: Cine plătește pentru crimele indiferenței?
În Macedonia de Nord a avut loc o tragedie trasă la indigo cu tragedia din 2015 de la Colectiv. Tineri adunați la un concert au căzut victime ale unui incendiu cauzat de elemente pirotehnice, într-un club care, se pare că, își desfășura activitatea cu o autorizație falsificată. Acest incendiu a luat viața a 59 de oameni și a rănit alți 155. Transmit condoleanțele mele familiilor îndurerate și sper într-o recuperare rapidă pentru cei răniți.
Un eveniment care s-a petrecut la câteva sute de kilometri de noi ne aduce aminte de o tragedie care a lăsat urme adânci în societatea românească. La aproape 10 ani de la Colectiv, suntem astăzi mai bine pregătiți pentru gestionarea efectelor dezastrelor? Corupția care a dus la acel dezastru a fost stârpită? Premierul care a demisionat în dizgrație la acea vreme, domnul Victor Ponta, vrea astăzi să fie președintele țării. De la șapca lui Che Guevara a trecut la șapca lui Trump și, ca orice politician fără idei, l-a regăsit pe Dumnezeu. Piedone, primarul care a dat autorizația de funcționare la Colectiv, face ordine astăzi prin restaurante și brutării și își angajează toată familia în slujbe bine plătite la stat.
La 10 ani de la Colectiv, încă nu avem secții de mari arși, iar asta se traduce în români morți, care ar fi putut fi salvați în astfel de unități specializate. Am fi putut să-i ajutăm mai mult și pe vecinii din Macedonia. Mai toate centrele promise au rămas pe hârtie. Cui „datorăm” acest lucru? În ultimii 10 ani, 8 dintre aceștia au avut la conducerea Ministerului Sănătății un membru PSD sau PNL. Guvernele au fost conduse în aceeași perioadă tot de membri PSD-PNL.
Bodog, Pintea, Costache, Tătaru s-au perindat pe la ministerul sănătății. Domnul Rafila conduce de peste 3 ani acest minister. Unde sunt paturile pentru marii arși? Ciolacu și Ciucă au stat în campanii electorale prelungite, în timp ce încrederea în instituții și în sistemul medical s-a degradat continuu.
Incendiul din Macedonia de Nord ne pune iar în fața întrebării dacă suntem pregătiți pentru un dezastru, iar răspunsul trist este că nu. Responsabilii sunt aceiași care ne-au adus astăzi extremiștii în pragul ușii.
Această tragedie, la fel ca altele înaintea ei, nu este doar o întâmplare nefericită, ci dovada vie a unui sistem bolnav, ros de corupție și nepăsare. La aproape un deceniu de la Colectiv, nu doar că nu am învățat nimic, dar am permis acelorași oameni să rămână la butoane, să promită, să fure, să mintă și să ne lase la fel de nepregătiți în fața dezastrului. Morții nu votează, dar memoria lor ar trebui să ne oblige să nu mai acceptăm resemnarea. Fiecare guvernare incompetentă, fiecare licitație trucată și fiecare spital neterminat sunt o condamnare tăcută a celor care ar putea fi următorii arși, următorii răniți, următorii uitați.
Cine plătește pentru toate aceste crime ale indiferenței?