Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicate de presă

Participarea delegației Parlamentului României la Conferința Europeană a Președinților de Parlamente

În perioada 24 - 25 octombrie a.c., a avut loc în Franța, la Strasbourg, Conferința Europeană a Președinților de Parlamente, la care au participat senatorul Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), și Izabela Chencian, secretar general al Senatului. Camera Deputaților a fost reprezentată de deputatul Carmen Ileana Mihălcescu, vicepreședinte.
Programul conferinței a inclus o sesiune de deschidere și trei sesiuni de dezbateri dedicate următoarelor teme: Casa noastră europeană comună: următorii 70 de ani; Implementarea Agendei 2030 a Națiunilor Unite: contribuția parlamentelor; Femeile în politică și în discursul public: ce rol pot avea parlamentele naționale în combaterea nivelului crescând al hărțuirii și discursului motivat de ură împotriva femeilor politicieni și parlamentari?
Lucrările au fost prefațate de alocuțiunile președintelui APCE, Liliane Maury-Pasquier, și secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović-Burić. 
În contribuția sa pe tema Casa noastră europeană comună: următorii 70 de ani, transmisă în cadrul conferinței, vicepreședintele Senatului a pledat pentru menținerea profilului paneuropean al Consiliului Europei, organizație care, de-a lungul timpului, a reușit să mențină un echilibru între interesele celor 47 de state membre, respectând, în același timp, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor săi în conformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului; a evidențiat rolul primordial al Consiliul Europei și al Adunării sale Parlamentare în perioada de după căderea Cortinei de Fier, ca inițiatoare a dialogului în materie de reconstrucție democratică cu statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv cu România; a menționat că dobândirea statutului de membru al Organizației de la Strasbourg a echivalat, pentru țara noastră, cu îndeplinirea criteriului politic pentru aderarea la Uniunea Europeană; și-a exprimat susținerea pentru procesul de reflecție cu privire la crearea unei proceduri complementare între cele două organe statutare ale Consiliului Europei - Comitetul Miniștrilor și Adunarea Parlamentară, ce presupune instituirea, în viitor, a unui mecanism comun de reacție în cazul în care un stat membru își încalcă obligațiile statutare sau aduce atingere valorilor și principiilor fundamentale apărate de Consiliul Europei; și-a exprimat îngrijorarea cu privire la proliferarea fără precedent a manifestărilor motivate de ură, fie că sunt de natură rasială, xenofobă, antisemită sau care răspândesc și justifică intoleranța împotriva anumitor categorii sociale vulnerabile și, în context, a menționat că una dintre prioritățile recentei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene (ianuarie-iunie 2019) a fost combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și discursului motivat de ură, iar în timpul președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (martie 2016-martie 2017) a fost convenită definiția operațională a antisemitismului, care, deși cu valoare de recomandare, a fost preluată în legislația internă a multor state. Totodată, vicepreședintele Senatului a relevat rolul inteligenței artificiale în diseminarea rapidă și pe scară largă a informațiilor, ceea ce a facilitat libertatea de exprimare și liberul acces la informații, dar a atras atenția asupra nevoii stringente de reglementare a acestui domeniu în vederea asigurării controlului uman asupra sistemelor de inteligență artificială și a menținerii acestora în serviciul umanității, cu respectarea drepturilor fundamentale.
 
În finalul prezentării sale, senatorul Titus Corlățean a subliniat că, într-o Europă confruntată cu multiple provocări – de ordin democratic, de securitate, tehnologic, identitar etc. – este nevoie de acțiuni concertate din partea Consiliului Europei, care să confere conceptului de conviețuire/living together/vivre ensemble noi valențe, condiție sine qua non a unei veritabile Case europene comune în care toți cetățenii sunt în mod egal respectați.
 
În marja Conferinței a avut loc reuniunea secretarilor generali de parlamente din statele membre ale Consiliului Europei. Ordinea de zi a cuprins dezbateri referitoare la activitatea Centrului European pentru Cercetare și Documentare Parlamentară (CECDP) – raportul de activitate 2016-2019 și prioritățile și obiectivele Centrului pentru perioada 2020-2021. De asemenea, a avut loc și un schimb de vederi referitor la modalitățile de îmbunătățire a participării și implicării membrilor delegațiilor naționale la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Pe marginea acestui subiect, Izabela Chencian, secretarul general al Senatului, a menționat că activitatea senatorilor, membri ai Delegației Parlamentului României la APCE, este reflectată în mod constant prin intermediul informațiilor de presă diseminate în mass-media și publicate pe pagina web a instituției, subliniind, totodată, că documentele adoptate de APCE - rezoluții și recomandări - sunt luate în considerare de către comisiile parlamentare relevante în cadrul activității de legiferare și control parlamentar.
 
Următoarea reuniune a Conferinței Europene a Președinților de Parlamente va fi găzduită de Parlamentul elen, în toamna anului 2021, în contextul marcării bicentenarului Războiului de independență al Greciei (1821-2021).

Go to top