Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și președinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului, a luat parte luni, 3 decembrie și marți, 4 decembrie a.c. la reuniunea Comisiei APCE de monitorizare ale cărei lucrări s-au desfășurat în Italia, la Roma, la sediul Camerei Deputaților.
În deschiderea reuniunii a avut loc o sesiune tematică dedicată strategiilor și instrumentelor Consiliului Europei pentru asigurarea respectării drepturilor omului, statului de drept și democrației în soluționarea conflictelor. Cu acest prilej, au luat cuvântul Antonio Tajani, ministrul italian pentru afaceri externe și cooperare internațională, Tiny Kox, președintele APCE, Stefania Craxi, președinta Comisiei pentru afaceri externe și apărare a Senatului italian, Claire Bazy-Malaurie, președinta Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), precum și Raffaele Sabato, judecătorul din partea Italiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În cadrul acestei sesiuni tematice, senatorul Corlățean a avut o intervenție în care a subliniat faptul că, spre deosebire de alte organizații internaționale, Consiliul Europei are avantajul esențial de a dispune de un set de instrumente, atât juridice, cât și politice, menite să transpună în termeni concreți atașamentul față de cele trei valori fundamentale ale organizației: drepturile omului, stat de drept și democrație. În acest sens, a arătat că reconfirmarea acestui angajament la cel mai înalt nivel, în cadrul Summit-ului istoric al șefilor de state și de guverne de la Reykjavik (16-17 mai 2023), are o importanță deosebită, însă nu va fi îndeajuns pentru a oferi un răspuns adecvat în fața provocărilor complexe cu care Europa se confruntă în momentul de față. În opinia sa, oboseala instituțională care a cuprins continentul european trebuie surmontată prin strategii adaptate la noile realități, cum ar fi crearea unui mecanism de alertă timpurie, astfel încât inabilitatea Organizației de la Strasbourg de a preveni declanșarea unor conflicte în Europa să poată fi evitată pe viitor. De asemenea, senatorul Corlățean a subliniat că acquis-ul Consiliului Europei a reprezentat în mod cert o valoare adăugată în procesul de extindere a Uniunii Europene, inclusiv în cazul țării noastre, iar încetinirea acestui proces în vecinătatea estică a UE, precum și în Balcanii de Vest, a avut ca efect ascensiunea unor forțe politice cu o agendă naționalistă și radicală, care au capitalizat sentimentele eurosceptice ale unui număr din ce în ce mai mare de alegători. În acest context, susține senatorul român, este nevoie de un sprijin ferm din partea Consiliului Europei pentru accelerarea procesului de extindere a UE, ca spațiu comun de pace, stabilitate, securitate și prosperitate și totodată de o reîmprospătare a mecanismelor organizației, inclusiv la nivelul APCE, în vederea unei cooperări mai strânse cu statele aflate în vecinătatea spațiului Consiliului Europei care manifestă o deschidere evidentă față de valorile fundamentale ale Organizației. Ca exemplu de bune practici, senatorul român s-a referit și la activitatea Subcomisiei APCE privind Orientul Mijlociu, al cărei președinte a fost, care reușise la un moment dat să lanseze canale eficiente de comunicare între israelieni și palestinieni pe teme concrete și punctuale.
De asemenea, senatorul Corlățean a trecut în revistă, în calitate de raportor privind evaluarea periodică a obligațiilor și angajamentelor Olandei față de Consiliul Europei, evoluțiile postelectorale din acest stat în contextul scrutinului parlamentar anticipat din 23 noiembrie 2023. Totodată, parlamentarul român a luat cuvântul și la dezbaterea proiectelor de raport privind îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor față de Consiliul Europei ale Serbiei, Ungariei și Albaniei. 
Membrii comisiei au mai examinat următoarele proiecte de rapoarte: stadiul procedurii de monitorizare (ianuarie-decembrie 2023), selectarea statelor care vor face obiectul procedurii de evaluare periodică în anul 2024, monitorizarea propriu-zisă a îndeplinirii de către Azerbaidjan a obligațiilor și angajamentelor sale față de Consiliul Europei, precum și dialogul de postmonitorizare cu Bulgaria.
Următoarea reuniune a Comisiei de monitorizare a APCE va avea loc în cadrul Sesiunii de iarnă a Adunării, care se va desfășura, la Strasbourg, în perioada 22-26 ianuarie 2024.