Lista opiniilor exprimate pentru propunerea legislativă
L272/2020 Propunere legislativă pentru completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Data Start interval
Data Sfărșit interval
Text:
Numar de înregistrare al opiniei:
ProiectOpinie
L272/2020
Propunere legislativă pentru completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Număr de înregistrare: 42
Data de postare a opiniei: 28.04.2020 00:00:00
De la: Asociatia distribuitorilor de produse petroliere
Textul opiniei:

ASOCIAŢIA DISTRIBUITORILOR DE PRODUSE PETROLIERE, este o asociaţie reprezentativa pentru piaţa de profil din perspectiva cifrei de afaceri si a numărului de angajaţi a membrilor fondatori ai acesteia, asociaţie constituita ca modalitate de a susţine sistematic interesele profesionale generale ale membrilor asociaţiei si ale operatorilor economici distribuitori de produse energetice/petroliere din Romania, de a prezenta, susţine si apară interesele acestora in relaţiile cu autorităţile publice.
Fata de prevederile proiectului legislativ, va informam ca in ultimii 4 ani au fost interprinse 3 încercări similare eşuate de a constrânge libera funcţionare a pieţei de comercializare a produselor petroliere - o data in 2016 si de doua ori in 2018. Aceste incercari au fost materializate in OPANAF 1849/2016, OPANAF 1960/2018 si OPANAF 3236/2018 prin încercarea de impunere abuziva a obligativităţii deţinerii de depozite pentru a se putea continua activitatea de comercializare angro a produselor energetice/ petroliere.
Primul OPANAF a fost anulat chiar de către emitent.
Al doilea OPANAF a fost anulat după ce împotriva sa au fost formulate peste 200 plângeri prealabile si acest OPANAF a fost suspendat in câteva sute de procese in diferite instanţe ale României (curţi de apel de la nivelul intregii tari] pe motiv de nelegalitate.
Al treilea OPANAF 3236/2018, in care s-au regăsit in proporţie de aproape 90 % prevederile din OPANAF 1960/2018 a fost abrogat după ce reprezentanţii Asociaţiei Distribuitorilor de Produse Petroliere au avut onoarea de a fi primiţi de conducerea Ministerului Finanţelor Publice, A.NA.F. si D.G.V. si au avut posibilitatea de a prezenta argumentele noastre economice si juridice care au fost auzite si acceptate. Speram ca si de data aceasta vom reuşi împreuna cu toţi factorii implicaţi 5a găsim soluţia cea mai buna pentru a evita blocajul in piaţa de profil.
Totodată, dorim sa va informam ca, după publicarea OPANAF 1960/2018, in urma sesizării mai multor agenţi economici, CONSILIUL CONCURENTEI a emis comunicatul nr. RG-12915/01.10.2018 in care a remarcat ca restricţiile impuse de ordinul respectiv si care acum se regăsesc in Propunerea Legislativa, vor avea ca efect imediat restrângerea concurentei pe piaţa, prin eliminarea celor peste 900 companii, rămânând cele 5-6 companii care domina piaţa de retail si care astfel vor domina si piaţa de angro.
Ataşam, in susţinere, copiile adreselor emise de către CONSILIUL CONCURENTEI, ce conţin poziţia exprimata de către acesta cu privire la introducerea obligativităţii deţinerii depozitelor din domeniul comercializării angro de produse energetice/petroliere si la consecinţele negative ale acestei obligaţii : reducerea gradului de concurenta si creşterea preturilor pentru utilizatorii finali.
Având in vedere ca regulile in vigoare permit ca orice produs energetic accizabil sa fie pus in libera circulaţie NUMAI si NUMAI după plata accizei si TVA-uIui aferent la bugetul statului, iar scopul declarat al proiectului legislativ B122 este combatearea evaziunii fiscale in domeniul comercializării produselor energetice si reducerii costurilor A.N.A.F. (D.G.V. si D.G.A.F.], consideram ca acest proiect legislativ impune condiţii excesive si nu isi va atinge in mod eficient scopul declarat in Expunerea de motive.
Motivul este acela ca nu se poate vorbi despre evaziune fiscala la produsele energetice atâta timp acciza si TVA sunt plătite la punerea in consum, respectiv inainte ca aceste produse sa ajungă pe piaţa, astfel incat unele cazuri izolate de neplata TVA-ului la marja adăugata, marja care de obicei este de 1 % - 2 % din valoarea preţului de achiziţie sau a impozitului pe profit aferent marjei comerciale, posibila evaziune fiscala reprezintă o valoare nesemnificativa fata de plăţile către buget (TVA si acciza) si fata de valoarea produselor energetice comercializate.
*Mai mult, masurile propuse - deţinerea de depozite - nu rezolva problema reducerii evaziunii si a diminuării costurilor organelor de control, intrucat depozitele pot fi inchihate si aceasta nu este o garanţie suficienta pentru plata sau executarea silita a datoriilor bugetare.
Dar, in acelaşi timp, masurile propuse - deţinerea de depozite - rezolva o singura problema : eliminarea unor competitori incomozi de pe piaţa comercializării angro de produse energetice/petroliere, intrucat, după intrarea in vigoare a prevederilor proiectului legislativ, pe piaţa nu vor mai activa decât 4 mari producători si cativa importatori.
Revenind la propunerea legislativa - după studierea atenta a motivelor expuse - dorim sa venim cu câteva PRECIZĂRI. COMENTARII SI PROPUNERI:
Produsele energetice accizabile, care se comercializează in Romania pot proveni din antrepozite fiscale de producţie, din achiziţii intracomunitare si din importuri non-UE. Toate aceste surse de provenienţa se controlează astăzi de organele statului si orice produs energetic accizabil poate fi pus in libera circulaţie numai si numai după plata accizei si TVA-ului aferent la bugetul statului. Aceasta inseamna ca nu se poate vorbi de evaziune fiscala la produsele energetice atâta timp cat acciza si TVA sunt plătite la punerea in consum. respectiv inainte ca aceste produse sa ajungă pe piaţa, deoarece evazunea fiscala este sustragerea de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor si a altor sume. Cel mult se poate vorbi despre unele cazuri izolate de neplata TVA-ului la marja adăugata care reprezintă o valoare nesemnificativa fata de plăţile către buget (TVA si acciza) si fata de valoarea produselor energetice comercializate. Prin urmare, consideram ca aceasta propunere care are ca si scop declarat combaterea evaziunii fiscale, impune condiţii excesive si nu-si atinge acest scop.
Cadrul legal existent permite oricărei companiei oneste, după înregistrarea prealabila la organul fiscal teritorial sa se ocupe de comercializarea produselor energetice (motorina, benzina) cu condiţia respectării legislaţiei in vigoare. Totodată, având in vedere ca toate produsele energetice circula in Romania numai pe baza avizelor de expediţie, in orice moment orice organ de control al statului (vama, Direcţia Antifrauda ANAF, politia) poate urmări si verifica atât provenienţa cat si modul de valorificare a acestor produse.
In schimb propunerea legislativa menţionata restrictoneaza drastic accesul la aceasta activitate a peste 900 de operatori economici oneşti care nu dispun de capacităţi de depozitare.
In anul 2018 la momentul apariţiei OPANAF 1960/2018 in Romania erau înregistrate peste 900 de companii care deţineau atestate de comercializare fara depozitare ale produselor petroliere si doar cea. 40 care deţineau spatiile de depozitare.
Practic, aceasta propunere legislativa interzice fara un motiv bine justificat activitatea celor peste 900 de companii deţinătoare de atestate de comercializare angro fara depozitare.
Aceste companii au zeci si sute de angajaţi fiecare care vor fi disponibilizati. au linii de credit de la banei care vor fi blocate in cazul aprobării acestei Propunerii Legislative, generând un risc sistemic suplimentar in sistemul bancar romanesc.
De altfel dorim sa COMENTAM PUNCTUAL MOTIVELE EXPUSE DE INIŢIATORII acestei propuneri legislative in susţinerea introducerii restricţiilor:
1.   "Lipsa unor reglementari clare permit crearea unui lanţ de tranzacţionare nelimitat si
totodată nejustificat din punct de vedere economic". Consideram ca mecanismele
transparente ale economiei de piaţa nu permit crearea lanţurilor de tranzacţionare
nejustificate din punct de vedere economic, intrucat orice cumpărător este interesat sa
cumpere produsele de orice natura la preţ cat mai mic si orice vânzător doreşte sa
realizeze din tranzacţionarea produselor profit cat mai mare. Acest lucru este posibil
doar daca lanţul comercial intre producător si consumatorul final este cat mai scurt.
Din experienţa noastră in acest domeniu (1993-2020], fiecare membru in acest lanţ are rol important - unii asigura finanţarea si termenele de plata flexibile, alţii asigura serviciile logistice.
Companiile care nu asigura nimic in lanţul comercial de tranzacţionare dispar de acolo pe cale naturala. In acelaşi timp, consumatorii având acces liber la informaţiile privind disponibilitatea produselor energetice in piaţa si preturile practicate la aceste produse pot uşor identifica oferta cu cel mai bun preţ in piaţa printre foarte multe oferte existente, eliminând prin asta posibilitatea de a crea lanţul de tranzacţionare nejustificat de lung din punct de vedere economic. Lanţul de tranzacţionare lung uneori este dictat si de politicile comerciale ale marilor producători, care oferă discount-uri mai mari traderilor care tranzactioneaza cantităţi mari.
Drept urmare, unui consumator uneori ii este economic mai justificat sa se adreseze unui trader pentru a obţine preţ mai bun, decât sa se adreseze direct unui producător.
2.   "Distribuitorii de produse energetice fara depozitare cu comportament fiscal inadecvat pot
deveni principalii interpuşi, creatori si beneficiari ai unor lanţuri de tranzacţionare relativ
anormale, care nu au un scop economic bine definit si care comercializează produsele
accizabile la un preţ relativ egal cu cel practicat de furnizorii intiali". Din punctul nostru
de vedere in businessul antreprenorial din care noi, facem parte, principalul scop este
obţinerea profitului, cu respectarea legilor si normelor legislative in vigoare. Aspectele
menţionate in acest motiv sunt reglate natural de principiile economiei libera de piaţa si
orice lanţ comercial daca devine anormal - este eliminat din piaţa pe calea naturala. In economia libera orice utilizator final are acces absolut nerestrictionat la orice furnizor si este liber sa aleagă furnizorul cu care el doreşte sa incheie afacerea. Si
distribuitorii de produse energetice care isi desfăşoară activitatea lor pe baza de atestate de comercializare angro fara depozitare au rolul lor in funcţionarea acestei pieţe, altfel ei ar fi fost demult eliminaţi - asa cum se si intampla in prezent in piaţa de profil. Consideram ca este mai bine sa lăsam economia de piaţa sa funcţioneze liber, fara restricţii neiustificate. pentru reglementarea aspectului privind lanţurile de tranzacţionare relativ anormale.
3.   Teoria cu "missing trader" intra in contradicţie cu motivul precedent, care exprima
îngrijorarea referitor la preturile relativ egale cu cele practicate de furnizorul initial. De
aceasta data ingrijorarea iniţiatorilor este indreptata spre situaţii când preţul poate sa
crească nejustificat de mult. Si pe noi, cei care activează in aceasta piaţa de foarte
mulţi ani, ne îngrijorează prezenta in piaţa a companiilor care au comportament
fiscal incorect.
Doar ca posibila introducere a obligativităţii de a avea capacităţile de depozitare nu rezolva aceasta problema pentru ca in acel caz aceste companii de tip "missing trader", cum ei sunt numiţi in expunerea de motive, pot inchiria pe o perioada scurta o capacitate de depozitare, fara insa a avea dreptul de proprietate asupra acestei capacităţi, si pot continua activitatea lor ilicita.
In aceelasi timp alte zeci sau chiar sute de companii, care plătesc toate taxele la bugetul statului vor fi obligate sa-si oprească activitatea fara nici o explicaţia logica.
4.   Exemplul cu produsul "păcura" nu este relevant pentru aceasta piaţa in care se
tranzactioneaza anual millioane de tone de produse petroliere, valoarea tranzacţiilor
depăşind zeci de miliarde de lei. Orice utilizator final - penitenciar, liceu, spital sau altul,
poate anunţa o licitaţie publica de achiziţie, cum de altfel fac zeci de companii in
Romania - utilizatori finali, si in urma licitaţiei sa obtina cel mai bun preţ posibil pentru
produsul respectiv. Problema cu un posibil salt de preţ nu poate fi rezolvata prin
introducerea restricţiilor privind deţinerea spatiilor de depozitare, asa cum am descris
mai sus. "Saltul de preţ" poate fi realizat cu acelaşi succes de compania care deţine in
proprietate sau in chirie un mic depozit (de păcura sau alte produse petroliere]. Din
punctul nostru de vedere, si aici consideram ca experienţa noastră poate fi folosita
pentru a crea cadrul legislativ adecvat, poate fi luata in calcul introducerea condiţiilor
mai stricte privind participarea la licitaţii de achiziţii publice a diferitior agenţi
economici,  asa  cum  se  intampla  in  cazul  licitaţiilor  organizate  de  complexurile
energetice. Spre exemplu, in mediu privat nici un consumator nu-si permite sa cumpare produse energetice la preţ evident mai scump decât preţul pieţei.
Propunerea referitoare la limitarea adaosului maxim contravine tuturor principiilor economiei de piaţa. In economia de piaţa, preţul se stabileşte pe baza cererii si ofertei, in nici un caz prin limitarea adaosului comercial. Altfel aceeaşi limitarea trebuie sa fie introdusa in toate domeniile de activitate f!!!).
Dorim sa informam ca păcura nu este in fapt motorina E3. Păcura este un produs mult mai viscos, având calitatea total diferita fata de motorina si in nici un caz acest produs - păcura - aditivata sau amestecata in diferite proporţii cu motorina nu poate fi folosita ca si carburant de autovehicule. In acest sens vom solicita răspuns de specialitate de la Institutul de Petrol si Gaze. De aceea putem afirma cu tărie ca in nici un caz păcura cu acciza redusa nu poate fi comercializata prin staţiile de distribuţie carburanţi creând prin asta prejudiciu pentru stat. Insa exista posibilitatea, prin care alt produs folosit pentru incalzire - CTL - combustibil termic lichid - care are acciza mai mica decât motorina, poate fi folosit de unii operatori economici pentru a prejudicia statul. Insa nici aici posibila introducere a obligativităţii de deţinerea a capacităţilor de depozitare nu elimina riscul de a prejudicia statul.
Mai eficient, din punctul nostru de vedere, ar fi plata accizei la acest produs la fel ca la motorina in momentul eliberării spre consum, si rambursarea diferenţei de acciza pe baza prezentării documentelor doveditoare ca acest produs a fost folosit strict pentru incalzire.
VULNERABILITĂŢILE LEGISLAŢIEI ACTUALE SI METODE DE FRAUDARE :
Orice produs energetic care este vândut prin staţie de distribuţie are in spate aviz de insotire a mărfii care demonstrează provenienţa acestui produs. Orice intrare in gestiunea staţiei de distribuţie a produselor energetice este evidenţiata in sistemul de gestiune si poate fi oricând verificata de organele abilitate. Existenta acestui sistem precum si alte dotări tehnice este o condiţie obligatorie pentru obţinerea atestatului de comercializare en-detail, necesar pentru funcţionarea staţiilor de distribuie carburanţi.
Idea ca unele produse, care se comercializează prin staţii de distribuţie pot proveni din producţia de produse accizabile, realizata in cadrul unui antrepozit demonstrează ca scopul declarat al acestei propuneri legislative nu poate fi atins prin aplicarea ei, pentru 

