| Proiect | Opinie |
L470/2019
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
639
|
| Data de postare a opiniei: |
29.08.2019 00:00:00
|
| De la: |
Roman Nicoleta-Maria
|
|
|
| Textul opiniei: |
Susțin Proiectul legislativ B 329 /2019, în special punctul 9, care prevede modificarea prin completare a ATR. 35 din Legea 213 /2004, respectiv înființarea Comisiei de Psihologie Medicală, în contextul aspectelor recente la care au fost expuși și supuși de către Colegiului Psihologilor din România, după înființarea acestuia, psihologii cu specialitatea psihologie clinică, cu studii Universitare de lungă durată ABSOLVITE și care au câștigat concursuri de angajare în Spitale de Stat Secții cu paturi.
Conform Ordinului Ministerul Sănătății Nr. 466 din 2006, conform Ordinului Ministerul Sănătății Nr. 169 din 2008, conform Ordinului Ministerul Sănătății Nr. 326 din 2009, Comisia de Psihologie a existat la Ministerul Sănătății, dar, cei de la Colegiu Psihologilor din România care au făcut parte din acea Comisie (numele pot fi vizualizate pe google) au avut o contribuție de o manieră care a dus la dispariția acelei Comisii care nu mai apare în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 398 din 2013 și în consecință a fost generat un blocaj la nivel de comunicare, între Ministerul Sănătății și practicienii din Spitale de Stat Secții cu paturi care profesează pentru persoane care au o simptomatologie de o intensitate ce necesită spitalizarea.
Susțin înființarea Comisiei de Psihologie Medicală care să asigure atât reprezentativitatea practicienilor - care au câștigat concursuri de angajare în Spitalele de Stat Secții cu paturi- la nivel de Colegiu al Psihologilor din România precum și reluarea unei comunicări autentice cu Ministerul Sănătății, având în vedere implicarea în actul medical din Spitale Secții cu paturi.
Înainte de înființarea Colegiului Psihologilor din România, Atestatele de Liberă Practică erau eliberate de către Ministerul Sănătății și Familie pentru cei care am câștigat concursuri de angajare în Spitale de Stat Secții cu paturi, așa cum poate fi văzut în foto atașată.
Conceptul și activitatea de "psihologie medicală" este recunoscută și menționată în Ordinul Ministerului Sănătății nr. 527 /1999, ART. 2, e) și este o consecință logică ca această realitate să fie recunoscută și acceptată și în cadrul Colegiului Psihologilor din România prin literă de lege.
|
|
|
|
|
L470/2019
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
638
|
| Data de postare a opiniei: |
27.08.2019 10:15:00
|
| De la: |
Comitetul Filialei Buzau a CPR
|
|
|
| Textul opiniei: |
Comitetul Filialei Buzau a CPR, propuneri de amendamente I.Ne dorim o implicare a autoritatilor statului in reglementarea organizarii CPR. Experienta ultimilor ani, inclusiv blocajul prin care a trecut organizatia noastra, justifica o astfel de nevoie. De aceea, propunem aprobarea statutului profesiei prin HG. II.Separarea celor doua foruri de conducere: Consiliul Colegiului ( forul decizional) si Comitetul director – comisii ( forul executiv). Actuala lege permite o anomalie functionala, generata de faptul ca forul executiv face parte din forul decizional si este majoritar in acesta, generand o serie de nemultumiri legate de posibile situatii de conflicte de interese ( de exemplu: comisiile aproba calitatea de supervizor , avizeaza si crediteaza activitatile de formare profesionala). Acest proiect , B-329, rezolva doar partial unele dintre aceste probleme. III.Propunem o structura functionala pentru forurile de conducere. Actuala structura a generat blocaje, datorita situatiilor in care nu s-a putut indeplini conditia de cvorum pentru sedintele Conventiei Nationale ( exemplu: presedintele CPR, fiind ales de catre CN, raspunde doar in fata acestui