În zilele de 3 și 4 aprilie 2024, senatorul Titus Corlățean a participat în Franța, la Paris, la reuniunea Rețelei Parlamentare Globale a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în calitatea sa de reprezentant al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) din partea Comisiei pentru afaceri politice și democrație și, totodată,  membru al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Reuniunea s-a desfășurat în formatul unei sesiuni de deschidere în cadrul căreia a luat cuvântul Mathias Cormann, secretarul general OCDE, a unei sesiuni speciale dedicate lansării Grupului parlamentar de cooperare cu OCDE în Rada Supremă a Ucrainei, precum și a unor sesiuni tematice care au abordat: evoluțiile privind piața energiei; perspectiva economică globală; strategia în materie de comerț a OCDE; situația educației globale: rezultatele PISA 2022; guvernanța inteligenței artificiale și rolul OCDE; trecerea către o economie cu zero emisii nete, circulară și prietenoasă cu natura. 
În marja reuniunii, senatorul Corlățean a participat la reuniunea bilaterală informală a delegației parlamentare române cu experții OCDE responsabili cu elaborarea raportului economic privind România, care a fost făcut public în martie 2024. În cadrul discuțiilor cu experții OCDE, senatorul Corlățean a scos în evidență faptul că aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv de țară transpartinic, iar comisia specială comună a Parlamentului României constituie un instrument important atât din punctul de vedere al prioritizării modificărilor legislative, cât și al controlului parlamentar asupra acțiunilor guvernului în domeniul procesului de aderare la OCDE.
În intervenția sa, în cadrul sesiunii de deschidere, în calitatea sa de reprezentant al APCE, a evidențiat importanța întăririi parteneriatului dintre APCE și OCDE, ca o modalitate de a contribui de o manieră semnificativă la multilateralism, menționând în acest sens dezbaterile lărgite privind activitatea OCDE care au loc de regulă o dată la doi ani și la care iau parte și reprezentanți ai parlamentelor naționale din statele membre OCDE care nu fac parte din Consiliul Europei.
Senatorul român s-a referit, în expunerea sa, la recenta Rezoluție 2526 (2024), adoptată în urma unei asemenea dezbateri lărgite, cu ocazia primei părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 22-26 ianuarie 2024) și având ca temă: Provocări globale în vremuri de criză și de război: rolul OCDE în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei. În continuare, senatorul Corlățean a menționat că actualele provocări globale – războaie, crize economice și de sănătate publică, violență la scară largă, dezinformare și informații false, adâncire a inegalităților sociale și declin democratic într-un număr din ce în ce mai mare de țări – ne-au arătat că este momentul să strângem rândurile în jurul valorilor noastre fundamentale, așa cum șefii de stat și de guvern și-au reafirmat angajamentul cu ocazia celui de-al patrulea Summit al Consiliului Europei (Reykjavik, 16-17 mai 2023).
Potrivit senatorului Corlățean, rolul OCDE în promovarea comerțului, investițiilor și rezilienței lanțurilor de aprovizionare, așa cum prevede noua Strategie a OCDE privind comerțul rămâne crucial, relevând totodată faptul că multilateralismul constituie cadrul cel mai adecvat în care pot fi contracarate în mod eficient orice încercări de a submina economiile de piață. În același timp, a evidențiat faptul că, în materie de încredere publică, sunt necesare eforturi suplimentare, prin îmbunătățirea participării cetățenilor la procesele politice, cu precădere a acelor cetățeni care consideră că interesele lor nu sunt reprezentate. În context, a amintit că Rezoluția APCE 2526 (2024) a salutat Declarația OCDE privind consolidarea încrederii și întărirea democrației, precum și Studiul bienal privind încrederea, o pârghie valoroasă pentru măsurarea percepțiilor publice în materie de încredere. În încheiere, senatorul Corlățean a reiterat faptul că parteneriatul dintre OCDE și APCE este unul strategic atâta vreme cât se bazează pe voința comună de a extinde comunitatea de valori occidentale către alte state care depun eforturi în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la OCDE, inclusiv România.
Senatorul Corlățean a luat cuvântul totodată și la sesiunea specială dedicată lansării Grupului parlamentar de cooperare cu OCDE în Rada Supremă a Ucrainei. În expunerea sa, a salutat înființarea acestui grup, a reamintit importanța angajării răspunderii Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei, un prim pas în această direcție fiind Registrul daunelor creat de Consiliul Europei în mai 2023 printr-un acord parțial lărgit, precum și necesitatea înființării unui tribunal ad-hoc specializat pentru judecarea crimei de agresiune. De asemenea, a arătat că Ucraina se află angrenată în momentul de față în trei procese simultane: stat candidat la Uniunea Europeană, stat aspirant la OCDE și stat membru al Consiliului Europei. În context, a arătat că pentru a evita suprapuneri nedorite ar fi de dorit ca evaluările efectuate de alte organizații internaționale, inclusiv Consiliul Europei și care sunt relevante pentru standardele organizației să poată fi folosite și de OCDE în procesele sale de evaluare.
O ultimă intervenție a senatorului Corlățean a avut loc în cadrul sesiunii tematice dedicate guvernanței inteligenței artificiale și rolului OCDE. În expunerea sa, parlamentarul român a făcut referire la Rezoluția 2341 (2020) și la Recomandarea 2181 (2020) ale APCE: Necesitatea unei guvernanțe democratice a inteligenței artificiale, care saluta înființarea Comitetului ad-hoc pentru inteligență artificială al Consiliului Europei, cadrul în care a fost elaborat proiectul de Convenție-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept. A mai arătat că în urma solicitării Comitetului Miniștrilor din 20 martie 2024 APCE urmează să adopte un aviz privind acest prim instrument juridic internațional în materia reglementării inteligenței artificiale, cu ocazia celei de-a doua părți a Sesiunii APCE (Strasbourg, 15-19 aprilie 2024), cu o specială privire asupra adoptării în textul Convenției a unor clauze de salvgardare care să garanteze demnitatea umană, drepturile fundamentale și corecta funcționare a instituțiilor democratice și statului de drept în statele membre ale Consiliului Europei.