ca livrarea produselor din antrepozit fiscal presupune deţinere de către acest antrepozit al atestatului de comercializare angro cu depozitare! Ca atare, nu deţinerea atestatului de comercializare angro fara depozitare poate crea situaţia când agentul economic nu evidenţiază in documentele contabile producţia realizata. Mai mult, orice operaţiune de introducere sau scoatere a produselor din/in antrepozit fiscal nu poate fi efectuata fara control vamal potrivit legislaţiei in vigoare!
Achiziţiile intracomunitare de produse energetice (motorina, benzina) sunt posibile doar cu respectarea legislaţiei, care impune obţinerea autorizaţiei de destinatar înregistrat. Aceasta autorizaţie presupune deţinerea spatiilor de depozitare verificate si aprobate de vama. In concluzie nu se poate face frauda cu produsele intracomunitare, decât daca companiile implicate in aceasta frauda deţin atestate de comercializare angro cu depozitare. Nici din acest punct de vedere propunerea legislativa nu atinge scopul declarat
Pentru a elimina posibilitatea folosirii produselor, ce au caracteristici asemănătoare motorinei, dar nivel de acciza redus (combustibil termic lichid su combustibil lichid uşor) noi propunem plata accizei pentru aceste produse, ca si pentru motorina, la momentul punerei acestor produse in libera circulaţie, si apoi crearea mecanismului si sistemului de rambursare a diferenţei de acciza intre motorina si aceste produse după prezentarea documentelor care pot demonstra ca produsele au fost utilizate strict pentru incalzire
Produsele in tranzit se verifica la intrarea si ieşirea din tara de către birourile vamale de frontiera. Exista proceduri vamale foarte stricte, prin care produsele accizabile care tranzitează Romania sunt verificate. In afara de aceasta, pe perioada tranzitului datoriile vamale se garantează in favoarea statului de către proprietarul mărfii prin depunerea garanţiilor bancare. Si aici din punctul nostru de vedere nu se justifica măsura privind deţinerea spatiilor de depozitare, intrucat tranzit nu presupune descărcarea mărfurilor pe teritoriul României.
Asa cum am mai spus mai sus nu se poate comercializa păcura in loc de motorina in staţie de distribuţie. In primul rând nici un motor la nici un autoturism nu poate folosi păcura pe post de combustibil. Păcura poate fi folosita fie pentru arderea in centrale termice , fie in motoarele navelor maritime. In al doilea rând - păcura, dat fiind produs foarte viscos, necesita incalzire permanenta si staţiile de distribuţie nu dispun de sisteme de incalzire a rezervoarelor de combustibil. In al treilea rând, fiind produs foarte viscos, păcura nu poate fi pompata de pompele cu care sunt dotate staţiile de distribuţie, care sunt proiectate doar pentru pomparea produselor gen motorina sau benzina. Este suficienta amestecarea unui litru de păcura cu 99 litri de motorina si toata cantitate de100 1 de produs rezultat va fi compromisa si nu va putea fi utilizata de motoarele autoturismelor. In afara de asta - păcura, conform Codului Fiscal, este marcata si colorata si la orice prelevare de probe de la benzinării se poate determina daca produsul comercializat conţine marcatori de păcura.
Operaţiunea descrisa de iniţiatorii propunerii legislative cu implicarea cetăţenilor italieni nu priveşte tranzacţiile in Romania, întrucât, cum este menţionat in Expunerea de Motive - toate tranzacţiile ar consta in achiziţia de carburanţi, in special motorina si benzina, din antrepozitele fiscale din Italia, Slovenia si Croatia si comercializate către alte societăţi din Italia (inclusiv antrepozite fiscale). Din descrierea oferita in Expunerea de Motive noi am inteles ca aceste tranzacţii nu au loc pe teritoriul României si de aceea nu vedem in ce măsura deţinerea atestatului de comercializare angro cu depozitare in Romania poate schimba lanţul de tranzacţionare in afara României sau poate elimina riscul de neplata a datoriilor de către companiile implicate in aceste tranzacţii. Consideram ca exemplul invocat nu justifica sub nici o forma necesitatea deţinerii spatiilor de depozitare de către operatori economici in Romania.
Alt exemplu invocat se refera la o societate care a vândut 60.000 to de motorina pe piaţa României, achitând absolut toate datoriile la stat. De data aceasta preţul de vânzare nu a fost "săltat", dimpotrivă, a fost redus. Bugetul statului nu a fost prejudiciat. Nu înţelegem in ce măsura statul putea fi protejat mai mult daca societate comerciala in cauza deţinea atestat de comercializare angro cu depozitare.
IMPACTUL NEGATIV AL PREVEDERILOR PROIECTULUI LEGISLATIV
Conform proiectului legislativ, operatorii economici care in acest moment isi desfăşoară activitatea de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor fara depozitare sunt obligaţi sa construiască depozite pentru continuarea activităţii lor sau sa închirieze si sa doteze spatiile de depozitare închiriate pentru a corespunde cu cerinţele legale. Acest lucru este imposibil de realizat in lipsa unui termen rezonabil (de cel puţin 6 luni termenul minim de modificare a Codului fiscal), fapt ce va duce la încetarea imediata a activităţii acestor operatori economici, urmând un val de insolvente a operatorilor din domeniu si de disponibilizări ale angajaţilor acestor operatori.
Totodată, in cazul dispariţiei de pe piaţa a revanzatorilor de produse energetice/petroliere, foarte  multe alte  companii  -  de transport  de construcţie,  de agricultura si multe altele - vor avea mari disfunctionalitati in funcţionare si chiar risca sa isi oprească activitatea si sa intre si acestea in insolventa, intrucat aceştia beneficieaza astăzi de finanţarea oferita de aceşti revanzatori. finanţare care va dispărea impreuna cu oprirea activităţii a revanzatorilor.
Riscul de afectare a activităţii economice derulate de cele peste 900 de societăţi ce-
şi desfăşoară activităţi comerciale în sectorul comercializării angro de produse petroliere, ceea ce ar putea conduce în mod direct la ieşirea de pe piaţă a unora dintre aceste societăţi, ducând în mod direct şi evident la afectarea economică a mediului concurenţial din sectorul comercializării produselor energetice/petroliere, dar si la afectarea întregii activităţi economice a României pentru societăţile care folosesc produse energetice/petroliere in desfăşurarea activităţii lor.
Reducerea numărului de societăţi ce activează în sectorul comercializării angro de produse petroliere - de la peste 900 sub 50 - ceea ce va conduce în mod direct la reducerea
gradului de concurentă, favorizând posibilitatea creşterii preţurilor pentru utilizatorii finali.
Interzicerea funcţionarii celor peste 900 de societăţi va duce la disponibilizarea angajaţilor acestora, la imposibilitatea achitării creditelor bancare ale acestor societăţi si angajaţilor acestora, ceea ce va determina creşterea creditelor neperformante si creşterea costurilor ereditarii la nivel national si international.
Pe partea de cârduri - excepţia prevăzuta in proiectul legislativ de a permite vânzarea combustibilului prin cârduri de combustibil doar către consumatori finali si nu permite vânzarea combustibilului prin cârduri de alimentare prin revanzatori. Nu exista nici o logica pentru aceasta limitare având in vedere ca orice litru de combustibil vândut prin staţia de distribuţie de carburanţi are toate taxele deja plătite, cârdul prin intermediul căruia se face alimentarea este emis de către proprietarul reţelei (Petrom, Lukoil, MOL sau Rompetrol), cârdul este unic si este transmis către consumatorul final pentru aprovizionarea autovehiculului. Drept urmare, in final, livrarea se face către consumatorul final, dar in lanţul comerical, intre staţia de distribuţie carburanţi si consumator final, pot apărea mai mulţi revanzatori. Motivul este pur comercial - prin cumularea volumelor de produse achiziţionate, revanzatorii pot obţine discount-uri mai mari si in consecinţa - preturi de achiziţie mai mici. Aceste discounturi apoi sunt impartite intre revanzatori si consumatorii finali.
Pe partea de angro - exista in piaţa următoarele situaţii: o companie deţine in proprietate bazine de capacitate diferita, staţiile mobile de distribuţie carburanţi sau skid-uri de GPL. Aceste echipamente sunt date in folosinţa/operare altor companii prin contracte, care presupun aprovizionarea companiilor-operatori de echipamente cu combustibil livrat de către compania proprietara a acestor echipamente. După intrarea in vigoarea a prevederilor proiectului legislativ aceasta aprovizionare nu mai este posibila. Operatorii nu dispun de mijloacele financiare suficiente pentru aprovizionare cu combustibil. Singurul câştigător : marile reţele.
Tot pe partea de angro - in piaţa sunt prezenţi revanzatori care prin natura business-ului lor zilnic livrează cantităţile de combustibil din diferite depozite. Având contractele comericale cu mai mulţi producători (Lukoil, Rompetrol, Petrom, MOL) revanzatorii pot incarca combustibil din cel puţin 15 depozite. Acest lucru ii permite sa oferă consumatorilor varianta cea mai eficienta de aprovizionare datorita faptului ca revanzatorii si consumatorul final pot alege cel mai ieftin combustibil si sa-l incarce din depozitul localizat cel mai aproape de consumator. Prin intrarea in vigoare a prevederilor proiectului legislativ, revanzatorii nu mai au aceasta posibilitate, deoarece cele 4 companii producătoare menţionate mai sus, nu permit sau nu au posibilitatea de inchiriere a spatiilor de depozitare in depozitele lor, revanzatorii fiind puşi in situaţia sa renunţe la business. Pentru ca nu exista nici o logica {economica si financiara) pentru revanzatori sa construiască fiecare dintre ei 10-15 depozite localizate langa depozitele producătorilor pentru a putea continua activitatea lor in mod eficient. Practic - proiectul legislativ interzice activitatea companiilor care sunt prezente in piaţa unele de mai mult de 10 - 15 ani, fara nici o explicaţie logica si raţionala.
Efectul negativ generat de aplicarea prevederilor proiectului legislativ este si va fi pe viitor concentrarea business-ului in mainele companiilor mari si eliminarea sau reducerea considerabila a concurentei din piaţa - situaţie absolut atipica economiilor dezvoltate.
ARGUMENTE DE NEADOPTARE SAU DE MODIFICARE
Potrivit strategiei MINISTERULUI FINANŢELOR PUBLICE afişată pe site-ul instituţiei la Priorităţi strategice si planuri de de acţiuni, materialul: " Noi măsuri de simplificare şi de debirocratizare propuse de Ministerul Finanţelor Publice " se prevede in mod expres la Cap. G Titlul VIII din pagina 6, următoarele :
.. G. Titlul VIII - Accize si alte taxe speciale Măsura   1:   Eliminarea   obligaţiei  de  înregistrare  la   autoritatea   competentă  a operatorilor care comercializează angro şi en detail produse accizabile
Motivaţia si avantajele măsurii - Pentru produsele comercializate, accizele sunt plătite anterior, fie la momentul scoaterii din antrepozit, la momentul achiziţiei intracomunitare, fie la momentul importului. Măsura conduce la simplificarea activităţii operatorilor care comercializează angro şi en detail produse accizabile, prin eliminarea obligaţiei de înregistrare a acestora la autoritatea competentă, eliminarea sancţiunilor pecuniare (amendă) şi a suspendării activităţii pe o perioadă de la 1 la 3 luni.
Beneficiari: Comercianţii de produse accizabile pentru care accizele sunt deja plătite. "
Astfel, Ministerul finanţelor publice isi propune o măsura care ar putea fi anulata de acest proiect legislativ, care in loc sa reducă birocraţia si sa simplifice activitatea operatorilor economici vine sa restrângă drepturile si libertăţile operatorilor economici venind in contradicţie cu garanţiile conferite la nivel comunitar si national.
Motivele expuse in Expunerea de motive nu justifica masurile care in realitate INTERZIC continuarea activităţii de către cele 980 de companii deţinătoare de atestate de comercializare fara depozitare care vor fi nevoite sa isi oprească activitatea după intrarea in vigoare a prevederilor proiectului legislativ. Aceste companii au zeci de angajaţi fiecare, au linii de credit de la banei care vor fi blocate in cazul intrării in vigoare a acestor prevederi si vor fi declarate ca si credite neperformante, generând un risc sistemic suplimentar in sistemul bancar romanesc.
Spatiile de depozitare pot fi folosite pentru a institui masurile asigurătorii pentru recuperarea eventualelor prejudicii fata de bugetul statului. In realitate insa, deţinerea cu orice titlu a acestor spatii de depozitare nu prezintă o garanţie de recuperare a prejudiciului pentru stat, deoarece aceste spatii de depozitare pot fi închiriate de către agenţii economici si atunci ANAF nu are cum sa instituie masuri asigurătorii asupra lor. sau chiar daca unii operatori economici sunt proprietarii spatiilor de depozitare acestea sunt in majoritatea cazurilor ipotecate in favoarea unor instituţii financiare ca si garanţie pentru liniile de finanţare - lucru foarte des intalnit in acest domeniu - astfel incat nu pot fi instituite masurile asigurătorii propuse.
Nici logica comerciala nu justifica construcţia sau închirierea spatiilor de depozitare, intrucat mai mulţi operatori economici isi desfăşoară activitatea de comercializare a produselor energetice livrând aceste produse din mai multe depozite, localizate in judeţe diferite.