for, care este aproape imposibil de convocat in conditii de cvorum). Am facut aici o propunere asemanatoare situatiei de la Colegiul Medicilor. IV.Este nevoie de o deschidere din partea organizatiei noastre spre o buna colaborare cu institutiile statului, ministerele cu care interactioneaza profesia de psiholog. De aceea , propunem prezenta in consiliu cu drept de vot a reprezentantilor acestora. Amendamente propuse: 1)Art.1(2) se modifica: ”statutul profesiei elaborat de catre Consiliul National si aprobat prin HG” 2)Art.25: Forurile de Conducere: - Consiliul National, constituit din: presedinti de filiale, reprezentanti din teritoriu in cota de 1/400, cate un reprezentant din partea ministerelor (MS, MT, MEN, MM, MI, MAPN, M. JUST), presedintii comisiilor si subcomisiilor aplicative (cu rol consultativ), cate un reprezentant din partea universitatilor care organizeaza programe in psihologie pe toate cele trei cicluri: licenta , master, doctorat (cu rol consultativ) - Biroul Executiv, constituit din 7 membri (presedinte, doi vicepresedinti, un secretar si trei membri). Biroul executiv este ales de catre Consiliul National, din randul membrilor sai (cu exceptia reprezentantilor ministerelor si ai universitatilor) - Presedintele CPR, care este si presedintele Biroului Executiv si al Consiliului National, este ales de catre Consiliul National din randul membrilor acestuia (cu exceptia reprezentantilor ministerelor si ai universitatilor). - membrii Consiliului National, exercita un mandat de 4 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv. Reprezentantul MS in Consiliu are drept de veto pe deciziile subcomisiei de psihologie medicala. Atributiile forurilor de conducere vor fi stabilite prin statut. 3)Art.26 se elimina, 4)Art.27 se elimina, 5)Art.28: se elimina, 6)Art.35 (1): se modifica: "pe langa Consiliul National functioneaza urmatoarele comisii aplicative: a) sanatate - subcomisii: psihologie clinica, psihologie medicala, consiliere si psihoterapie b) munca si organizatie - subcomisii: psihologia muncii , organizationala si a serviciilor, psihologia transporturilor si psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale c) educatie - subcomisii: psihologie educationala si psihopedagogie speciala.” 7)Art.35 (2): Alegerea membrilor comisiilor aplicative: a) Membrii comisiilor aplicative sunt alesi de catre Consiliul National printr-o procedura stabilita de acesta b) Membrii Consiliului National nu au dreptul sa fie alesi in comisiile aplicative. 8)Art.10: se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Atributiile fiecarei comisii se stabilesc prin statutul profesiei."
In numele Comitetului Filialei Buzau a CPR, Presedinte Filiala Buzau a CPR , Marina Bivolu
|
|
|
|
|
L470/2019
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
625
|
| Data de postare a opiniei: |
20.07.2019 12:18:00
|
| De la: |
bogdan
|
|
|
| Textul opiniei: |
Propuneri modificari la urmatoarele articole din propunerea legislativa in dezbatere
1. La art. 26 • Schimbarea prevederilor din alin. (1) cu urmatoarele prevederi: “Conventia Nationala este adunarea la care au dreptul sa participe toti psihologii membrii ai Colegiului, in mod direct sau in mod mediat, online”. • Eliminarea reprezentantilor (alesi conform raportului 1/100 sau prin alta modalitate) din toate aliniatele articolului precizat si din intreaga lege pentru a se elimina o procedura de luarea a deciziilor nedemocratica si care implica riscul de deturnare a vointei membrilor Colegiului, cea prin intermediul reprezentantilor. • Introducerea unui unui nou aliniat prin care sa se afirme ca deciziile Conventiei Nationale se iau pe baza votului, direct sau online, pe care au dreptul sa il exprime toti psihologii membrii ai Colegiului Psihologilor din Romania.
