența la UNESCO înseamnă respectarea unor reguli, precum modificarea și introducerea în legislația națională a unor prevederi clare privind protejarea acestora”, a menționat vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, Remus Negoi.
 
,,Rolul nostru principal, în toți acești ani, a fost identificarea neconcordanțele legislative și remedierea lor, dar și acela de a fi un element de legătură cu UNESCO şi organismele sale de pe teritoriul României. (…) În numele Comisiei parlamentare UNESCO, și al meu, îmi propun să încheiem acest an cu optimism și cu speranța că vom continua să facem echipă pentru promovarea patrimoniului românesc. Anul 2023 vine cu o altă agendă încărcată pentru România, cu noi provocări la care trebuie să ne gândim constant și, aș zice, strategic, pentru că, așa cum membrii Comisiei o spun de fiecare dată:, patrimoniul românesc nu are culoare politică”,  a declarat senatorul Remus Negoi.