Unii operatori in cadrul activităţii livrează combustibil din 10-15 depozite, aparţinând companiilor precum OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil si/sau MOL. Conform acestui proiect legislativ toate aceste companii sunt obligate sa construiască sau sa inchirieze langa fiecare depozit al producătorilor menţionaţi inca un depozit propriu. Pe langa faptul ca costurile cu construcţia unui depozit depăşesc suma de 2 milioane EURO, iar perioada de construcţie impreuna cu obţinerea tuturor autorizaţiilor depăşeşte 2 ani ! Bineinteles ca realizarea acestor investiţii, chiar daca ea ar fi fost posibila, ar insemna creşterea costurilor care inevitabil ar duce la creşterea preturilor in piaţa.
In acelaşi timp, in Romania nu exista suficiente spatii de depozitare / depozite care pot fi închiriate de cei care isi doresc acest lucru. Singura companie de stat, care deţine spatiile de depozitare pentru produsele petroliere - Oii Terminal SA Constanta - nu are rezervoarele disponibile care sa poată fi oferite spre inchiriere. Doar o singura companie care activează in aceasta piaţa are rezervor închiriat la Oii Terminal, toate celelalte cereri de inchiriere au rămas fara soluţionare pozitiva. Mai mult, chiar activitatea companiei Oii Terminal SA se va reduce substanţial, astfel că cifra de afaceri se va diminua cu 3-4%, diminuare care se va reflecta si in valoarea acţiunilor pe bursa a acestei companii.
Faptul ca acest proiect legislativ nu este un document venit sa reglementeze in bine piaţa de produse energetice este demonstrat si de sutele de plângeri prealabile si acţiunile in justiţie formulate impotriva OPANAF nr. 1960/2018 si OPANAF nr. 3236/2018. inclusiv de către compania MOL Romania, care este foarte puţin probabil a fi suspectata de evaziunea fiscala.
Consideram ca daca prevederile proiectului legislativ vor intra in vigoare, vor avea ca efect imediat restrângerea concurentei pe piaţa, prin eliminarea celor peste 900 de companii, rămânând cele 5-6 companii care domina piaţa de retail si care astfel vor domina si piaţa de angro.
In cadrul analizei juridice a Proiectului legislativ B122 de completare a art. 435 din Legea  nr.  227/2015  privind Codul fiscal am constatat ca prevederile acestui proiect
legislativ, ce sunt similare si pe partial chiar identice cu prevederile ordinelor preşedintelui ANAF ce au fost anterior suspendate si anulate de către instanţele judecătoreşti, incalca. conform motivărilor pronunţate de instanţele de judecata naţionale si dispoziţiilor legislaţiei comunitare si naţionale : Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene si Ghidul de aplicare a Tratatului, Constituţia României, a Codului civil, a Codului Fiscal si Legii nr. 21/1996, astfel acesta este intocmit cu:
incalcarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, a Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene si a Ghidului de aplicare a prevederilor Tratatului in privinţa PRINCIPIULUI EGALITĂŢII. PROPORTIONALITATII. PRINCIPIUL LIBEREI CIRCULAŢII A MĂRFURILOR si LIBERTĂŢII DE A DESFĂŞURA O ACTIVITATE COMERCIALA. garanta te la nivel comunitar si national;
incalcarea CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI si a CODULUI CIVIL - prin inclacarea principiului neretroactivitatii, a principiului securităţii raporturilor juridice si al aşteptărilor legitime;
incalcarea dispoziţiilor art. 45 si art. 135 din Constituţie având ca efect imediat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi in sectorul de activitate vizat : comercializarea angro a produselor energetice/petroliere - prin limitarea libertăţii economice/comerţului, ingradirea accesului liber la o activitate de comercializare produse energetice/petroliere si stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea operatorului economici/ întreprinderilor, respectiv instituirea obligativităţii deţinerii de spatii de depozitare si receptionarea si livrarea fizica a produselor energetice doar din depozite autorizate;
incalcarea dispoziţiilor Legii nr. 21/1996 a concurentei având ca efect imediat restrângerea, impiedicarea si denaturarea cadrului concurential in sectorul de activitate vizat : comercializarea angro a produselor energetice/petroliere - prin limitarea libertăţii economice/comerţului si stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea operatorului economici/întreprinderilor, respectiv instituirea obligativităţii deţinerii de spatii de depozitare si receptionarea si livrarea fizica a produselor energetice doar din depozite autorizate;
incalcarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal - modificarea legislativa propusa NU ESTE PREDICTIBILA si nici REZONABILA - nu exista un termen de indeplinire a obligaţiilor, iar acestea sunt imposibil de realizat intr-un termen scurt - ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI SECURITĂŢII RAPORTURILOR IURIDICIE:
incalcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prin necorelarea acestui proiect cu reglementările comunitare si tratatele international Ia care Romania este parte si cu jurisprudenta CEDO si a instanţelor naţionale care au suspendat si. ulterior, anulat prevederile cuprinse in aceasta propunere legislativa., nerespectarea procedurii de avizare a proiectului legislativ si lipsa evaluării impactului social si economic a propunerii legislative (studiu de impact).
Pentru argumentele juridice si economice prezentate succint, nu se justifica si nici nu se impune adoptarea acestui proiect legislativ pentru reducerea evaziunii fiscale si pentru diminuarea costurilor ANAF, intrucat interesul general economic in aceasta situaţie este atât de limitat incat nu poate justifica restrângerea unor drepturi si libertăţi garantate la
nivel comunitar si national.
PROPUNERI SI SOLUŢII DE REGLEMENTARE
Va expunem, pe scurt, câteva din soluţiile identificate pentru reducerea riscului de neplata către buget general consolidat a TVA-ului si accizelor aferente produselor petroliere comercializate in sistem angro de către operatorii economici:
1. Stabilirea unui nivel minim de capital social mai ridicat decât cel minim prevăzut de lege pentru societăţile cu răspundere limitata (de 200 lei) si aducerea acestuia la nivelul prevăzut prin lege pentru societăţile pe acţiuni, prin obligarea majorării capitatului social pentru societăţile cu răspundere limitata care isi desfăşoară activitatea pe piaţa comercializării angro de produse petroliere din Romania.
Aceasta soluţie alternativa este indicata si de către Consiliul Concurentei, asa cum
rezulta din Adresa nr. 107/15.02.2019 emisa de Consiliul Concurentei si înregistrata la Unicom Holding SA sub nr. 968/15.02.2019 (anexata).
Avantaje : prin introducerea acestei obligaţii, societăţile cu răspundere limitata ("fantoma") vor putea demonstra o mai mare bonitate si credibilitate si vor putea garanta creditorii, inclusiv cel bugetar, in limita unui capital social mai mare decât cel minim de 200 lei.
2.   Introducerea sistemului prin care plata TVA-ul la marja comerciala sa fie garantata
prin diferite forme in favoarea autorităţii fiscale teritoriale, conform prevederilor
art. 348 Cod fiscal, scrisoare de garanţie bancara, poliţa de asigurare, ipoteca
mobiliara sau alte forme de garantare. Acest sistem poate fi coroborat cu principiul de
ajustare a valorii garanţiei după doi, trei ani si reducerea corespunzătoare a acestuia,
conform prevederilor legale existente pentru garantarea obligaţiilor de plata in cazul
antrepozitelor fiscal : pct. 39 din Normele metodologice la Titlul VIII Accize si alte taxe
speciale, (anexat extrasul din Codul fiscal).
Aceasta soluţie alternativa este indicata si de către Consiliul Concurentei, asa cum rezulta din Adresa nr. 107/15.02.2019 emisa de Consiliul Concurentei si inregistrata la Unicom Holding SA sub nr. 968/15.02.2019.
Avantaje : prin introducerea acestei obligaţii, societăţile isi vor putea demonstra conformitatea privind îndeplinirea obligaţilor legale de plata la bugetul de stat, bonitatea si credibilitatea acestora si vor putea garanta creditorul bugetar, cel puţin in limita valorii garantate care este mai mare decât capitalul social minim de 200 lei.
3.   Introducerea obligativităţii de certificare a produselor importate direct in frontiera
de către un inspector independent agreat de autorităţile vamale prin prelevarea
probelor si analiza lor. Atenţia sporita trebuie sa fie acordata produselor la care nivelul
accizelor, conform nomenclatorului vamal, este mai mic decât la motorina.
Avantaje : prin introducerea acestei obligaţii, autorităţile fiscale si vamale se vor asigura ca nu sunt efectuate operaţiuni de declarare a unor produse inferioare calitativ motorinei si ulterior comercializate ca motorina, ca nu sunt plătite taxe mai mici si ca consumatorii finali (persoane juridice, dar si fizice) nu sunt inselati in privinţa calităţii produselor achiziţionate.
4.   Stabilirea Ia produsele gen CLU, combustibil tip M si/sau combustibil tip P,
PĂCURA a nivelului accizei datorate la acealsi nivel cu cel prevăzut pentru
motorina, cu posibilitatea de a fi rambursata o parte de acciza după prezentarea
documentelor justificate de folosire a acestor produse in alte scopuri decât combustibil
pentru motor - scutire indirecta.
Avantaje: prin introducerea acestei obligaţii, autorităţile fiscale si vamale se vor asigura ca nu sunt efectuate operaţiuni de declarare a unor produse inferioare calitativ motorinei si ulterior comercializate ca motorina, ca nu sunt plătite taxe mai mici si ca consumatorii finali (persoane juridice, dar si fizice) nu sunt inselati in privinţa calităţii produselor achiziţionate.
5.   Introducerea sistemului de control fizic asupra mărfurilor accizabile in tranzit care
presupune verificarea cantităţilor la ieşire din tara. Prin asta se vor elimina situatiie
când combustibilul declarat in tranzit poate fi valorificat partial pe teritoriu României
fara plata obligaţiilor fiscale către bugetul statului.
Avantaje: o mai buna colectare a veniturilor la bugetul general consolidat si prevenirea faptelor de evaziune fiscala.
6.   Verificarea încrucişată a Declaraţiilor 394 si la data apariţiei neconcordantelor
intre aceste declaraţii la operatorii economici cu grad ridicat de risc fiscal, precum si luarea la timp a masurilor de control si de suspendare a atestatului de înregistrare in cazul in care operatorii economici înregistrează obligaţii restante la bugetul general consolidat.
Avantaje: o mai buna colectare a veniturilor la bugetul general consolidat, prevenirea acumulării de creanţe fiscale neachitate la buget, precum si prevenirea faptelor de evaziune fiscala.
7.   Realizarea unui mai bun si eficient control asupra antrepozitelor fiscale de
producţie altele decât rafinăriile, care prelucrează reziduri, produse recuperate sau
altele asemenea, intrucat aceasta activitate de producţie este o activitate cu un risc
crescut de nedeclarare si evaziune fiscala.
Avantaje : prin introducerea acestei obligaţii, autorităţile fiscale si vamale se vor asigura ca nu sunt efectuate operaţiuni de declarare a unor produse inferioare calitativ motorinei si ulterior comercializate ca motorina, ca nu sunt plătite taxe mai mici si ca consumatorii finali  (persoane juridice, dar si fizice)  nu sunt inselati  in privinţa produselor achiziţionate.
Dorim sa va asiguram ca, avem tot interesul ca aceasta piaţa sa funcţioneze corect si transparent, si in acest scop oferim toata disponibilitatea noastră pentru a găsi împreuna soluţiile cele mai bune si eficiente.
CONCLUZII SI PROPUNERI
ASOCIAŢIA DISTRIBUITORILOR DE PRODUSE PETROLIERE, al cărei punct de vedere reprezentativ pentru piaţa de profil, l-am exprimat in cadrul acestui document, vine cu propunerea de neadoptare a proiectului legislativ in forma sa iniţiala sau de modificare a
acestuia in sensul păstrării atestatelor de comercializare angro fara depozitare impreuna cu aplicarea altor forme de reglementare a acestei pieţe, menite sa ofere garanţii suplimentare statului ca toate taxele si impozitele datorate vor fi achitate.
Fata de toate argumentele economice si juridice mai sus expuse, fata de scopul declarat al proiectului legislativ de combateare a evaziunii fiscale in domeniul comercializării produselor energetice si reducerii costurilor A.N.A.F. (D.G.V. si D.G.A.F.), constatam ca acest proiect legislativ incearca impunerea unor condiţii excesive si nu isi va atinge in mod eficient scopul declarat in Expunerea de motive, intrucat masurile propuse - deţinerea de depozite - nu rezolva nici in parte evaziunea fiscala si diminuarea costurilor organelor de control, dar rezolva o singura problema : eliminarea unor competitori incomozi de pe piaţa comercializării angro de produse energetice/petroliere, intrucat, după intrarea in vigoare a prevederilor proiectului legislativ, pe piaţa nu vor mai activa decât 4 mari producători si cativa importatori,
va solicitam sa analizaţi si soluţiile identificate si prezentate anterior, pe de o parte, pentru continuarea activităţii a sute de companii/contribuabili ce isi desfăşoară activitatea in mod legal si sunt buni contribuabili, in condiţii similare de concurenta, si, pe de alta parte, pentru protejarea intereselor statului roman prin colectarea integrala si la termen a obligaţiilor fiscale de plata către bugetul general consolidat.