3. La art. 35 • Eliminarea de la alin. (1) a lit. a) referitoare la comisia aplicativa psihologie medicala intrucat psihologia medicala reprezinta o subspecialitate. • Pentru luarea in considerare a acestei subspecialitati propun infiintarea unei subcomisii in cadrul comisiei aplicative de psihologie clinica si psihoterapie. • Propun introducerea unui nou aliniat: “in cadrul comisiilor aplicative se constituie subcomisii pentru subspecialitatile componente prin hotararea Consiliului, ale caror atributii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna”. • Eliminarea alin. (3) care prevede ca prin hotararea Consiliului se pot infiinta, desfiinta sau restructura comisiile existente deoarece pot fi realizate abuzuri in scopul promovarii intereselor personale sau de grup.
3. La art. 48 • La alin. (1) din proiect propun urmatorul text: „In forurile de conducere (cu exceptia calitatii de simplu participant la conventia nationala) si administrative ale Colegiului pot face parte doar persoane care nu sunt in stare de incompatibilitate. Incompatibilitatea se refera la faptul ca respectivele persoane sau rude sau afini ale acestora, pana la gradul al IV-lea inclusiv, furnizeaza sau sunt implicate in furnizarea de produse sau servicii profesionale pentru comunitatea psihologilor: instrumente de evaluare, instrumente de interventie, formare profesionala extraprofesionala in psihologie, altele.” • La acelasi articol, propun introducerea unui nou aliniat: “membrul Colegiului Psihologilor aflat in structuri de conducere ale acestuia aflat in stare de incompatibilitate are calitatea de membru in respectivele structuri nula de drept si va fi inlocuit urgent. Angajatilor Colegiului aflati in stare de incompatibilitate li se va desface contractual de munca. Aceasta modificare este necesara pentru a se elimina riscul ca membrii structurilor de conducere ale Colegiului sa impuna reglementari anticoncurentiale pe piata serviciilor si produselor de psihologie pentru a-si promova propriile interesele materiale. De asemenea, aceleasi persoane pot impune “taxe de protectie” psihologilor prin constrangerea urmarii de catre acestia a unor cursuri sau formari profesionale, destinate sa le creasca veniturile. De la infiintarea Colegiului si pana in prezent s-a constat ca unul dintre motivele importante pentru care psihologia nu se dezvolta in Romania este acela ca numeroase persoane din organele de conducere ale Colegiului au creat diverse instrumente (unele adevarate retele de tip multilevel marketing) in scopul obtinerii de venituri facile de la colegii psihologi prin oferirea unor pretinse formari profesionale sau produse psihologice, astfel psihologia fiind deturnata de la orientarea ei catre beneficiarul real al serviciilor psihologice - pacient, client, angajat, organizatie.
