Dezbateri și Rezoluții în Parlamentul European in perioada octombrie 2015

Dezbatere în Parlamentul European privind Inițiativa Cetățenească Europeană și adoptarea raportului György Schöpflin (Strasbourg, 26 octombrie 2015)
 
La 26 octombrie 2015, plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg a avut o dezbatere, cu participarea  PVP Frans Timmermans, în legătură cu Inițiativa Cetățenească Europeană / ICE, în baza raportului elaborat de Comisia pentru afaceri constituţionale a PE (AFCO), raportor György Schöpflin (PPE, HU).
Raportorul a reamintit că raportul său, votat în unanimitate de Comisia AFCO la 28 septembrie 2015, garantează dreptul și pârghiile necesare cetățenilor europeni pentru lansarea de inițiative legislative pe teme de interes pentru UE. Acest instrument la dispoziția cetățenilor UE nu crează suprapuneri cu atribuțiile și competențele legislatorilor europeni sau naționali, ci are efect de complementare a activității instituțiilor specifice democrației participative prin introducerea unei forme de acțiune civică. A subliniat că potențialul de mobilizare a cetățenilor trebuie încurajat, iar ECI poate stimula apropierea cetățenilor de nivelul decizional european, contracarând o evidentă tendință de distanțare. După intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 211/2011, niciuna dintre cele peste 50 de inițiative nu s-a concretizat într-un document legislativ, generând un nivel ridicat de frustrare din partea organizatorilor, în principal în legătură cu prestația COM. De aceea, raportul AFCO vizează în principal disfuncționalitățile constatate în cei patru ani de aplicare a Regulamentului, susținând o abordare mai flexibilă a regulilor – ”apply the rules but, where there is a grey area, think about the million people who have been involved”.
PVP COM, Frans Timmermans a subscris necesității de a face ICE mai accesibilă publicului (more user-friendly) prezentand măsurile de eficientizare adoptate de COM, ca instituirea punctului de contact, acordarea de sprijin logistic și tehnic organizatorilor sau găzduirea pe serverul COM a sistemului on-line de colectare a semnăturilor.
***
Potrivit rezoluției adoptate de plen, PE susține revizuirea acestui instrument, ceea ce ar putea determina implicarea publicului și promovarea dialogului între cetățeni și între cetățeni și instituțiile UE. Având în vedere plângerile formulate de organizatori privind lipsa unor explicații detaliate și complete din partea COM în legătură cu motivele respingerii numeroaselor ICE propuse, PE solicită COM să prezinte propuneri de transferare a inițiativelor care nu intră în domeniul de competență al COM către autoritățile competente la nivel național sau regional. Este sugerată inclusiv posibilitatea înregistrării de către COM doar a unor componente ale unei inițiative în cazul în care aceasta nu intră în întregime în domeniul de competență al COM. O altă chestiune de interes pentru PE o reprezintă limitarea puterii discreționare a COM, care este atât factor de decizie, cât și parte interesată în momentul evaluării admisibilității unei inițiative. PE solicită COM modificarea articolul 4 din Regulamentul din 2011 pentru reducerea vârstei necesare susținerii și participării la o ICE de la 18 la 16 ani (fără ca această măsură să fie asociată cu dreptul de vot la alegerile pentru PE), pentru a le acorda tinerilor posibilitatea de a participa în mod activ la consolidarea proiectului european. Un alt aspect de interes din rezoluția PE privește prevenirea unei eventuale utilizări abuzive a ICE în interese private, considerând esențial în acest sens creșterea transparenței și calitatea verificărilor finanțării și sponsorizării ICE.
 
Sesiunea plenară a Parlamentului European 26-29 octombrie a.c.: Dezbatere privind semestrul european; Declarația COM privind revizuirea Strategiei Europa 2020.
 