 

L272/2020
Propunere legislativă pentru completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Număr de înregistrare: 41
Data de postare a opiniei: 27.04.2020 16:25:00
De la: Badescu Toma
Textul opiniei: In afara de faptul ca legea este clar neconstitutionala, a mai existat o hotarare de guvern care a prevazut aceeasi obligativitate, este si total nedreapta, inutila, aberanta, dovada fiind numeroasele suspendari ale acelei hotarari obtinute in instanta de firmele care au solicitat acest lucru. Nu stiu cine este in "spatele" insistentei cu care, iata, se promoveaza din nou ceva care nu are nicio logica. Se stie foarte bine si de catre ANAF si de catre toate institutiile care verifica acest lucru, ca nu se poate vinde nicun litru de combustibil din depozite, nimanui, fara sa se plateasca IN AVANS acciza la stat. E foarte simplu sa verifici acest lucru, la fel este foarte simplu sa verifici si firmele care cumpara acest combustibil pentru a-l transporta apoi unor clienti finali cu care acea firma are contracte de aprovizionare. Nu stiu daca sunt firme care fac evaziune, nu stiu nici cum pot sa faca asta, dar nu condamni toate firmele care functioneaza corect, pentru ca nu esti in stare sa le gasesti pe cele care fac cu adevarat evaziune. Ca sa poti deschide o firma care se ocupa cu aceasta distributie, ai nevoie de un atestat vamal, nu ai voie sub nicio forma sa nu platesti darile catre stat, altfel iti pierzi acest atestat si astfel nu mai ai voie sa vinzi niciun litru de combustibil. O sa umplem tara de depozite? Daca firma ta are aria de activitate in toata tara, va trebui sa-si deschida cel putin 4-5 mari depozite, pentru ca altfel nu poti vinde la preturi acceptabile din cauza distantelor de distributie. Si pentru ce? Sa iei dintr-un depozit de la o firma mare cum ar fi Rompetrol sau Petrom, apoi sa mergi in depozitul tau, sa o descarci si sa o reincarci, acciza fiind platita deja inainte de a incarca tu. Si daca vrei sa vinzi in Timisoara de ex. dar depozitul de unde iei marfa e la Ploiesti, ce faci? Unde faci depozitul tau? Si daca vrei sa schimbi furnizorul, sa cumperi marfa din Constanta, pentru ca e marfa mai buna si mai ieftina si vrei sa vinzi la Cluj, ce faci? Unde faci depozitul tau? E aberant, anticoncurential, ilogic si total inutil. Eu am o firma de acest gen care vinde GPL, propan, poate fi verificata oricand, cu data de incarcare din depozit, cantitate incarcata, cantitate descarcata, tin contabilitatea la vedere, in Icloud, orice litru incarcat trebuie sa fie si descarcat, distributia o fac cu cisterne care apartin altei firme, se poate verifica data incarcarii, cantitatea, vagonul din care s-a facut incarcarea, clientii la care s-a facut apoi descarcarea. Unde sa fac depozitul, care totusi costa minim 50-60000E? de unde banii pentru investitii acum? Clientii mei sunt imprastiati in 15 judete. Cei care propuneti aceasta lege, aveti habar ce va genera ea pe piata? Mii de someri, falimente, imposibilitatea aprovizionarii clientilor de putinele firme, foarte foarte putinele firme care au cateva depozite, dar care si le-au construit pentru ca vor sa vanda en-gros, import vagonabil, firmelor ca a mea, preturi marite foarte mult din cauza distantelor si din cauza investitiilor pe care si acestea trebuie sa le faca in alte zone din tara, etc. Ne-a intrebat cineva pe noi??? Sunteti guvern liberal?? Nu aveti alte legi la care sa va ganditi acum??? Majoritatea acestor firme care vor fi afectate direct sunt cu actionariat romanesc, stiati asta??? Ce se urmareste de fapt?? Trebuie iarasi sa tremur, sa fiu nelinistit ca voi fi nevoit sa-mi inchid activitatea??? Am platit intotdeauna taxele la stat fara nicio zi intarziere, si acum in perioada asta am facut-o desi puteam sa aman platile, dar m-am gandit ca statul are nevoie de bani. Si voi, acolo, ce faceti??? Vreti sa intru in faliment, de ce??? Ca ma banuiti ca fur???? Este incredibil...

L272/2020
Propunere legislativă pentru completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Număr de înregistrare: 40
Data de postare a opiniei: 24.04.2020 00:00:00
De la: Catalin Pisoceanu
Textul opiniei: PUNCT DE VEDERE - argumente economice - referitor la Propunerea legislativa pentru completarea art. 435 din Legea nr. 227/2015 - nr de inregistrare la Senat : B122/2020
 
La inceput dorim sa va informam ca, in ultimii 4 ani au fost interprinse 3 incercari esuate de a constrange libera functionare a pietei de comercializare a produselor petroliere – o data in 2016 si de doua ori in 2018. Aceste incercari au fost materializate in OPANAF 1849/2016, OPANAF 1960/2018 si OPANAF 3236/2018.
Primul OPANAF a fost anulat chiar de catre emitent.
Al doilea OPANAF a fost abrogat dupa ce impotriva sa au fost formulate peste 170 !!! plangeri prealabile si acest OPANAF a fost suspendat in cateva zeci de procese in diferite instante ale Romaniei (curti de apel de la nivelul intregii tari) pe motiv de nelegalitate.
Al treilea OPANAF 3236/2018, in care s-au regasit in proportie de aproape 90 % prevederile din OPANAF 1960/2018 a fost abrogat dupa ce reprezentantii Asociatiei Distribuitorilor de Produse Petroliere, din care si societatea subscrisa face parte, au avut onoarea de a fi primiti de conducerea Ministerului Finantelor Publice, A.N.A.F. si D.G.V. si au avut posibilitatea de a prezenta argumentele noastre ecomonice si juridice care au fost auzite si acceptate. Speram ca si de data aceasta vom reusi impreuna cu toti factorii implicati sa gasim solutia cea mai buna pentru a evita blocajul in piata de profil.
Totodata,  dorim sa va  informam ca, dupa publicarea OPANAF 1960/2018, in urma sesizarii mai multor agenti economici, Consiliul Concurentei a emis comunicatul nr. RG-12915/01.10.2018 in care a remarcat ca restrictiile impuse de ordinul respectiv, care acum se regasesc in Propunerea Legislativa, vor avea ca efect imediat restrangerea concurentei pe piata, prin eliminarea celor peste 900 companii, ramanand cele 5-6 companii care domina piata de retail si care astfel vor domina si piata de angro.
Atasam la acest punct de vedere copiile adreselor emise de catre Consiliul Concurentei.
Revenind la propunerea legislativa – dupa studierea atenta a motivelor expuse dorim sa venim cu cateva precizari, comentarii si propuneri.
Produsele energetice accizabile, care se comercializeaza in Romania pot proveni din antrepozite fiscale de productie, din achizitii comunitare si din importuri non-UE. Toate aceste surse de provinienta se controleaza astazi de organele statului si orice produs energetic accizabil poate fi pus in libera circulatie numai si numai dupa plata accizei si TVA-ului aferent la bugetul statului. Aceasta inseamna ca nu se poate vorbi de evaziune fiscala la produsele energetice atata timp cat acciza si TVA sunt platite la punerea in consum, respectiv inainte ca aceste produse sa ajunga pe piata, deoarece evazunea fiscala este sustragerea de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume. Cel mult se poate vorbi despre unele cazuri izolate de neplata TVA-ului la marja adaugata, care de obicei este intre 1 si 2 % din valoarea pretului de achizitie. Prin urmare, consideram ca aceasta propunere care are ca si scop declarat combaterea evaziunii fiscale, impune conditii excesive si nu-si atinge acest scop. 
Cadrul legal existent permite oricarei companiei oneste, dupa inregistrarea prealabila la organul fiscal teritorial sa se ocupa de comercializarea produselor energetice (motorina, benzina) cu conditia respectarii legislatiei in vigoare. Totodata, avand in vedere ca toate produsele energetice circula in Romania numai pe baza avizelor de expeditie, in orice moment orice organ de control al statului (vama, Directia Antifrauda ANAF, politia) poate urmari si verifica atat provenienta cat si modul de valorificare a acestor produse.
In schimb propunerea legislativa mentionata restrictoneaza drastic accesul la aceasta activitate de catre sute de operatori economici onesti care nu dispun de capacitatile de depozitare.
In anul 2018 la momentul aparitiei OPANAF 1960/2018 in Romania erau inregistrate peste 900 de companii care detineau atestate de comercializare fara depozitare ale produselor petroliere si doar cca. 40  care detineau spatiile de depozitare.
Practic, aceasta propunere legislativa interzice activitatea celor cateva sute de companii detinatoare de atestate de comercializare angro fara depozitare fara un motiv bine justificat!
Aceste companii au zeci si sute de angajati fiecare care vor fi disponibilizati (!!!), au linii de credit de la banci care vor fi blocate in cazul aprobarii acestei Propunerii Legislative, generand un risc sistemic suplimentar in sistemul bancar romanesc.
Nici logica comerciala nu justifica constructia sau inchirierea spatiilor de depozitare, intrucat mai multi operatori economici isi desfasoara activitatea de comercializare a produselor energetice livrand aceste produse din mai multe depozite, localizate in judete diferite.
Unii operatori in cadrul activitatii livreaza combustibili din 10-15 depozite, apartinand companiilor precum OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil si/sau MOL.
Conform acestei Propuneri Legislative toate aceste companii sunt obligate sa construiasca sau sa inchirieze langa fiecare depozit al producatorilor mentionati inca un depozit al lor. Pe langa faptul ca costurile de constructive a unui depozit depasesc suma de 2 mil de EURO, perioada de constructie impreuna cu obtinerea tuturor autorizatiilor poate sa depaseasca 2 ani! Bineinteles, realizarea acestor investitii , chiar daca ele ar fi fost posibile, ar insemna cresterea costurilor care inevitabil ar duce la cresterea preturilor in piata.
In acelasi timp in Romania nu exista suficiente depozite care pot fi inchiriate de cei care isi doresc acest lucru. Singura companie de stat  care detine spatiile de depozitare pentru produsele petroliere – Oil Terminal Constanta – nu are rezervoare disponibile, care pot fi oferite spre inchiriere.
De altfel dorim sa comentam punctual motivele expuse de initiatorii acestei Propunerii in sustinerea introducerii restrictiilor.
1.    “Lipsa unor reglementari clare permit crearea unui lant de tranzactionare nelimitat si totodata nejustificat din punct de vedere economic”. Consideram ca mecanismele transparente ale economiei de piata nu permit crearea lanturilor de tranzactionare nejustificate din punct de vedere economic, intrucat orice cumparator este interesat sa cumpere produsele de orice natura la pret cat mai mic si orice vanzator doreste sa realizeze din tranzactionarea produselor profit cat mai mare. Acest lucru este posibil doar daca lantul comercial intre producator si consumator final este cat mai scurt.
Din experienta noastra in acest domeniu (1993-2020), fiecare membru in acest lant are rol important – unii asigura finantarea si termenele de plata flexibile, altii asigura serviciile logistice.
Companiile care nu asigura nimic in lant comercial de tranzactionare dispar de acolo pe calea naturala. In acelasi timp, consumatorii avand acces liber la informatiile privind disponibilitatea produselor energetice in piata si preturile practicate la aceste produse pot usor identifica oferta cu cel mai bun pret in piata printre foarte multe oferte existente, eliminand prin asta posibilitatea de a crea lantul de tranzactionare nejustificat de lung din punct de vedere economic. Lantul de tranzactionate lung uneori este dictat si de politicile comerciale ale marilor producatori, care ofera discount-uri mai mari traderilor care tranzactioneaza cantitati mari.
Drept urmare, unui consumator uneori ii este economic mai justificat sa se adreseze unui trader pentru a obtine pret mai bun, decat sa se adreseze direct unui producator.
2.    “Distribuitorii de produsele energetice fara depozitare cu comportament fiscal inadecvat pot deveni principalii interpusi, creatori si beneficiari ai unor lanturi de tranzactionare relativ anormale, care nu au un scop economic bine definit si care comercializeaza produsele accizabile la un pret relativ egal cu cel practicat de furnizorii intial”. Din punctul nostru de vedere in businessul antreprenorial din care noi, facem parte, principalul scop este obtinerea profitului, cu respectarea legilor si normelor legislative in vigoare. Aspectele mentionate in acest motiv sunt reglate natural de principiile de economia libera de piata si orice lant comercial daca devine anormal – este eliminat din piata pe calea naturala. In economia libera orice utilizator final are acces absolut nerestrictionat la orice furnizor si este liber sa aleaga furnizorul cu care el doreste sa incheie afacerea. Si distribuitorii de produse energetice care isi desfasoara activitatea lor pe baza de atestate de comercializare angro fara depozitare au rolul lor in functionarea acestei piete, altfel ei ar fi fost demult eliminati.
Consideram ca este mai bine sa lasam economia de piata sa functioneze liber, fara restrictii nejustificate, pentru reglementarea aspectului privind lanturile de tranzactionare relativ anormale.
3.    Teoria cu “missing trader” intra in contradictie cu motivul precedent, care exprima ingrijorarea referitor la preturile relativ egale cu cele practicate de furnizorul initial. De aceasta data ingrijorarea initiatorilor este indreptata spre situatii cand pretul poate sa creasca nejustificat de mult. Si pe noi, cei care activeaza in aceasta piata de foarte mult ani, ne ingrijoreaza prezenta in piata a companiilor care au comportament fiscal incorect.
Doar ca posibila introducere a obligativitatii de a avea capacitatile de depozitare nu rezolva aceasta problema pentru ca in acel caz aceste companii de tip “missing trader”, cum ei sunt numiti in expunerea de motive, pot inchiria pe o perioada scurta o capacitate de depozitare, fara insa a avea dreptul de proprietate asupra acestei capacitati, si pot continua activitatea lor ilicita.
In aceelasi timp alte zeci sau chiar sute de companii, care platesc toate taxele la bugetul statului vor fi obligate sa-si opreasca activitatea fara nici o explicatia logica.
4.    Exemplul cu produsul “pacura” nu este relevant pentru aceasta piata in care se tranzactioneaza anual millioane de tone de produse petroliere, valoarea tranzactiilor depasind zeci de miliarde de lei. Orice utilizator final – penitenciar, liceu, spital sau altul ,  poate anunta o licitatia publica de achizitie, cum de altfel fac zeci de companii in Romania – utilizatori finali, si in urma licitatiei sa obtina cel mai bun pret posibil pentru produsul respectiv. Problema cu un posibil salt de pret nu poate fi rezolvata prin introducerea restrictiilor privind detinerea spatiilor de depozitare, asa cum am descris mai sus. “Saltul de pret” poate fi realizat cu acelasi succes de compania care detine in proprietate sau in chirie un mic depozit (de pacura sau alte produse petroliere). Din punctul nostru de vedere, si aici consideram ca experienta noastra poate fi folosita pentru a crea cadrul legislativ adecvat , poate fi luata in calcul introducerea conditiilor mai stricte privind participarea la licitatii de achizitii publice a diferitor agenti economici, asa cum se intampla in cazul licitatiilor organizate de complexele energetice. Spre exemplu, in mediu privat nici un consumator nu-si permite sa cumpare produse energetice la pret evident mai scump decat pretul pietei.
5.    Propunerea referitor la limitarea adaosului maxim contravine tuturor principiilor ale economiei de piata. In economie de piata pretul se stabileste pe baza cererii si ofertei, in nici un caz prin limitarea adaosului comercial. Altfel aceeasi limitarea trebuie sa fie introdusa in toate domeniile de activitate, nu doar la produsele energetice.
6.    Dorim sa informam ca pacura nu este in fapt motorina E3. Pacura este un produs mult mai viscos, avand calitatea total diferita fata de motorina si in nici un caz acest produs – pacura –  aditivata sau amestecata in diferite proportii cu motorina nu poate fi folosita ca si carburant de autovehicule (!!!). In acest sens vom solicita raspuns de specialitate de la Institut de Petrol si Gaze. De aceea putem afirma cu tarie ca in nici un caz pacura cu acciza redusa nu poate fi comercializata prin statiile de distributie carburanti creand prin asta prejudiciu pentru stat. Insa exista posibilitatea, prin care alt produs folosit pentru incalzire – CTL – combustibil termic lichid – care are acciza mai mica decat motorina, poate fi folosit de unii operatori economici pentru a prejudicia statul. Insa nici aici posibila introducerea obligativitatii de detinerea a capacitatilor de depozitare nu elimina riscul de a prejudicia statul.
Mai eficient, din punctul nostru de vedere, ar fi plata accizei la acest produs la fel ca la motorina in momentul eliberarii spre consum, si rambursarea diferentei de acciza pe baza prezentarii documentelor doveditoare ca acest produs a fost folosit strict pentru incalzire.
 
