Senatul României a adoptat, astăzi, legea USR de modificare a definiției ”materialelor lemnoase” din Codul Silvic. Definiția incompletă din forma actuală a Codului Silvic a permis ca o mare parte a lemnului tăiat ilegal să fie ”albit” cu acte care mascau proveniența lui ilicită. Propunerea face parte dintr-un pachet de legi și măsuri inițiate și susținute de USR pentru stoparea tăierilor ilegale și a tuturor distrugerilor de mediu, din care mai fac parte și alte modificări la Codul Silvic, dar și înființarea unei Direcții pentru Investigarea Infracțiunilor de Mediu.
”Este una dintre cele mai importante legi din actuala legislatură care își propune să stopeze tăierile ilegale de păduri din România. E o modificare, în aparență ”de detaliu”, pentru completarea definiției ”materialelor lemnoase” din Codul Silvic, mai exact punctul 21 din Anexa nr. 1, dar e un ”detaliu” cu un impact uriaș în combaterea tăierilor ilegale. E vorba de a stopa o practică prin care o mare parte a volumului de lemn tăiat pleacă din pădurile noastre fără a fi considerat… lemn, cu un simplu aviz de însoțire a mărfii. În ultimii ani, jurnaliștii și activiștii de mediu au documentat și au prezentat public investigații care au scos în evidență această metodă, și, mai ales, scara largă la care este utilizată în România. Pornind de la aceste investigații, în toamna anului trecut, comunitatea Declic a lansat o petiție publică de modificare a Codului Silvic în acest sens, intitulată ”Lege pentru pădure, nu pentru hoți”, care a fost semnată de zeci de mii de cetățeni.”, a arătat, în timpul dezbaterilor din plen, senatorul USR Mihai Goțiu, inițiator al propunerii legislative.
Pentru că nu e încadrat în definiția materialelor lemnoase, o parte importantă a lemnului de foc, a celui folosit ca materie primă pentru prefabricate ori biomasă pleacă din pădure ori din depozite fără aviz de însoțire a materialelor lemnoase. Ca și cum nu ar fi lemn! Asta înseamnă că nu e înregistrat în SUMAL și, implicit, nu poate fi verificată și controlată legalitatea tăierii lui, nici de Gărzile Forestiere, nici de Poliție și nici de alte instituții. ”E vorba de cantități care merg de la 20-30% din volumul de lemn tăiat într-o exploatare forestieră până la 50%! E o chestiune de bun simț, fără să fi silvicultor, să-ți dai seama că din 100 de metri cubi de lemn pe picior nu au cum să rezulte 100 de metri cubi de cherestea. Iar cine pretinde că poate să scoată 100 de metri cubi de cherestea din 100 de metri cubi de lemn brut, înseamnă că a tăiat mult mai mult decât a avut dreptul. Uneori, chiar dublu, iar diferența a vândut-o cu acte în care lemnului nu i se spune lemn!”, a explicat Mihai Goțiu.
Problema a fost, de altfel, semnalată și în scrisoarea adresată României de Comisia Europeană, de avertizare cu deschiderea unei proceduri de infringement din cauza tăierilor ilegale. Definirea deficitară din Codul Silvic și practicile care rezultă din acest lucru duc la o încălcare a articolelor 4, 6 și 10 din Regulamentul UE 995/2010, denumit și EU Timber Regulation, tocmai pentru că împiedică verificarea legalității provenienței lemnului.
”Mă bucur că senatorii de la toate celelalte partide au înțeles importanța acestei legi și au votat ”pentru”. E timpul să nu mai tolerăm practicile de tip mafiot în pădurile României și să luăm măsuri ferme pentru salvarea lor. Sper că vom avea parte de o susținere similară și pentru adoptarea legii de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, și a tuturor celorlalte propuneri pe care USR le-a făcut pentru protejarea pădurilor, apelor și aerului din România”, a încheiat senatorul USR Mihai Goțiu.
Pentru legea USR de modificare a Codului Silvic, Senatul a fost primă cameră sesizată, decizională fiind Camera Deputaților. Legea USR de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, sau DNA-ul Pădurilor, cum a mai fost denumită, se află în dezbaterile de la Camera Deputaților, decizional în acest caz fiind Senatul.