Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK


Lista opiniilor exprimate pentru propunerea legislativă
L475/2023 Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.315 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ
Data Start interval
Data Sfărșit interval
Text:
Numar de înregistrare al opiniei:

ProiectOpinie
L475/2023
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art.315 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ
Număr de înregistrare: 250
Data de postare a opiniei: 05.07.2023 11:24:00
De la: Ghițescu Iulian
Textul opiniei: O inițiativă legislativă bună, însă nu cred că își va găsi aplicabilitatea sau și-o va găsi cu greu. Este mai mult decât normal ca bunurile proprietate publică să fie concesionate după studii de oportunitate, însă acest lucru trebuia făcut încă din 1990. S-a înțeles foarte prost construcția capitalismului și a economiei de piață în România după 1990. De aceea, pot spune că această inițiativă este tardivă, pentru că foarte multe acțiuni și bunuri ale statului român au fost vândute prin privatizare, o procedură ilegală, deși este stabilită prin lege. Acesta este cel mai grav fenomen al României postcomuniste. Ceea ce era proprietate publică în 1990, munca înaintașilor noștri, s-a declarat prin Legea nr. 15/1990, regii autonome și societăți comerciale și, după aceea, s-au proclamat patrimoniu privat al statului, o entitate eminamente publică, ceea ce a făcut ca proprietatea publică să fie mutată juridic pe planul proprietății private și să i se aplice normele juridice civile aplicabile proprietății private. Astfel, proprietății publice, prin natura ei, publică, i s-a aplicat normele proprietății private, ceea ce a făcut-o înstrăinabilă. După ce proprietatea publică din 1990 s-a prefăcut din pix în proprietate privată a statului, a început înstrăinarea activelor patrimoniale ale statului, ceea ce poporul numește vânzarea țării. Ceea ce poporul a clădit între 1947 și 1989 s-a vândut după 1990 prin privatizare, o procedură juridică ilegală, care nu respectă articolul 136 din Constituția România. Astfel, deși privatizarea are o bază legală alcătuită din legi și ordonanțe de Guvern, aceasta este ilegală și adoptată cu eludarea normelor imperative de la articolul 136 din Constituția României. Astăzi, românii sunt sclavii capitalului străin în țara lor, pentru că mai mult de 90% din economia țării este reprezentată de consum de la multinaționale precum Penny, Carrefour etcetera. Producția internă și libera inițiativă românească au fost anulate de concernurile multinaționale care au miliarde de miliarde de miliarde de lei. S-a vândut ce s-a putut vinde în România. Cel mai dureros este că ați vândut munca inclusiv a înaintașilor dumneavoastră contra unor sume cu titlu probabil de mită străinilor și sistemului multinaționalist atlantist. Nu s-a respectat legea și țara s-a vândut, pentru că poporul a fost îmbătat de sistemul vostru cu iluzii copilărești. Inițiativa dumneavoastră este oportună și răspunde pretențiilor de legalitate, însă degeaba inițiați astfel de legi, pentru că sistemul este problema. Atât cât încă se vor vinde proprietățile publice prin privatizare, România nu va mai avea ce să concesioneze. Această lege nu va mai avea obiect, nu va mai avea concesionarea a ce să reglementeze. Nu uitați că sistemul este problema, pentru că acesta nu este capitalism. Acesta este furt legal, prin politica euro-atlantică, ce ne-a furat pământul și onoarea națională. Românii noștri sunt înstrăinați de propria țară încă din 1990, după ce au fost îmbătați cu iluzia democrației și a libertății americane. România va fi a românilor, nu a marionetelor euro-atlantice de după 1990. Această inițiativă este bună, însă tardivă și ineficace. Dumneavoastră aveți puterea de a abroga baza legală a privatizării, pentru a se stopa privatizările? Abia după abrogarea bazei legale a privatizării vă vom putea socoti reprezentanții poporului.



Go to top