 
 
 
Vulnerabilitatile legislatiei actuale si metode de fraudare ce pot fi prezentate :
1.    Orice produs energetic care este vandut prin statie de distributie are in spate aviz de expeditie care demonstreaza provenienta acestui produs. Orice intrare in gestiunea statiei de distributie a produselor energetice este evidentiata in sistemul de gestiune si poate fi oricand verificata de organele abilitate. Existenta acestui sistem precum si alte dotari tehnice este o conditie obligatorie pentru obtinerea atestatului de comercializare en-detail, necesar pentru functionarea a statiilor de distribuie carburanti.
2.    Idea ca unele produse, care se comercializeaza prin statii de distributie pot proveni din productia de produse accizabile, realizata in cadrul unui antrepozit demonstreaza ca scopul declarat al acestei Propunerii nu poate fi atins prin aplicarea ei, pentru ca livrare produselor din antrepozit fiscal presupune detinere de catre acest antrepozit al atestatului de comercializare angro cu depozitare! Ca atare, nu detinerea atestatului de comercializare angro fara depozitare poate crea situatia cand agent economic nu evidentiaza in documentele contabile productia realizata. Mai mult, orice operatiune de introducere sau scoaterea produselor din/in antrepozit fiscal nu poate fi efectuata fara control vamal potrivit legislatiei in vigoare!
3.    Achizitiile intracomunitare de produse energetice (motorina, benzina) sunt posibile doar cu respectarea legislatiei, care impune obtinerea autorizatiei de destinatar inregistrat. Aceasta autorizatie presupune detinerea spatiilor de depozitare verificate si aprobate de vama. In concluzie nu se poate face frauda cu produsele intracomunitare, decat daca companiile implicate in aceasta frauda detin atestate de comercializare angro cu depozitare. Nici din acest punct de vedere propunerea legislativa nu atinge scopul declarat.
4.    Pentru a elimina posibilitatea folosirii produselor, ce au caracteristici asemanatoare motorinei, dar nivel de acciza redus (combustibil termic lichid su combustibil lichid usor) noi propunem plata accizei pentru aceste produse ca si pentru motorina la momentul punerei acestor produse in libera circulatie, si apoi crearea mecanismului si sistemului de rambursare a diferentei de acciza intre motorina si aceste produse dupa prezentarea documentelor care pot demonstra ca produsele au fost utilizate strict pentru incalzire
5.    Produsele in tranzit se verifica la intrarea si iesire din tara de catre birourile vamale de frontiera. Exista proceduri vamale foarte stricte, prin care produsele accizabile care tranziteaza Romania sunt verificate. In afara de aceasta, pe perioada tranzitului datoriile vamale se garanteaza in favoarea statului de catre proprietarul marfii prin depunerea garantiilor bancare. Si aici din punctul nostru de vedere nu se justifica masura privind detinerea spatiilor de depozitare, intrucat tranzit nu presupune descarcarea marfurilor pe teritoriul Romaniei.
6.    Asa cum am mai spus mai sus nu se poate comercializa pacura in loc de motorina in statie de distributie. In primul rand nici un motor la nici un autoturism nu poate folosi pacura pe post de combustibil. Pacura poate fi folosita fie pentru arderea in centrale termice , fie in motoarele navelor maritime. In al doilea rand – pacura, dat fiind produs foarte viscos, necesita incalzire permanenta si statiile de distributie nu dispun de sisteme de incalzire a rezervoarelor de combustibil. In al treilea rand, fiind produs foarte viscos, pacura nu poate fi pompata de pompele cu care sunt dotate statiile de distributie, care sunt proiectate doar pentru pomparea produselor gen motorina sau benzina. Este suficienta amestecarea unui litru de pacura cu 99 litri de motorina si toata cantitate de 100 l de produs rezultat va fi compromisa si nu va putea fi utilizata de motoarele autoturismelor. In afara de asta – pacura, conform Codului Fiscal, este marcata si colorata si la orice prelevare de probe de la benzinarii se poate determina daca produsul comercializat contine marcatori de pacura.
7.    Operatiunea descrisa de initiatorii propunerii legislative cu implicarea cetatenilor italieni nu priveste tranzactiile in Romania, intrucat, cum este mentionat in Expunerea de Motive – toate tranzactiile ar consta in achizitia de carburanti, in special motorina su benzina, din antrepozitele fiscale din Italia, Slovenia si Croatia si comercializate catre alte societati din Italia (inclusiv antrepozite fiscale). Din descrierea oferita in Expunerea de Motive noi am inteles ca aceste tranzactii nu au loc pe teritoriul Romaniei si de aceea nu vedem in ce masura detinerea atestatului de comercializare angro cu depozitare in Romania poate schimba lantul de tranzactionare in afara Romaniei sau poate elimina riscul de neplata a datoriilor de catre companiile implicate in aceste tranzactii. Consideram ca exemplul invocat nu justifica sub nici o forma necesitatea detinerii spatiilor de depozitare de catre operatori economici in Romania.
8.    Alt exemplu invocat se refera la o societate care a vandut 60.000 to de motorina pe piata Romaniei, achitand absolut toate datoriile la stat. De data aceasta pretul de vanzare nu a fost “saltat”, dimpotriva, a fost redus. Bugetul statului nu a fost prejudiciat. Nu intelegem in ce masura statul putea fi protejat mai mult daca societate comerciala in cauza detinea atestat de comercializare angro cu depozitare.
Dorim sa va asiguram ca,  avem tot interesul ca aceasta piata sa functioneze corect si transparent , si in acest scop oferim toata disponibilitatea noastra pentru a gasi impreuna solutiile cele mai bune si eficiente.
Insa, dupa studierea atenta a Expunerii de Motive, am ajuns la concluzia, cu care sunt de acord si alte zeci de companii care activeaza in aceasta piata, ca nici un motiv din Expunerea de motive a propunerii legislative nu justifica introducerea restrictiilor privind comercializarea produselor petroliere numai de catre companiile care detin atestat de comercializare angro cu depozitare.
Din punctul nostru de vedere Statul, pentru a exclude fraudele in domeniul produselor energetice ar trebui sa inaspreasca controalele produselor importate, pentru a exclude jongleriile cu incadrarile tarifare din tarile non-UE la incarcare/expediere si la receptie in Romania. Aceste posibile incadrari tarifare eronate pot duce la situatii cand acciza aplicata la momentul importului catre vama este diferita fata de acciza, facturata de importator in momentul comercializarii produsului catre consumator.
In accelasi timp Statul  trebuie sa interzica amestecul de produse accizabile energetice (chiar daca acciza a fost platita) fara aprobarea prealabila a vamii si fara supravegherea vamala.
Alta masura, care ar putea duce la reglementarea mai buna a acestei piete poate fi aplicarea uniforma a normelor legislative, fara ca ele sa ofera posibilitatea de a interpreta unele exceptii asa cum s-a intamplat cu document normativ privind continut de biodiesel in motorina. Acest document a a permis unor societati sa interpreteze aceste modificari in favoarea sa si sa nu respecte in totalitate obligatiile legale privind continut de biodiesel in motorina comercializata.
 
Una dintre formele de garantare poate fi impunerea unui nivel minim de capitalul social – prin aceasta masura vor fi eliminate din piata companiile care nu dispun de resurse financiare sau active necesare pentru a garanta plata obligatiilor catre stat si/sau constituirea de garantii in favoarea organelor fiscale.
 
In concluzie, va solicitam respingerea acestei Propuneri Legislative in sensul pastrarii atestatelor de comercializare angro fara depozitare impreuna cu alte forme de reglementare a acestei piete, menite sa ofere garantii suplimentare statului ca toate taxele si impozitele datorate vor fi achitate.
 
 
 

L272/2020
Propunere legislativă pentru completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Număr de înregistrare: 39
Data de postare a opiniei: 24.04.2020 00:00:00
De la: Catalin Pisoceanu
Textul opiniei: Proiectul legislativ B122 de completare a art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal  - incalca Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Tratatul de functionare a Uniunii Europene si Ghidul de aplicare a Tratatului, Constitutia Romaniei, a Codului civil, a Codului Fiscal si Legii nr. 21/1996, astfel acesta este intocmit cu :
 incalcarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, a Tratatul de functionare a Uniunii Europene si a Ghidului de aplicare a prevederilor Tratatului in privinta PRINCIPIULUI EGALITĂȚII, PROPORTIONALITATII, PRINCIPIUL LIBEREI CIRCULAȚII A MĂRFURILOR si LIBERTATII DE A DESFASURA O ACTIVITATE COMERCIALA, garantate la nivel comunitar si national 
 
Prevederile proiectului legislativ INCALCA PRINCIPIILE EGALITĂȚII, PROPORTIONALITATII si LIBERTATII DE A DESFASURA O ACTIVITATE COMERCIALA, garantate la nivel comunitar si national, ce ar trebui sa prevaleze în privința condițiilor de acces la piața de comercializare a produselor energetice/petroliere, principiu încălcat prin instituirea obligativității deținerii de depozite prevazuta in acest proiect legislativ, a exceptiilor instituite si a lipsei termenului de conformare, respectiv în privința datei de încetare a valabilității certificatelor emise anterior si a termenului de realizare a depozitelor.
Derogarile de la principiul egalitatii, garanție a regulilor comunitare  in privinta unei piețe concurențiale, pot fi prevăzute doar dacă se justifică prin caracterul lor necesar, pentru protejarea unor interese cu caracter general, sub condiția respectării PRINCIPIULUI PROPORȚIONALITĂȚII și substanței acestor drepturi și libertăți, exigențe prevăzute și în cuprinsul art. 52 alin. 1 rap. la art. 16 din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE (2010/C 83/02), care reglementează libertatea de a desfășura o activitate comercială (libertatea de a desfășura o activitate comercială este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislațiile și practicile naționale) și condițiile restrângerii acestui drept (orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți) .
 
Prin Expunerea de motive, initiatorii justifică, în esență, reglementarea condiției deținerii spațiilor de depozitare pentru înregistrare prin riscul de evaziune fiscala si costurile de personal, logistica si materiale importante ale D.G.V. si D.G.A.F. (Directia Generala a Vamilor si Directia Generala Antifrauda Fiscala)  generat de comercializarea produselor în modalitatea actuală, risc identificat chiar de catre initiatori doar pentru TVA la marja practicata de operatorul economic ( care poate fi intre 2 si 5%) si la impozitul pe profit aferent acestei marje (ambele sub un proccent de 1% din valoarea produselor energetice/petroliere valorificate) rezultate din vânzări succesive, în condițiile în care - la momentul avut în vedere de initatorii proiectului legislativ - accizele sunt achitate integral anterior punerii acestuia in consum (art. 338 din Codul fiscal stipulează că produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor fie la momentul producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe teritoriul Uniunii Europene, fie la momentul importului acestora pe teritoriul Uniunii Europene, iar art. 341 din Codul Fiscal prevede că persoana plătitoare de accize este antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori pe seama căreia se efectuează această eliberare, iar, în cazul ieșirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieșire).
 
Pentru a se reduce riscul de evaziune fiscala ori imposibilitatea executării silite din cauza nedeținerii de active ori de disponibilități bănești în conturi, statul si autoritatea sa fiscala au la îndemână alte măsuri ce nu aduc atingere principiilor anterior identificate, exempli gratia CONSTITUIREA UNEI GARANȚII, astfel cum prevede art.16 din DIRECTIVA 2008/118/CE a CONSILIULUI din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE .
 
Mentionam ca, DIRECTIVA 2008/118/CE  nu impune conditia existentei unor spatii de depozitare si/sau receptionarea sau livrarea fizica doar din aceste spatii de depozitare.
 
Prin instituirea condiției de înregistrare doar a spatiilor de depozitare și a excepțiilor, prevederile proiectului legislativ ÎNCALCĂ PRINCIPIUL LIBEREI CIRCULAȚII A MĂRFURILOR reglementat prin articolele 34 - 36 din TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE, pentru a cărui aplicare a fost elaborat, în 2010, GHIDUL DE APLICARE A PREVEDERILOR TRATATULUI referitoare la libera circulație a mărfurilor, ce la  capitolul 3.3, purtând denumirea Barierele tipice în calea comerțului de mărfuri , definește ca barieră tipică obligația de a dispune de spații de depozitare în statul membru de import.
 
Cerințele naționale de reglementare a stocării sau depozitării mărfurilor importate reprezinta o încălcare a articolului 34 TFUE (discriminare realizată în cauză prin excepțiile instituite, în special prin cea referitoare la afiliere).
 
Prin obligarea întreprinderilor la suportarea costurilor pentru înființarea depozite, în special întreprinderi mici și mijlocii, devine dificilă, dacă nu imposibilă, functionarea acestora. În general, obligațiile de a dispune de spații de depozitare în statul membru de import pot în general să fie contrare articolului 34 TFUE. 
 
Unele state membre au încercat să justifice aceste cerințe arătând că sunt necesare pentru asigurarea unei aplicări adecvate a dispozițiilor naționale de interes public, inclusiv, în unele cazuri, a celor privind răspunderea penală. Curtea a respins acest argument. Curtea a susținut că, deși fiecare stat membru are dreptul să adopte, pe propriul teritoriu, măsuri menite să asigure protecția politicilor publice, astfel de măsuri sunt justificate doar dacă se stabilește că sunt necesare pentru atingerea unor obiective legitime de interes general și că această protecție nu poate fi obținută prin mijloace care reprezintă mai puțin decât o restricție asupra liberei circulații a mărfurilor ( exemple : Cauzele C-12/02 Grilli, punctele 48 și 49; Cauza 193/94 Skanavi și Chryssanthakopoulos , p. I-929, punctele 36-38; Cauza 155/82 Comisia/Belgia, p. 531, punctul 15; Cauza 13/78 Eggers, p. 1935) .
 
Prin urmare, nu poate fi considerat obiectiv legitim de interes general riscul de evaziune fiscala in conditiile in care TVA-ul si accizele sunt achitate integral anterior punerii in consum (!!!) si cu atat mai putin costurile de personal, logistica si materiale importante ale D.G.V. si D.G.A.F. aferent unui risc identificat de sub 1% din valoarea totala a produdelor energetice/petroliere comercializate  respectiv la TVA-ul aferent marjei comerciale practicata de operatorul economic (care poate fi intre 2 si 5% din valoarea produselor comercializate) si la impozitul pe profit aferent acestei marje (ambele sub un procent de 1% din valoarea produselor energetice/petroliere valorificate).
 
