Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senatul României alături de cei ai Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlamentul Republicii Moldova și ai Comitetului pentru politică juridică din Rada Supremă a Ucrainei s-au reunit în cadrul Ședinței comune a celor trei comisii în perioada 13 – 16 februarie a.c., la Moisei, județul Maramureș.
Ședința comună reprezintă a doua acțiune de diplomație parlamentară la nivel trilateral care a fost inițiată în anul 2024, la inițiativa părții române.
Organizatorii au hotărât în acest an să dezvolte formatul, invitând și o delegație a Comisiei pentru afaceri juridice, administrație publică și drepturile omului din Parlamentul Albaniei. Din motive care au ținut de politica internă și de clarificarea unor aspecte juridice, delegația din Albania a anulat participarea la eveniment în preziua începerii acestuia.
La invitația părții române, la ședința comună au participat ambasadori ai Republicii Moldova, Ucrainei, Albaniei și Azerbaidjanului, acredidați la București, deputatul Pablo Hispán Iglesias de Ussel, lider de grup PPE în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din cadrul Senatului României și Alina Ștefania Gorghiu, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă, din cadrul Camerei Deputaților.
Reuniunea a avut ca scop sprijinirea statelor invitate, Republica Moldova, Ucraina și Republica Albania, în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Agenda a cuprins tema evoluției legislației privind statul de drept și pașii spre integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Ucraina și Republicii Albania, cea privind lupta împotriva corupției, garantarea drepturilor fundamentale, războiul hibrid și fake-news-ul, respectiv combaterea acțiunilor de dezinformare. Membrii comisiilor au evidențiat că acest cadru instituțional poate contribui la stabilirea unor priorități comune care să consolideze relațiile de colaborare ale României cu cele două state.
Parlamentarul spaniol Pablo Hispán Iglesias de Ussel, invitat în calitate de expert internațional în domeniul combaterii dezinformării și fake-news, a subliniat importanța statului de drept și necesitatea de a face față provocărilor cu care se confruntă statele: „Două elemente trebuie întărite în organizațiile noastre politice: pe de o parte, transparența și pe de altă parte, dezbaterea politică, transparența pentru a combate corupția și dezbaterea politică pentru a promova bărbați și femei cu criterii independente în cadrul organizațiilor noastre”.
Cristian Niculescu-Tâgârlaș, președintele Comisiei pentru cultură și media, a apreciat că „România a devenit constructorul de poduri nu doar fizice, ci și spirituale, menite să apropie oamenii”. De asemenea, președintele Comisiei a prezentat efectul nociv al dezinformării, afirmând: „Combaterea acesteia necesită o abordare multidimensională, care implică verificarea faptelor, educația media, implicarea platformelor online, implicarea societății civile, reglementarea și cooperarea internațională. Prin eforturi concertate, putem construi o societate mai rezistentă la dezinformare și mai capabilă să distingă între realitate și ficțiune”.
Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice din Republica Moldova, a prezentat pașii semnificativi realizați de Moldova pentru consolidarea statului de drept și accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană: „Succesul referendumului constituțional și al alegerilor prezidențiale, în ciuda atacurilor hibride asupra democrației noastre, demonstrează hotărârea cetățenilor de a urma calea europeană. Viitorul comunitar al Republicii Moldova este ireversibil. Prin reforme continue, consolidarea statului de drept și menținerea parcursului european, vom asigura o societate mai sigură, mai democratică și mai prosperă."
Simona Spătaru, vicepreședinta Comisiei juridice din Senatul României, a felicitat delegațiile din Republica Moldova, Ucraina și Albania pentru adoptarea, din ultimul an, a unor importante modificări legislative pentru a întări statul de drept și democrația în țările lor pentru a asigura cetățenilor respectarea drepturilor și libertăților lor fundamentale: „Temele abordate în ședința comună a comisiilor juridice reflectă preocuparea noastră de a găsi cele mai bune soluții legislative pentru a adresa reforma și consolidarea în domeniul justiției și pentru a combate fake-news-ul și războiul hibrid. Avem provocări din ce în ce mai puternice, iar democrația fiecărei națiuni găsește soluții dacă știm să lucrăm împreună. Cetățenii noștri așteaptă soluții legislative, dar și de cooperare internațională”.
Daniel Fenechiu, liderul grupului senatorial PNL, a „salutat progresele realizate de Republica Moldova si Ucraina, considerând că lucrurile merg pe făgașul bun. Liderul grupului a evidențiat că doar prin dialog vom putea combate efectele războiului hibrid, această nouă provocare cu care s-au confruntat, mai ales, Republica Moldova și Ucraina”.
Denys Maslov, președintele Comitetului pentru politică juridică din Rada Supremă a Ucrainei, a subliniat că Ucraina va realiza toate reformele necesare integrării în Uniunea Europeană: „Ucraina a făcut primii pași în aderarea la UE, am început negocierile pe capitolul Drepturile omului. În aceste recomandări au fost menționate schimbările de realizat în legislație, atât în ceea ce privește avocatura, cât și pentru executarea hotărârilor judecătorești privind drepturile omului sau necesitatea implementării procesului de digitalizare a sistemului juridic”.
Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politica externă din Senatul României, a prezentat proiectul de rezoluție al comisiilor din cele trei state: „Tema familiei europene și a integrării bazată pe valori este o temă esențială pentru statele noastre. Proiectul de rezoluție redă o chestiune de principiu, necesitatea de reformă, precum și tema integrității teritoriale al suveranității și conceptul de război de agresiune”.
Nadia Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate din Senatul României a remarcat „necesitatea respectării libertății de exprimare a cetățenilor si a luării în considerare a drepturilor individuale în procesul de inițiere a modificărilor legislative”.
În marja acțiunii de diplomație parlamentară, la solicitarea părții ucrainene, delegația română a organizat o ședință de lucru în care s-au abordat elementele specifice de cooperare bilaterală, cu accent pus pe definitivarea proiectului podului peste râul Tisa.
La finalul reuniunii cele trei state au adoptat o rezoluție comună prin care Senatul României a confirmat sprijinul acordat Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a salutat eforturile acestora în îndeplinirea agendei de reforme stabilite de partenerii europeni.