Parlamentul European (PE) a dezbătut la 29 octombrie a.c., în sesiune plenară, rezoluția sa privind semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aplicarea priorităților pentru 2015 (raportor Dariusz Rosati, PL, PPE).
Raportul Rosati a fost respins cu 91 voturi pentru, 409 împotrivă și 131 abțineri.
PE a purtat, de asemenea, o dezbatere referitoare la revizuirea Strategiei Europa 2020. A participat Valdis Dombrovskis, vice-președinte, comisar pentru Euro și dialog social
Raportul Rosati privind semestrul european evidențiază o serie de aspecte-cheie referitoare la îmbunătățirea creșterii economice potențiale, implementarea reformelor pe piețele de bunuri și servicii și flexibilizarea piețelor muncii. Totodată, solicită COM ca un accent deosebit să fie pus pe îmbunătățirea accesului la finanțare, îndeosebi pentru IMM-uri, precum și asigurării unui mediu de reglementare flexibil pentru întreprinderi și sectorul privat. În ceea ce privește recomandările specifice de țară se solicită statelor membre să îmbunătățească punerea în aplicare a acestora și să crească legitimitatea democratică, îndeosebi prin implicarea în proces a partenerilor sociali și a parlamentelor naționale.
Referitor la revizuirea Strategiei Europa 2020, vicepreședintele Valdis Dombrovskis a menționat că – la nivelul COM – procesul de reflecție este în curs de derulare, COM luând în considerare ca anul viitor să prezinte o strategie pentru un orizont de timp mai mare care va depăși anii 2020 și care va ține cont de aplicarea – la nivel intern și extern – a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
Au fost susținute prioritățile identificate de către COM (investiții pentru creștere economică și locuri de muncă, consolidare fiscală, reforme structurale în domeniile piețelor muncii și de servicii, precum și în promovarea unor politici active de ocupare), dar s-a solicitat eforturi mai susținute în vederea creșterii nivelului de implementare. A fost manifestat acordul cu privire la necesitatea unei consolidări fiscale suplimentare, mai ales în statele membre cu o rată înaltă de îndatorare și care nu respectă regulile fiscale convenite în Pactul de Stabilitate și Creștere. Totodată, a fost solicitat statelor membre să îmbunătățească rata de punere în aplicare a recomandărilor de țară, o creștere a nivelului de angajament, precum și a legitimității democratice a măsurilor adoptate.
PRES LU a salutat prezentarea de către COM a pachetului referitor la consolidarea Uniunii Economice și Monetare (UEM), inclusiv a inițiativelor privind restructurarea semestrului european. Au fost evidențiate principalele provocări ale economiei europene: nivelul ridicat al datoriei, rata înaltă a șomajului, nivelul scăzut al investițiilor, iar printre soluțiile oferite s-au enumerat: punerea adecvată în aplicare a reformelor structurale, consolidarea fiscală orientată către creștere, îmbunătățirea accesului la finanțare a IMM-urilor, sisteme de educație care să răspundă nevoilor de pe piața muncii.
Referitor la politicile de ocupare, respectiv sociale, a subliniat că șomajul ridicat și excluziunea socială continuă să reprezinte dificultăți majore. De asemenea, creșterea sărăciei, îndeosebi în rândul copiilor, constituie o provocare majoră pentru UE. În acest caz, a solicitat COM ca Strategia Europa 2020 să includă/prezinte obiective și acțiuni concrete pentru depășirea acestei situații.
Revizuirea Strategiei Europa 2020
Vicepreședintele Dombrovskis a prezentant, în sinteză, rolul și obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii sociale. Totodată, a fost recunoscut faptul că rezultatele după cinci ani de implementare nu sunt cele așteptate, aceasta datorită și crizei economice și financiare. A informat că procesul revizuirii Strategiei Europa 2020 este în derulare la nivelul serviciilor COM. În același timp, se are în vedere prezentarea – la mijlocul anului viitor – a unei strategii care va concretiza o viziune ce va depăși orizontul anilor 2020.
În acest sens, Planul european de investiții ar trebui să devină principalul motor al strategiei, iar Semestrul european să constituie cadrul de coordonare a politicilor economice și sociale. Mai mult, semestrul european ar trebui să țină cont, complet, de țintele și obiectivele Europa 2020. A recomandat COM o identificare clară a celor mai importante priorități și obiective (măsurabile), precum și concentrarea asupra celor mai importante aspecte legate de creștere și ocupare a forței de muncă post-criză. 
 
Dezbatere în Parlamentul European pe marginea reformei legislaţiei electorale a Uniunii Europene (Strasbourg, 27 octombrie 2015)
 