 
 
 
 
  1. incalcarea CONSTITUTIEI ROMANIEI si a CODULUI CIVIL – prin inclacarea principiului neretroactivitatii, a principiului securitatii raporturilor juridice si al asteptarilor legitime 
 
Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile”.
 
Totodată, art. 6 din Codul civil din 2009, purtând denumirea marginală Aplicarea în timp a legii civile dispune : (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. (6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
 
Astfel, potrivit dispozitiilor legale anterior invocate, suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă.
 
Chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest principiu constituțional. Consecințele înscrierii principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe și se justifică prin faptul că asigură în condiții mai bune securitatea juridică și încrederea în sistemul de drept.
 
Prevederile proiectului legislativ încalcă principiul neretroactivității, întrucât obligă și pe operatorii economici care dețin deja atestate valabile să se supună noii proceduri, în condițiile în care aceste atestate își pierd valabilitatea la data intrarii in vigoare a modificarii legislative propuse, independent de termenul lor de valabilitate, aducând astfel atingere drepturilor câștigate de catre operatorii economici sub imperiul vechii reglementări, care au asteptarea legitima ca atestatele emise in temeiul actualelor prevederi sa nu isi piarda valabilitatea decat ca urmare a revocarii din culpa a acestora si nu ca urmare a manifestarii discretionare de vointa a legiuitorului exprimate prin prezentul proiect legislativ.
 
Or, potrivit art. 15 alin. 2 Constituție, singura excepție admisă de la principiul neretroactivității legii noi este legea penală mai favorabilă , iar în condițiile art. 6 alin. 1 și 5 C.civ., dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
 
După cum am arătat deja, retroactivând, prevederile proiectului legislativ ADUC ATINGERE PRINCIPIILOR SECURITĂȚII RAPORTURILOR JURIDICE și al AȘTEPTĂRILOR LEGITIME, recunoscut prin jurisprudența națională și a CURȚII DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE (Hotărârea din 15 iulie 2004, pronunțată în Cauza C-459/02 - Willy Gerekens și Asociația Agricolă Procol pentru promovarea comercializării produselor lactate împotriva Marelui Ducat al Luxemburgului, par. 23 și 24).
 
 
 
  1. incalcarea dispozitiilor art. 45 si art. 135 din Constituţie avand ca efect imediat restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati in sectorul de activitate vizat : comercializarea angro a produselor energetice/petroliere - prin limitarea libertatii economice/comertului, ingradirea accesului liber la o activitatea de comercializare produse energetice/petroliere si stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitatea operatorului economici/intreprinderilor, respectiv instituirea obligativitatii detinerii de spatii de depozitare si receptionarea si livrarea fizica a produselor energetice doar din depozite autorizate
 
 
Dispozitiile proiectului legislativ incalca prevederile constitutionale referitoare la libertatea economica prevazuta de dispozitiile art. 45, ingradind libertatea economica, accesul liber la o activitate economica si la libera initiativa.
 
Totodata, proiectul legislativ nu respectata cerinta constitutionala prevazuta de dispozitiile art. 135 referitoare la libera initiativa, si la obligatia statului de a asigura libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, precum si cele referitoare la egalitatea in drepturi (art.16 alin. 1) fiind eliminat dreptul de a vinde produse energetice in regim angro fara depozitare, pentru motivele precizate mai sus.
 
Art. 45 – Libertatea economica Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.
 
Art. 135 – Economia
(1) Economia României este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

          In context, conditionarea continuarii desfasurarii activitatii operatorului economic este de natura a ingradi in mod nejustificat si neproportional liberul acces la o activitate economica, iar motivele invocate de initiatorii proiectului legislativ : evaziunea fiscala si scaderea costurilor ANAF, nu se regasesc in exceptiile prevazute de art. 53– Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati din Constitutia Romaniei, potrivit caruia :
“(1) exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.                                                
(2) Restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.
 
Principiul liberei concurenţe, aşa cum este consacrat în art. 135 din Constituţie, consta în aptitudinea fiecărei întreprinderi de a alege şi utiliza mijloacele pe care le consideră optime pentru menţinerea şi sporirea clientelei.
Limitele exercitării liberei concurenţe sunt stabilite de principiul eticii concurenţiale : actele de concurenţă trebuie realizate cu respectarea normelor de morală, a bunei-credinţe şi a ordinii publice.
 
Art. 2 din Legea 21/1996 privind concurenţa, consacră expres principiul proporţionalităţii: normele de dreptul concurenţei se aplică actelor şi faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa şi devin incidente numai în măsura în care aceasta este necesar pentru asigurarea unei concurenţe normale; pe de altă parte sancţiunile aplicate sunt individualizate, ca natură şi cuantum, funcţie de o serie de elemente caracteristice ale participantului la actul sau faptul sancţionabil: gradul de implicare, puterea economică, consecinţele produse etc. Trebuie respectat un raport corect între gravitatea sau consecinţele faptei constatate, circumstanţele săvârşirii acesteia şi măsura sancţionatorie aplicată.
 
Fata de aceste aspecte, aplicarea prevederilor proiectului legislativ ar avea efecte negative asupra activităților desfășurate de operatorii din sectorul comercializării angro de produse petroliere și, totodată,  restricționeaza activitatea economica si limiteaza concurenta, multi agenti economici neputand sa indeplineasca conditiile impuse, efectul fiind  limitarea  comertului putand duce chiar la o blocare a activitatii operatorilor economici vizati si chiar a economiei.
 
            Încălcarea dreptului la libertatea comertului si  eliminarea intermediarilor de pe piata,  are drept consecinta  diminuarea  volumului de marfa vanduta, respectiv a cifrei de afaceri si a veniturilor operatorilor economici.
 
Nu in ultimul rand, proportionalitatea unui act administrative presupune o relatie considerata justa intre masura juridica adoptata, realitatea sociala si scopul legitim urmarit.
In dreptul public, incalcarea principiului proportionalitatii este considerata ca fiind depasirea libertatii de actiune, lasata la dispozitia autoritatilor, si, in ultima instanta, exces de putere.
           
In continuare intelegem sa invocam apararile Avocatului poporului din cuprinsul exceptiei de neconstitutionalitate cu privire la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative, din 14 mai 2015 :
 
“ Ca principiu general al dreptului, proportionalitatea presupune o relatie considerata justa intre masura juridica adoptata, realitatea sociala si scopul legitim urmarit. Proportionalitatea poate fi analizata cel putin ca rezultat al combinarii a trei elemente: decizia luata, finalitatea acesteia si situatia de fapt careia i se aplica, fiind corelata cu conceptele de legalitate, oportunitate si putere discretionara. In dreptul public, cum este si cazul supus controlului de constitutionalitate, incalcarea principiului proportionalitatii este considerata ca fiind depasirea libertatii de actiune, lasata la dispozitia autoritatilor, si, in ultima instanta, exces de putere. Amintim ca exista interferenta intre principiul proportionalitatii si alte principii generale ale dreptului, respectiv: principiile legalitatii si egalitatii, precum si principiul echitatii si justitiei.
Din cele prezentate, reiese ca principiul proportionalitatii presupune existenta unui raport echilibrat sau adecvat, intre actiuni, situatii, fenomene, precum si limitarea masurilor dispuse de autoritatile statale la ceea ce este necesar pentru atingerea unui scop legitim, in acest fel fiind garantate drepturile si libertatile fundamentale, si evitat abuzul de drept.
Cu alte cuvinte, apreciem ca necesitatea asigurarii unui just echilibru intre exigentele intereselor generale ale comunitatii si imperativele de aparare a drepturilor fundamentale se concretizeaza in necesitatea existentei unui raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit. Verificarea acestui just echilibru impune un examen global al diferitelor interese in cauza. […]. Ca atare, dispozitiile legale criticate conditioneaza exercitarea de catre agentul economic a liberului acces la o activitate economica de achitare a unei sume de bani avand caracter exorbitant, acesta fiind practic, constrans de organele statului sa suporte o sarcina inechitabila si neconstitutionala in vederea exercitarii unei libertati fundamentale. Or, plata unei asemenea sume, careare caracter arbitrar, constituie nu doar o masura de restrangere a exercitiului drepturilor, ci si o obligatie excesiva asupra patrimoniului operatorului economic, care poate conduce la o imbogatire a statului corelativ cu diminuarea proprietatii persoanei, neconforma cu principiile unei societati democratice.
In plus, apreciem ca nu este respectata cerinta constitutionala prevazuta de art. 135 alin. (2) din Legea fundamentala, referitoare la obligatia statului de a asigura crearea cadrului favorabil pentru valorificarea factorilor de productie. In context, conditionarea continuarii desfasurarii activitatii operatorului economic este de natura a ingradi in mod nejustificat si neproportional liberul acces la o activitate economica. ”
 
Fata cele expuse mai sus, proiectul legislativ duce la interzicerea unei activitati economice si la limitarea concurentei, si restrange geografic aria de desfacere a produselor energetice si “lichideaza” revanzatorii/distribuitorii (intermediarii), cei mai multi operatori economici neputand sa indeplineasca noile conditii limitativ impuse, efectul imediat fiind limitarea comertul si putand duce chiar la incetarea activitatii operatorilor economici ce comercializeaza produse energetice, cu afectarea imediata a incasarilor la bugetul de stat, cu disponibilizarea  unui numar foarte mare de angajati,  cu un impact major asupra unei parti importante din economia nationala.
 
 
  1. incalcarea dispozitiilor Legii nr. 21/1996 a concurentei avand ca efect imediat restrangerea, impiedicarea si denaturarea cadrului concurential in sectorul de activitate vizat : comercializarea angro a produselor energetice/petroliere - prin limitarea libertatii economice/comertului si stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitatea operatorului economici/intreprinderilor, respectiv instituirea obligativitatii detinerii de spatii de depozitare si receptionarea si livrarea fizica a produselor energetice doar din depozite autorizate
 
 
            Potrivit dispozitiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autoritatilor care restrang, impiedica sau denatureaza concurenta, precum:
a)limitarea libertatii comertului sau autonomiei intreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementarilor legale;
b)stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitatea intreprinderilor.
 
Se poate observa fara niciun dubiu ca proiectul de lege incalca dispozitiile si principiile Legii nr. 21/1996 privind concurenta, fiind eliminati de pe piata toti operatorii care nu detin depozite.
            De asemenea, nu intelegem de ce este nevoie de o noua reglementare pentru produse energetice la care deja au fost platite accizele, fiind cunoscut faptul ca produsele la iesirea din depozitele producatorului/importatorului avand TVA si accizele platite. Astfel, proiectul legislativ emis obliga pe toti agentii economici sa detina depozite iar un aspect abuziv il constituie, in logica proiectului, ca marfa ar trebui sa se “plimbe” din depozit in depozit facand ineficienta orice activitate economica.
         
 
Incalcarea dreptului la libertatea comertului si eliminarea revanzatorilor/distribuitorilor de pe piata, are drept consecinta  diminuarea  volumului de marfa vanduta, respectiv  reducerea drastica a  cifrei de afaceri si a veniturilor de pot fi obinute de operatorii economici de pe piata.
 
Nu in ultimul rand, invederam ca pretul de vanzare a produselor energetice, de catre revanzatori/distribuitori, nu depaseste pretul de la producator, intrucat acestia beneficiaza de marje de discount avand in vedere cantitatile importante pe care le achizitioneaza.
Dimpotriva, pretul produselor nu va scadea prin eliminarea revanzatorilor/ distribuitorilor, ci va creste, ca urmare a cresterii costurilor de depozitare.
 
Fata de aceste aspecte, multi agenti economici neputand sa indeplineasca conditiile impuse, multi agenti economici vor fi eliminati de pe piata afectand grav cadrul concurential si creand un monopol pentru cei patru operatori principali de pe piata (Petrom, Lukoil, Rompetrol, Mol). 
 
Astfel, se restrange geografic aria de desfacere a produselor energetice si “lichideaza” revanzatorii/distribuitorii sau le restrange drastic activitatea de comert in regim angro, neexistand posibilitatea asigurarii depozitelor pentru inregistrarea tuturor celor cca. 900 de operatori economici, iar pretul de revanzare crescand ca urmare a costurilor generate de depozitare, incarcare, descarcare si transport, aspecte de natura a vatama consumatorul final.
           
            In sustinerea incalcarii drepturilor si a legislatiei din domeniul concurentei, aratam ca prin Adresa nr. 107/15.02.2019, Consiliul Concurentei ne informeaza ca ANAF nu a solicitat punct de vedere, anterior emiterii Ordinului nr. 3236/2018, si a reiterat ingrijorarile semnalate anterior, avand in vedere ca prevederile Ordinului 3236/2018 sunt in mare parte identice celor continute de Ordinul 1960/2018.
 
Din punctul de vedere al efectelor anticoncurențiale ale proiectului legislativ pe piața de profil comercializare angro de produse energetice/petroliere, este evident că urmeaza sa fie restrâns considerabil numărul operatorilor economici de cca. 900 de societati, in prezent, ce vor avea acces la aceasta piata prin instituirea condițiilor precizate pentru comercializare detinerea de depozite angro autorizate, în combinație cu încetarea valabilității atestatelor valavile anterior intrarii in vigoare a proiectului legislativ și fara instituirea unui termen rezonabil pentru îndeplinirea obligației de către operatorii economici care intenționează să comercializeze în sistem angro produse energetice de a realiza spații de depozitare corespunzătoare , obligație ce presupune îndeplinirea unei proceduri prealabile de avizare și autorizare, de lungă durată, procedură ce va fi urmată de faza executării materiale, propriu-zise, a depozitului, ce implică, de asemenea, o perioadă indelungata de timp.
Tot efecte anticoncurențiale produce și  încălcarea principiului egalității, garantat la nivel intern și comunitar, ce ar trebui să prevaleze în privința condițiilor de acces la piața de comercializare a produselor energetice, încălcat prin excepțiile instituite atât în privința datei de încetare a valabilității certificatelor emise anterior, cât și în privința obligativității deținerii de depozite.
Astfel, prevederile proiectului legislativ exceptează de la îndeplinirea condiției deținerii de spații de depozitare 2 categorii de operatorii economici, respectiv care:
a) comercializea ză produse energetice în baza cardurilor de combustibil către consumatorii finali și
b) sunt afiliați ai operatorilor economici autorizați ca antrepoz itari autorizați, destinatari înregistrați sau care dețin atestat de comercializare angro de produse energetice și care comercializează produse energetice din locațiile autorizate ale operatorilor economici cu care sunt afiliați.
Este evident că nu orice operator economic se va putea încadra în sfera de aplicare a acestor doua excepții, ce presupun: a) livrare directă către consumator final, b) acord de voință cu un alt operator economic în sensul afilierii, altfel spus îndeplinirea condiției depinde și de voința unui terț și nu doar de subiecții cărora li se adresează proiectul legislativ. 
 