|
|
|
|
|
L470/2019
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
623
|
| Data de postare a opiniei: |
17.07.2019 11:28:00
|
| De la: |
Comitetul Filialei Buzau a CPR
|
|
|
| Textul opiniei: |
Comitetul Filialei Buzau a CPR, propuneri de amendamente I.Ne dorim o implicare a autoritatilor statului in reglementarea organizarii CPR. Experienta ultimilor ani, inclusiv blocajul prin care a trecut organizatia noastra, justifica o astfel de nevoie. De aceea, propunem aprobarea statutului profesiei prin HG. II.Separarea celor doua foruri de conducere: Consiliul Colegiului ( forul decizional) si Comitetul director – comisii ( forul executiv). Actuala lege permite o anomalie functionala, generata de faptul ca forul executiv face parte din forul decizional si este majoritar in acesta, generand o serie de nemultumiri legate de posibile situatii de conflicte de interese ( de exemplu: comisiile aproba calitatea de supervizor , avizeaza si crediteaza activitatile de formare profesionala). Acest proiect , B-329, rezolva doar partial unele dintre aceste probleme. III.Propunem o structura functionala pentru forurile de conducere. Actuala structura a generat blocaje, datorita situatiilor in care nu s-a putut indeplini conditia de cvorum pentru sedintele Conventiei Nationale ( exemplu: presedintele CPR, fiind ales de catre CN, raspunde doar in fata acestui for, care este aproape imposibil de convocat in conditii de cvorum). Am facut aici o propunere asemanatoare situatiei de la Colegiul Medicilor. IV.Este nevoie de o deschidere din partea organizatiei noastre spre o buna colaborare cu institutiile statului, ministerele cu care interactioneaza profesia de psiholog. De aceea , propunem prezenta in consiliu cu drept de vot a reprezentantilor acestora. Amendamente propuse: Art.1(2) se modifica: ”statutul profesiei elaborat de catre Consiliul National si aprobat prin HG” 2)Art.25: Forurile de Conducere: - Consiliul National, constituit din: presedinti de filiale, reprezentanti din teritoriu in cota de 1/400, cate un reprezentant din partea ministerelor (MS, MT, MEN, MM, MI, MAPN, M. JUST), presedintii comisiilor si subcomisiilor aplicative (cu rol consultativ), cate un reprezentant din partea universitatilor care organizeaza programe in psihologie pe toate cele trei cicluri: licenta , master, doctorat (cu rol consultativ). - Biroul Executiv, constituit din 7 membri (presedinte, doi vicepresedinti, un secretar si trei membri). Biroul executiv este ales de catre Consiliul National, din randul membrilor sai (cu exceptia reprezentantilor ministerelor si ai universitatilor), - Presedintele CPR, care este si presedintele Biroului Executiv si al Consiliului National, este ales de catre Consiliul National din randul membrilor acestuia (cu exceptia reprezentantilor ministerelor si ai universitatilor). - membrii Consiliului National, exercita un mandat de 4 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv. Reprezentantul MS in Consiliu are drept de veto pe deciziile subcomisiei de psihologie medicala. Atributiile forurilor de conducere vor fi stabilite prin statut. 3)Art.26 se elimina, 4)Art.27 se elimina, 5)Art.28: se elimina, 6)Art.35: se modifica: "pe langa Consiliul National functioneaza urmatoarele comisii: a) sanatate - subcomisii: psihologie clinica, psihologie medicala, consiliere si psihoterapie b) munca si organizatie - subcomisii: psihologia muncii , organizationala si a serviciilor, psihologia transporturilor si psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale c) educatie - subcomisii: psihologie educationala si psihopedagogie speciala.” 7)Art.10: se modifica si va avea urmatorul cuprins:"Atributiile fiecarei comisii se stabilesc prin statutul profesiei."
In numele Comitetului Filialei Buzau a CPR, Presedinte Filiala Buzau a CPR , Marina Bivolu
|
|
|
|
|
L470/2019
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
622
|
| Data de postare a opiniei: |
16.07.2019 09:11:00
|
| De la: |
Soare Iulia
|
|
|
| Textul opiniei: |