La 27 oct. 2015, plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg a purtat o dezbatere pe marginea reformei legii electorale europene, în baza raportului din proprie iniţiativă elaborat de Com. pentru afaceri constituţionale PE (raportori Danuta Hübner/PPE, PL şi Jo Linen/S&D, DE).
Raportul dezbătut în plen urmăreşte amendarea Actului electoral european din 1976, care a reprezentat baza primelor alegeri directe ale PE în 1979, cu scopul adaptării exerciţiului electoral european la noile realităţi post Tratatul de la Lisabona. Principalele recomandări, realizate cu scopul eficientizării şi europenizării scurtinului electoral pentru PE vizează: stabilirea unui prag electoral obligatoriu la nivel UE în marja de 3-5%; sporirea vizibilității partidelor politice europene şi a afilierii partidelor naționale la familiile europene prin înscrierea însemnelor pe buletinul de vot; asigurarea unei proceduri transparente de desemnare a ”candidaților fruntași” (Spitzenkandidaten, inovaţie aplicată în premieră la alegerile europene din 2014); desemnarea cu 12 săptămâni înaintea datei alegerilor a candidaților de pe listele naționale din SM; comunicarea simultană în toate SM a rezultatelor alegerilor europene; constituirea unei Autorități Electorale Europene; asigurarea dreptului de vot al persoanelor cu reședința în state terțe; reducerea vârstei legale de vot la 16 ani.
In legislatura 2009-2014 a existat o tentativă eşuată de reformare a legii electorale europene (raportor Andrew Duff, fost eurodeputat liberal), care avansa ideea de liste electorale transnaţionale. Raportul Duff nu a primit sprijinul necesar adoptării la nivelul plenului PE, din considerente legate de lezarea prerogativelor naţionale privind organizarea alegerilor europene şi nivelul ridicat al cheltuielilor administrative. Dreptul PE de a iniţia propunerea de reformă a legii elecorale europene este consfinţit în articolul 223 TFUE.
Propunerea Comisie AFCO a fost primită cu mare deschidere de către COM, în timp ce reacţiile grupurilor politice au fost, în general, cu excepţia grupurilor PPE, S&D şi, parţial, ALDE, foarte rezervate faţă de ideea uniformizării procedurilor electorale în UE la alegerile europene, pe motiv că acestea aduc atingere prerogativelor naţionale ale SM în organizarea scrutinului european. Propunerea de stabilire a unui prag electoral obligatoriu în SM, cuprins în limitele de 3%-5% a fost un aspect controversat, făcându-se recurent trimiteri la decizia Curţii Constituţionale din DE privind neconstituţionalitatea pragului electoral obligatoriu de 5%.
Deși raportul fusese inițial programat să fie votat în plenul curent, la solicitarea raportorilor votul plenului PE a fost amânat pentru sesiunea din luna noiembrie (23-26).
Intervenţiile co-raportorilor Hübner şi Leinen au evidenţiat asigurarea echităţii de gen la alegerile europene, printr-o distribuiţie la egalitate între femei şi bărbaţi.
Procedura propusă de co-raportori este una în două trepte - avansarea de propuneri generice de amendare a legii electorale şi, ulterior, consultarea opiniei parlamentelor şi guvernelor naţionale.
 
Rezoluția adoptată de Parlamentul European pe tema măsurării emisiilor în industria auto
 
Parlamentul European a adoptat în sesiunea plenară din 27 octombrie a.c. rezoluția pe tema măsurării emisiilor în industria auto (2015/2865(RSP).
Pornind de la o expunere exhaustivă a cadrului legislativ european format din Regulamentul 715/2007 privind emisiile vehiculelor, Directiva cadru 2007/46/EC pentru omologarea de tip, a Directivei 2001/81/EC privind limitele de emisii pentru anumiți poluanți, si Directiva  2008/50/EC privind calitatea aerului, precum și a Regulamentului 333/2014 privind emisiile de CO2, textul rezoluției prezintă evoluția cazului Volkswagen și faptul că emisiile de noxe provenind de la vehiculele diesel sunt mult mai ridicate în condiții reale de circulație, situație care apare și în cazul emisiilor de CO2.
Rezoluția include numeroase solicitări adresate Comisiei Europene între care menționăm:
12. Raportare în scris, până la 31 martie 2016, către Parlamentul European despre rezultatele investigațiilor care se derulează de către statele membre cu privire la manipularea rezultatelor testelor nivelului emisiilor.
14. Adoptarea urgentă a Regulamentului privind testarea vehiculelor în condiții reale de circulație (RDE) și aplicarea sistemului RDE pentru toți poluanții (15). 
18. Reproiectarea întregului sistem de omologare de tip european pentru a se garanta că certificatele de omologare de tip acordate pot fi verificate independent.
21. Revizuirea Directivei cadru 2007/46/EC în care să se specifice cerințe pentru conformitatea producției și aplicarea testelor RDE pentru verificare conformării la cerințele de emisii poluante și de CO2.
28. Considerarea situației expuse în textul rezoluției atunci când formulează noi politici în domeniul transportului durabil și a contribuției pe care o poate avea în acest demers Cartea Albă a Comisiei Europene ”Foaia de parcurs pentru o zonă unică de transport european - Către un sistem de transport competitiv si eficient din punct de vedere al resurselor”.
 


Go to top