Din această perspectivă, apreciem că, într-adevăr, se impune ca, prealabil finalizarii proiectului legislativ, să fie solicitat avizul Consiliului Concurenței potrivit exigențelor art. 25 alin.3 din Legea nr. 21/1996 a concurenței, în temeiul căruia Consiliul Concurenței emite avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurențial (art. 25 alin. 1 lit. l ) , cu atât mai puternic cuvânt cu cât observațiile și propunerile formulate în avizul sau punctul de vedere al Consiliului Concurenței trebuie să fie avut în vedere la definitivarea proiectului de act normativ (alin. 3 teza finală).
 
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 25 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 21/1996, Consiliul Concurentei are urmatoarele atributii : [...]
“ l) emite avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, […], care pot avea impact anticoncurenţial, şi poate recomanda modificarea acestora; ”.
 
Proiectul legislativ incalca dispozitiile Legii nr. 21/1996, avand ca efect restrangerea cadrului concurential in sectorul de activitate vizat, fiind eliminati de pe piata toti operatorii care nu detin depozite.
 
Art. 2 din Legea 21/1996 consacra expres PRINCIPIUL PROPORTIONALITATII: normele de dreptul concurentei se aplica actelor si faptelor care restrang, impiedica sau denatureaza concurenta si devin incidente numai in masura in care aceasta este necesar pentru asigurarea unei concurente normale.  Pe de alta parte, orice masuri care sunt luate nu pot restrange cadrul concurential.
            Se poate observa fara niciun dubiu ca proiectul legislativ incalca legislatia privind concurenta, intrucat principalul efect al actului administrativ este ca interzice desfasurarea activitatii comerciale de catre intermediarii care nu detin depozite.
 
In sustinerea incalcarii drepturilor si legislatiei din domeniul concurentei, aratam ca la intalnirile ANAF legate de intrarea in vigoare a Ordinului nr. 1960/2018 care avea prevederi similare/identice cu prezentul proiect legislativ, Consiliul Concurentei a sustinut nevoia existentei pe piata a intermedierii de produse angro fara depozitare.
            Invederam faptul ca reprezentantii Consiliului Concurentei au participat la dezbaterile organizate in datele de 27.08.2018 si 14.09.2018 dintre reprezentantii ANAF si cei ai companiilor care activeaza in domeniul angro de produse petroliere din Romania, luand cunostinta de dificultatile cu care s-ar putea confrunta operatorii ca urmare a aplicarii Ordinului nr. 1960/2018.
 
In acest sens, mentionam Adresa nr. 14165/31.10.2018 prin care CONSILIULUI CONCURENTEI A TRANSMIS CATRE ANAF INGRIJORARILE pe care aceasta autoritate de concurenta le are CU PRIVIRE LA RISCURILE APLICARII Ordinului nr. 1960/2018, la care se face referire in adresa Consiliului Concurentei nr. 14165/31.10.2018, din care redam pozitia acestei autoritati :
 
“  In vederea asigurarii unui climat concurential normal in sectorul comercializarii angro de produse petroliere, Consiliul Concurentei a transmis ANAF puncte de vedere si ingrijorarile pe care autoritatea de concurenta le are cu privire la riscurile aplicarii Ordinului nr. 1960/2018, sens in care mentionam adresele nr. 12915/01.10.2018 si adresa nr. 14165/31.10.2018.
 
***In acest sens, Consiliul Concurentei a atras atentia asupra existentei riscului afectarii activitatii economice derulate de unele companii din sectorul comercializarii angro de produse petroliere. Afectarea activitatii ar putea consta chiar in iesirea de pe piata a unora din aceste companii, fapt care ar influenta in mod direct mediul concurential din sectorul vizat. De asemenea, reducerea numarului de operatori ar putea genera reducerea gradului de concurenta, existand posibilitatea cresterii preturilor pentru utilizatorii finali.
 
Prin urmare, autoritatea de concurenta a recomandat ANAF identificarea unei solutii pe termen lung, care sa aiba capacitatea de a rezolva problemele ce intra in sfera de activitate a ANAF, fara insa a avea efecte negative asupra activitatilor desfasurate de operatorii din sectorul comercializarii angro de produse petroliere.  ” 
           
            In sustinerea incalcarii drepturilor si a legislatiei din domeniul concurentei, aratam ca prin Adresa emisa de Consiliul Concurentei nr. 107/15.02.2019, acesta ne informeaza ca ANAF nu a solicitat punct de vedere anterior emiterii OPANAF nr. 3236/2018 si a reiterat ingrijorarile semnalate anterior, avand in vedere ca prevederile OPANAF nr. 3236/2018 sunt in mare parte identice celor continute de OPANAF nr. 1960/2018, iar ambele sunt similare pana aproape de identitate cu prezentul proiect legislativ.
Anterior, prin Adresa nr. 1465/31.10.2018 referitoare la OPANAF nr. 1960/2018, Consiliul Concurentei a sustinut nevoia existentei pe piata a intermedierii de produse energetice angro fara depozitare.
 
 
 
  1. incalcarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal - modificarea legislative propusa NU ESTE PREDICTIBILA si nici REZONABILA – nu exista un termen de indeplinire a obligatiilor, iar acestea sunt imposibil de realizat intr-un termen scurt - INCALCAREA PRINCIPIULUI SECURITATII RAPORTURILOR JURIDICIE
 
 
Astfel, prin adoptarea proiectului legislativ in forma initiala se incalca principiul predictibilitatii actului adminsitrativ si se incalca dispozitiile art. 4 din Codul fiscal nefiind prevazut un termenul minim de cel putin 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acestuia. 
            Totodata, potrivit art. 4 alin. 2 din Codul fiscal orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege – in conditiile eliminarii unor facilitati, cum este cazul in prezenta speta.
           
Consideram ca modificarea prevederilor Codului fiscal trebuie efectuata cu respectarea termenului de cel putin 6 luni instituit de Codul fiscal, aceasta avand scopul de a asigura predictibilitatea actului fiscal, iar operatorii economici sa nu fie luati prin “surprindere”.
           
            Sub acest aspect, punem la indoiala legalitatea proiectului legislativ, operatorii economici detinatori de atestat de comercializare produse energetice in regim angro fara depozitare avand asteptari si drepturi legitime conferite de Codul fiscal ce tin de securitatea raporturilor juridice, avand in vedere efectele produse deja si de faptul detinerii de atestate obtinute anterior modificarii ce urmeaza a fi introduce prin prezentul proiect legislative, precum si de obligatiile juridice pe care acesti operatori economici si  le-au asumat in cursul activitatii prestate conform atestatului respectiv.
 
In consecinta, din perspectiva caracterului rezonabil al termenului in care operatorii trebuie sa se conformeze, nu exista posibilitatea reala de a se conforma noilor cerinte.
Cu alte cuvinte, termenul de aplicare a modificarii legislative nu este rezonabil pentru conditiile care se cer a fi indeplinite de operatorii care detin deja un atestat, iar prin modificarea legislativa nu se permite efectiv operatorilor economici sa se conformeze fara repercusiuni negative si imediate asupra activitatii curente a acestora.
Astfel, conditia asigurarii unui depozit si conditia ca toate cantitatile de produse energetice comercializate in baza atestatului trebuie sa fie receptionate si livrate fizic doar din depozitul angro autorizat reprezinta aspecte noi in activitatea desfasurata si pentru care trebuie alocat un buget important - resurse financiare insemnate, ceea ce presupune o reconsiderare esentiala a fondurilor banesti de care dispun toti operatorii economici cu efecte NEGATIVE in desfasurarea activitatii curente a tuturor acestora.
 
In acest sens, sub aspectul identificarii unor spatii de depozitare, edificarii si/sau amenajarii acestora pentru conformitatea cu obligatiile impuse, lipsa unui termen rezonabil de cel putin 6 luni face ca acest termen de intrare in vigoare a modificarii legislative propuse sa fie ABUZIVA, DISCRETIONARA SI IMPOSIBIL DE RESPECTAT, neexistand posibilitatea asigurarii geografice a depozitelor.
 
           Referitor la predictibilitate, s-a aratat in nenumarate randuri, ca numeroasele modificari ale reglementarilor fiscale sunt de natura a destabiliza activitatea operatorilor economici si, totodata, de a descuraja investitiile pe plan local iar, in acest sens, Comisia Europeana a subliniat ca, la nivelul Romaniei, „politica fiscala este lipsita de continuitate, previzibilitate si planificare strategica, fapt intarit de dispozitiile prezentului proiect legislativ.
           
            In acest context, invocam si pozitia Avocatului Poporului consemnata in cuprinsul Deciziei nr. 447/2013 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa
            “[…] in acord cu principiul general al legalitatii, prevazut si de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in privinta importantei asigurarii accesibilitatii si previzibilitatii legii, inclusiv sub aspectul stabilitatii acesteia, instituind si o serie de repere pe care legiuitorul trebuie sa le respecte pentru asigurarea acestor exigente (Hotararea din 26 aprilie 1979, pronuntata in Cauza Sunday Times contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Hotararea din 20 mai 1999, pronuntata in Cauza Reckvenyi contra Ungariei, Hotararea din 4 mai 2000, pronuntata in Cauza Rotaru impotriva Romaniei, Hotararea din 25 aprilie 2006, pronuntata in Cauza Dammann impotriva Elvetiei).
           
Principiul previzibilitatii impune ca autoritatile publice sa reglementeze relatiile sociale prin adoptarea de acte normative care sa intre in vigoare, in cazuri justificate, dupa trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel incat sa permita oricarei persoane sa poata recurge la consultanta de specialitate in vederea adoptarii unei atitudini potrivite. Lipsa unei asemenea exigente a normelor juridice determina o nesiguranta a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vatamarea drepturilor subiectilor de drept vizati de ipoteza normei legale.
 
            Totodata, asigurarea securitatii juridice trebuie observata cu mai mare strictete in cazul regulilor cu implicatii si consecinte financiare, incat cei vizati de acestea sa cunoasca precis intinderea obligatiilor impuse (a se vedea hotararile pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in Cauza C-325/85, Irlanda impotriva Comisiei, Cauza C-237/86, Olanda impotriva Comisiei, Cauza C-255/02 si Halifax plc, Leeds Permanent Development Services Ltd si County Wide Property Investments Ltd impotriva Commissioners of Customs & Excise). ”
 
Sub aspectul identificarii unor spatii de depozitare, edificarii si/sau amenajarii acestora pentru conformitatea cu prevederile legale privind antrepozitele fiscale, nu exista un termen rezonabil si realist de conformare raportat la procedurile greoaie de avizare, autorizare sau edificare a unor astfel de spatii.
 
Consideram ca lipsa mentionarii termenului de incetare a valabilitatii atestatelor obtinute in baza reglementarilor actuale nu este predictibila si rezonabila, intrucat nu exista posibilitatea reala a autoritatii fiscale de solutionare a cererilor de emitere a unor noi atestate, lipsind o perioada tranzitorie intre data intrarii in vigoare a modfificarii legislative, date depunerii cererilor de emitere a noilor atestate si data solutionarii acestor noi cereri, respectiv data incetarii valabilitatii atestatelor emise in baza Ordinului presedintelui ANAF nr. 1.849/2016 .
In concret, nu exista posibilitatea solutionarii acestora de catre autoritatea emitenta pana la data de incetare a valabilitatii atestatelor.
Fata de acest aspect, se impunea ca valabilitatea atestatului de comercializare emis in baza vechiului ordin sa fie prelungita pana la data solutionarii cererii de emitere a unui nou atestat pentru a se permite astfel desfasurarea activitatii, cel putin 6 luni de zile.
 
 
 
  1. incalcarea dispozitiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prin necorelarea acestui proiect cu reglementarile comunicare si tratatele international la care Romania este parte si cu jurisprudenta CEDO si a instantelor nationale care au suspendat si, ulterior, anulat prevederile cuprinse in aceasta propunere legislativa., nerespectarea procedurii de avizare a proiectului legislativ si lipsa evaluarii impactului social si economic a propunerii legislative (studiu de impact)
 
Pana in prezent, in procedura de avizare sunt incalcate prevederile art. 6, art. 7, art. 9 si art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit caruia actele normative trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, sa fie resepctate procedura de avizare si, nu in ultimul rand, trebuie evaluat preliminar imactul (studiu de impact), dupa cum prevede art. 6 alin. 3 si art. 7 din Legea nr. 24/2000.
Aceste proiect legislativ trebuie să fie corelat cu reglementările comunitare şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum si cu jurisprudenta CEDO, corelare care lispeste acestui proiect legislativ, asa cum am prezentat pe larg la pct. 1 din argumentatia juridica, proiectul fiind intocmit cu incalcarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, a Tratatul de functionare a Uniunii Europene si a Ghidului de aplicare a prevederilor Tratatului.
Aceste proiect legislativ trebuie să fie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune: Constitutia Romaniei, Codul Civil si Legea nr. 21/1996, corelare care lispeste acestui proiect legislativ, asa cum am prezentat pe larg la pct. 2 si 3 din argumentatia juridica, proiectul fiind intocmit cu incalcarea altor dispozitii legale imperative.
Mai mult, in faza de elaborare a proiectelor de acte normative/legislative initiatorii trebuiau sa solicite avizul autoritatilor interesate in aplicarea acestora si prevazute de lege – ANAF si Consiliul Concurentei – si abia dupa incheierea procedurii de avizare, proiectul legislativ trebuie supus avizarii Consiliului Legislativ.
 
Or, in situatia prezentului proiect legislative, acesta nu are avizul Consiului Concurentei in etapa elaborarii si nici nu a fost solicitat in etapa avizarii, fiind transmis inca din data de 30.03.2020 Consiliului legislativ fara avizele necesare si prevazute in mod expres de lege – a se vedea pe larg argumentatia prevazuta la pct. 4 – respectiv dispozitiile art. 25 alin. 1 lit. l) si art. 25 alin.3 din Legea nr. 21/1996 a concurenței.
 
            Totodata, s-au incalcat prevederile art. 6 alin. 3 si art. 7 si Legea nr. 24/2000, intrucat nu s-a realizat o evaluare preliminară a impactului – care, desi nu este obligatorie, se impune a fi efectuata, intrucat impacteaza in mod esential drepturile si libertatile garantate national si comunitar – presupunea identificarea și analizarea efectelor economice, sociale care le produc, dar si o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
 
Astfel, in eleborarea unui act normativ trebuie respectate procedurile legale prevazute de Legea nr. 24/2000, printre care si motivarea proiectelor de acte normative, in continutul caruia pe langa motivul emiterii trebuie sa se regasesaca si impactul socio-economic si financiar al actului.
 
