Președinta Comisiei pentru afaceri europene a Senatului României, doamna senator Gabriela Creţu a participat în perioada 22-23 ianuarie la reuniunea Preşedinţilor Comisiilor pentru Afaceri Europene din Parlamentele Naţionale ale Statelor Membre UE (COSAC), în cadrul dimensiunii parlamentare a Preşedinţiei Malteze a Consiliului Uniunii Europene.
            Întâlnirea s-a axat pe două tematici: dezbaterea Priorităţilor Preşedinţiei Malteze a Consiliului Uniunii Europene – prezentate de domnul Louis Grech, viceprim-ministru și Ministru al afacerilor europene și analizarea Programul anual de lucru al Comisiei Europene – prezentate de  domnul Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene.
            Președinta Comisiei pentru afaceri europene a exprimat susţinerea pentru obiectivele Președinției malteze și a subliniat că ”este firesc să apară opinii pro sau contra Priorităților, în timpul procesului de examinare parlamentară și al dialogului politic”. Domnia sa a subliniat că avem așteptări mari în privința Președinției malteze.
            Doamna senator Gabriela Creţu consideră că ”statele mici pot fi foarte eficiente și pot fi un actor mare pentru că își asumă responsabilități și inițiative cu grad considerabil de risc din trei motive: în primul rând, nu agreează ”status quo”-ul care avantajează, de regulă, țările mari.
În al doilea rând, statele mici iau foarte în serios Președinția rotativă a UE pentru că o consideră un instrument de promovare al statului și respectiv al intereselor sale.  
            În al treilea rând, în cazul statelor mici, preocuparea pentru viitorul Uniunii Europene, este o atitudine mai prezentă. În acest context, doamna senator a subliniat că aniversarea a șaizeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, în timpul Președinției Malteze, reprezintă nu doar celebrarea ”vârstei înțelepciunii” ci si prilejul de a înfrunta realitatea europeană și, totodată, de a o regândi prin a propune soluții pentru o Uniune Europeană democratică, socială și politică bazată pe solidaritatea dintre cetățenii săi și Statele Membre”.
         În cadrul discuţiilor despre Programul Comisiei Europene, doamna președintă a afirmat că, la prima vedere, acesta ”pare a propune soluții chiar ambițioase și cuprinzătoare”.
Domnia sa a subliniat că există însă și rețineri împărtășite și de o parte dintre omologii, anume că Programul a fost construit ”pe o diagnoză îndoielnică a realității astfel că acesta propune soluții bune la probleme prost identificate sau soluții neadecvate la probleme reale, în contextul în care Uniunea se confruntă cu o serie de probleme concrete: creștere a inegalității și divizării, schimbările climatice, incluziune și integrare, cu scăderea încrederii cetățenilor în funcționarea democratică a instituțiilor europene, și cu responsabilitatea soluționării conflictelor la frontierele sale externe.
Pe aceeași temă, doamna președinte a susținut că ”austeritatea și-a atins limitele” și a avertizat că e timpul ca Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice să fie rediscutat, așa cum prevederile sale o impun.
Domnia sa a formulat întrebarea către Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene dacă se pregătește ”o versiune reformată de către Statele Membre semnatare cu suportul Comisiei Europene pentru ianuarie 2018 sau cel puțin o evaluare aprofundată a efectelor și a punerii sale în aplicare”.
            Mai mult, domnia sa a afirmat că ”realizarea pieței interne a fost crucială dar nu este un instrument care să soluționeze orice problemă. Astfel,  chestiunile etice ca justiția socială sau problemele de mediu nu își mai găsesc soluționarea prin adâncirea pieței interne, întrucât piețele nu ar putea soluționa în dezavantajul lor problemele legate de distribuția veniturilor ori să înlocuiască programele sociale sau deciziile politice. E de dorit să valorificăm avantajele pieței interne dar nu prin a-i acorda încredere deplină ci prin a-i limita responsabilitățile”.
          În încheierea intervenției sale pe acest subiect, doamna președintă, Gabriela Crețu și-a arătat îngrijorarea,  ca pro-europeană convinsă, cu privire ”nu la câte viteze mai are Uniunea Europeană ci în ce direcție va alege să se îndrepte”. 
 În acest sens, consideră că Brexit-ul și efectele acestuia asupra politicilor europene reprezintă oportunitatea de a reflecta cu seriozitate asupra aspectelor legate de piața internă.