Studiul de impact se impune fi efectuat cu atat mai mult cu cat activitatea desfasurata la nivel national de marii revanzatori/distribuitori, din care face parte si subscrisa, NU SE JUSTIFICA din punct de vedere economic, CREAREA/CONSTRUIREA UNUI SPATIU DE DEPOZITARE LANGA SAU IN ACEEASI ZONA CU CELE aproximativ 15 spatii de DEPOZITARE APARTINAND  PRODUCATORILOR /IMPORTATORILOR. 
 
De asemenea, timpul de edificare a unor astfel de obiective ( inclusiv perioada de avizare/ autorizare a acestora) fiind de cel putin 3 ani de zile, iar costurile de construire se vor regasi in preturile de comercializare ale produselor catre utilzatorii finali – masuri ce nu pot fi luate intr-un termen scurt.
 
In concluzie, pentru toate argumentele juridice mai sus prezenate, nu se justifica si nici nu se impune adoptarea acestui proiect legislativ  pentru reducerea evaziunii fiscale si, cu atat mai putin, in domeniul concurential.
 
 
 
 

L272/2020
Propunere legislativă pentru completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Număr de înregistrare: 38
Data de postare a opiniei: 23.04.2020 13:22:00
De la: Unicom Holding
Textul opiniei: Proiectul legislativ B122 de completare a art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal incalca Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Tratatul de functionare a Uniunii Europene si Ghidul de aplicare a Tratatului, Constitutia Romaniei, a Codului civil, a Codului Fiscal si Legea nr. 21/1996, astfel acesta este intocmit cu : 1. incalcarea Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, a Tratatul de functionare a Uniunii Europene si a Ghidului de aplicare a prevederilor Tratatului in privinta PRINCIPIULUI EGALITA?II, PROPORTIONALITATII, PRINCIPIUL LIBEREI CIRCULA?II A MARFURILOR si LIBERTATII DE A DESFASURA O ACTIVITATE COMERCIALA, garantate la nivel comunitar si national 2. incalcarea CONSTITUTIEI ROMANIEI si a CODULUI CIVIL – prin inclacarea principiului neretroactivitatii, a principiului securitatii raporturilor juridice si al asteptarilor legitime; 3. incalcarea dispozitiilor art. 45 si art. 135 din Constitutie avand ca efect imediat restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati in sectorul de activitate vizat : comercializarea angro a produselor energetice/petroliere - prin limitarea libertatii economice/comertului, ingradirea accesului liber la o activitate de comercializare produse energetice/petroliere si stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitatea operatorului economici/ intreprinderilor, respectiv instituirea obligativitatii detinerii de spatii de depozitare si receptionarea si livrarea fizica a produselor energetice doar din depozite autorizate 4. incalcarea dispozitiilor Legii nr. 21/1996 a concurentei avand ca efect imediat restrangerea, impiedicarea si denaturarea cadrului concurential in sectorul de activitate vizat : comercializarea angro a produselor energetice/petroliere - prin limitarea libertatii economice/comertului si stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitatea operatorului economici/intreprinderilor, respectiv instituirea obligativitatii detinerii de spatii de depozitare si receptionarea si livrarea fizica a produselor energetice doar din depozite autorizate 5. incalcarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal - modificarea legislativa propusa NU ESTE PREDICTIBILA si nici REZONABILA – nu exista un termen de indeplinire a obligatiilor, iar acestea sunt imposibil de realizat intr-un termen scurt - INCALCAREA PRINCIPIULUI SECURITATII RAPORTURILOR JURIDICIE 6. incalcarea dispozitiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative prin necorelarea acestui proiect cu reglementarile comunitare si tratatele international la care Romania este parte si cu jurisprudenta CEDO si a instantelor nationale care au suspendat si, ulterior, anulat prevederile cuprinse in aceasta propunere legislativa, nerespectarea procedurii de avizare a proiectului legislativ si lipsa evaluarii impactului social si economic a propunerii legislative (studiu de impact).
1. Argumentele ce tin de neplata TVA si a accizelor aferente MARJEI pretului revanzatorului/ distribuitorului (1-2% din valoarea produselor petroliere comercializate) - intrucat TVA-ul si accizele aferente produselor energetice/petroliere sunt achitate la punerea in consum - nu pot justifica masura de interzicere a desfasurarii activitatii de comercializare – intermediere - a produselor energetice angro fara depozitare, intrucat interesul general economic in aceasta situatie este atat de limitat incat nu poate justifica restrangerea unor drepturi si libertati garantate la nivel comunitar si national. 2. Motivele privind reducerea costurilor de personal, logistice si materiale ale Directiei Generale a Vamilor si Directiei Generale Antifrauda Fiscala, costuri aferente urmaririi si controlului activitatii de intermediere a produselor energetice in regim angro fara depozitare, nu pot – nici acestea - determina si justifica restrangerea unor drepturi si libertati garantate la nivel comunitar si national.
In concluzie, pentru toate argumentele juridice mai sus prezenate, nu se justifica si nici nu se impune adoptarea acestui proiect legislativ pentru reducerea evaziunii fiscale si pentru diminuarea costurilor ANAF, intrucat interesul general economic in aceasta situatie este atat de limitat incat nu poate justifica restrangerea unor drepturi si libertati garantate la nivel comunitar si national.

L272/2020
Propunere legislativă pentru completarea art.435 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal
Număr de înregistrare: 36
Data de postare a opiniei: 14.04.2020 09:55:00
De la: MANE SORIN
Textul opiniei: ATAC LA DEMOCRATIE !!!
Este de neimaginat cum poti sa depui o propunere legislativa care are aceleasi prevederi ca ale unor ordine OPANAF care au fost desfintate de justitia din Romania !!! Propunerea legislativa “ LEGE pentru completarea art 435 din Legea nr 227 / 2015 privind Codul Fiscal “ depusa Biroului permanent al Camerei Deputatilor cu numarul 159 din 12.03.2020 la initiativa deputatilor PMP Moise Sebastian si Simionca Ionut este o copie si are aceleasi prevederi ca si a Ordinului nr. 3226 (aprobat la data de 28.12.2018 ) prin care se abroga Ordinul Presedintelui ANAF nr. 1849/2016 modificat de Ordinul nr. 1960/2018 privind modificarea Ordinului presedintelui ANAF nr. 1.849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializeaza în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat si biocombustibili , aceste ordine fiind contestate si anulate de catre instantele judecatoresti din Romania !!! Trebuie retinut faptul ca : Pentru produsele comercializate, accizele sunt platite anterior, fie la momentul scoaterii din antrepozit, la momentul achizi?iei intracomunitare, fie la momentul importului !!!
Propunerea legislativa încalca : - dispozitiile Legii nr. 21/1996 a concurentei având ca efect restrângerea cadrului concurential în sectorul de activitate vizat , fiind discriminatorie, întrucât favorizeaza operatorii care detin spatii de depozitare în detrimentul celor care nu detin astfel de spatii - încalca prevederile constitutionale inclusiv referitoare la libertatea economica prevazut de art. 45 din Constitutia Romaniei garantul democratiei din tara noastra , îngradind libertatea economica, accesul liber la o activitate economica si la libera initiative a cetatenilor ei - Practic, prin noua initiativa legislativa “ LEGE pentru completarea art 435 din Legea nr 227 / 2015 privind Codul Fiscal “ care este identica in prevederi cu Ordinul nr. 3226 / 2018 se introduce o conditie suplimentara pentru desfasurarea activitatii de comercializare de produse energetice, constând în dobândirea / construirea de depozite pentru depozitarea acestora, în caz contrar activitatea economica neputând continua., initiative are impact anticoncurential, întrucât prin introducerea obligatiei de a tranzita toate produsele energetice prin intermediul depozitului creeaza o discriminare între operatorii economici care detin spatii de depozitare la nivelul întregului teritoriu (marii producatori de produse petroliere) si cei care nu detin spatii de depozitare sau detin un singur astfel de spatiu de depozitare - au existat numeroase reactii si opinii critice, inclusiv din partea Consiliului Concurentei, asa cum rezulta din adresa Consiliului Concurentei nr. 13546/10.10.2018 care a semnalat riscul ca dispozitiile au capacitatea de a distorsiona concurenta prin eliminarea de pe piata a unora dintre operatorii economici care distribuie produse energetice - Potrivit art. 3 alin. (1) Codul fiscal , este garantata „a) neutralitatea masurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii conditii egale investitorilor, capitalului român si strain” - încalca si dispozitiile art.16 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene („Carta"), care reglementeaza libertatea de a desfasura o activitate comerciala. CUM POT JUSTIFICA INITIATORII ACESTEI LEGI ASTFEL DE GEST ??? Acesta este comunicatul de presa al domnului deputat Sebastian Moise ,Grupul parlamentar al PMP, initiatorul propunerii legislativ din data de 03.10.2019 Guvernul trebuie sa plece. SOS, vine criza! Deputatul PMP de Bucuresti, Sebastian Moise, trage un semnal de alarma cu privire la aparitia primelor semne ale unei posibile crize economice care ar putea sa loveasca România în 2020. „Economia nu se simte bine. Numarul firmelor radiate a crescut masiv, cu 46% în primele opt luni ale anului, iar întârzierile la plata s-au dublat în aceeasi perioada de timp, semn ca lichiditatile din piata s-au redus considerabil”, a afirmat Sebastian Moise. Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) a publicat, recent, o cifra îngrijoratoare: numarul firmelor radiate în primele opt luni ale anului 2019 a crescut cu 46% fata de aceeasi perioada a anului trecut. În termeni nominali, vorbim de 78.733 de firme care au disparut în România de la începutul anului si pâna acum. Este un veritabil dezastru în economia privata care ar putea sa se accelereze pe parcursul lui 2020 pe fondul dificultatilor existente la nivel european. Iata si declaratia politica in Parlamentul Romaniei din 25.04.2019 a deputatului Mi?carii Populare, Ionu? Simionca,unul dintre initiatorii propunerii legislative „Nu cred ca va da?i seama cât de importante sunt IMM-urile din România pe care încerca?i, prin orice metoda, sa le distruge?i! Orice tentativa a actualei Puteri de a suprima dezvoltarea IMM-urilor înseamna, în opinia mea, o încercare de revenire la vremurile de mult timp apuse, în care partidul-unic era implicat în toate, era deasupra oricaror reguli ale economiei de pia?a”, a spus deputatul de Bistri?a-Nasaud de la tribuna Camerei Deputa?ilor, reamintind ca IMM-urile asigura peste 2,5 milioane de locuri de munca în ?ara noastra ?i, în acela?i timp, o parte consistenta din veniturile necesare func?ionarii democra?iei. Cu banii colecta?i din taxele ?i impozitele platite de IMM-rile din România, statul construie?te scoli, spitale, drumuri, crese sau gradinite, asigura securitatea cetatenilor ?i cheltuielile cu administratia locala si centrala care, la rândul lor, asigura mecanismele de func?ionare a democra?iei. Am auzit investitori autohtoni care afirma ca economia privata sus?ine democra?ia în România ?i ma închin în fa?a acestor adevaruri”.!!! DOMNILOR DEPUTATI ce va facut sa va schimbati atat de mult incat acum la nici un an de la aceste declaratii politice din Parlament sa initiati un proiect de lege care sa distruga intreprinderile mici si mijlocii din ROMANIA , patria concetatenilor dumneavoastra care v-au trimis in parlament sa le aparati drepturile , nu sa ii distrugeti ,fara atine cont de SENTINTELE INSTANTELOR DE JUDECATA !!! Prin ceea ce ati propus doriti ca numarul radierilor, a firmelor intrate în insolventa sau în faliment sa fie si mai mare ? Doriti agravarea efectelor crizei economice care se instaleaza si datorita pandemiei de Covid 19 ? Nu este destul de greu pentru IMM urile pe care dumneavoastra le plangeti de mila ? România pierde 1 miliard de euro pe zi din cifra de afaceri, adica 50% din cifra de afaceri, si 30% din PIB, din aproape 600-650 de milioane de euro. În cele 28 de zile care au trecut de la instaurarea starii de urgenta (din 16 martie pâna vineri, 10 aprilie) companiile din România, fie ca sunt românesti, fie multinationale, au pierdut 14 miliarde de euro. 1,005 milioane de români au intrat în somaj tehnic, statul asigurându-le 75% din salariul de baza pe care îl aveau, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie, adica în final nu mai mult de 3.000 de lei net. Pe lânga acestia, deja 209.000 oameni au ramas fara un loc de munca. În fiecare ora, 80-90 de firme îsi înceteaza activitatea. 40% din IMM-uri deja si-au suspendat activitatea. 150.000 de români au cerut deja amânarea ratelor la creditele bancare (sunt 2,5 milioane de români care au credite bancare). În criza de acum 10 ani, România a pierdut 150.000 de companii, marea majoritate fiind românesti, si 700.000 de locuri de munca, din care s-au recuperat numai 400.000. Va veni o criza economica fara precedent, deja a început, nu numai în România, ci si în întreaga lume, IAR DUMNEAVOASTRA VRETI SA DISTRUGETI SI MAI MULTE FIRME ? ………………………………………………………………………………………….. CE MAI ESTE DE SPUS DOMNILOR DEPUTATI SI SENATORI AI ROMANIEI ? VA SOLICITAM RESPINGEREA PROPUNERII LEGISLATIVE “ LEGE pentru completarea art 435 din Legea nr 227 / 2015 privind Codul Fiscal “ depusa Biroului permanent al Camerei Deputatilor cu numarul 159 din 12.03.2020 PENTRU MOTIVELE ARATATE MAI SUS . BUNUL DUMNEZEU SA VA DEA INTELEPCIUNEA PRIN CARE SA APARATI DREPTURILE ROMANILOR , NU SA II DISTRUGETI !
H R I S T O S A I N V I A T !



Poca

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020

Contact

Parlamentul României SENAT

Adresă poştală

Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5,

Bucuresti, cod poștal: 050711

Centrala:

+40 21 414 1111 +40 21 316 0300
Biroul relaţii publice

(responsabil cu aplicarea Legii nr. 544/2001)

Telefon:

021 414 27 09 021 414 29 83 Fax: 021 315 89 42

E-mail:

infopub@senat.ro
Direcția presă comunicare și imagine

Telefon:

021 414 27 13 Fax: 021 315 60 03

E-mail:

presa@senat.ro
logo bottom
Relaţii cu mass-media
Relaţii publice
Declaraţii de avere şi interese

Copyright © Parlamentul României SENAT.

Go to top