Sunt membru in comitetul filialei Colegiului Psihologilor si reprezentant la Conventia Nationala, am lucrat ca psiholog in DGASPC, mi-am continuat activitatea ca psiholog in CJRAE, iar in aceasta calitate va comunic efectele produse de art.6 din Legea nr.213/2004 si din prezenta propunere legislativa: - art.6 din Legea nr. 213/2004 este completat de Hotararile nr. 3 si 4 emise de Colegiul Psihologilor din Romania. - Hot. 3/2013 si Hot.4/2013 au fost aplicate doar in unele judete, desi beneficiarii si elevii au aceleasi drepturi asigurate prin lege in toate judetele (de exemplu prin Statutul elevului sau Legea 272/2004). - Introducerea lit.c. in completarea acestui articol de lege nu va clarifica obligativitatea infiintarii structurilor de psihologie acolo unde nu s-au considerat necesare deja, decat prin consultarea Ministerului Educatiei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului pentru o abordare unitara la nivel national in vederea asigurarii drepturilor elevilor in mod nediscriminatoriu in toate judetele. - Pe de alta parte, documentele eliberate de psihologii din structurile de psihologie sunt considerate a fi doar de uz intern, desi psihologii din CJRAE, DGASPC si spitale/centre de sanatate ar trebui sa coopereze cel putin conform Ordinului nr. 1985/2016 pentru elevii cu CES, dar si in baza altor prevederi legale pentru diferite categorii de elevii aflati in vulnerabilitate pentru care este necesara cooperarea interinstitutionala pentru asigurarea masurilor de prevenire prevazute de lege. Prin urmare, infiintarea structurilor de psihologie nu este considerata necesara atat timp cat psihologii licentiati, atestati de Colegiul Psihologilor si angajati in institutiile de stat in baza unui concurs national sunt impiedicati sa isi desfasoare activitatea in conditii similare cu cele ale psihologilor din cabinetele individuale, iar pentru eliberarea unui raport de psihodiagnostic si evaluare clinica si/sau psihoeducationala elevii/beneficiarii ar trebui trimisi din institutiile de stat tot la cabinetele individuale chiar si dupa infiintarea unei structuri de psihologie in institutiile de stat, pentru ca documentele structurilorde psihologie sunt considerate doar de uz intern in baza Hotararilor nr. 3/2013 si 4/2013. - - Totodata, exercitarea profesiei de psiholog in structurile de psihologie prevede furnizarea serviciilor de psihologie pentru institutie si pentru beneficiarii acesteia, fara a putea furniza servicii catre terti (modificarea articolului 32, alineatul (2) din Hot. CPR nr. 1/2006 prin Hot. CPR nr.4/2013). Ordinul nr.5555/2011 precizeaza beneficiarii astfel: „CJRAE/CMBRAE reprezinta o institutie de invatamant special integrat specializata in oferirea, coordonarea si monitorizarea de servicii educationale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, parintilor si membrilor comunitatii, pentru a asigura tuturor accesul la o educatie de calitate, precum si asistenta necesara in acest sens.” Beneficiarii membri ai comunitatii pot fi de fapt oricare, dar legislatia prevede colaborarea obligatorie a consilierilor scolari cu institutiile prevazute de Ordinul nr. 1985/2016 pentru elevii cu CES, HG nr. 691/2015 pentru elevii cu parinti plecati la munca in strainatate, HG 49/2011 pentru toate formele de violenta asupra copilului, inclusiv exploatarea, traficul de persoane si alte forme de violenta asupra copiilor migranti. Prin urmare beneficiari indirecti pot fi considerate si institutii precum DGASPC, SPAS, IPJ, Centrele de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog si probabil ca mai sunt si alte institutii co-interesate de sanatatea elevilor in mediul scolar ca factor al prevenirii unor fenomene sociale negative, chiar daca sunt doar beneficiari indirecti, la fel ca si parintii elevilor. Tocmai de aceea este necesara o precizare mai clara in ceea ce priveste infiintarea si furnizarea serviciilor in structurile de psihologie. - Propuneri legislative din anul in curs arata alte aspecte legate de art.6 din legea privind exercitarea profesiei de psiholog. De exemplu, Pl-x nr. 77/2019 propunea modificarea art. 50 la Legea educatiei prin „1. Evaluarea, asistenta psihoeducationala, orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor si tinerilor cu cerinte educative speciale se realizeaza de catre CJRAE (…) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei Nationale in colaborare cu alte ministere cu atributii in domeniu.”, dar nu este mentionat si Colegiul Psihologilor care a emis normele privind competentele psihologilor ce pot asigura profesionalismul consilierii scolare si vocationale. Pl-x nr. 79/2019 propune „un nou examen medical complet” „in situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala a personalului angajat intr-o institutie de invatamant”, insa nu se face referire la existenta consilierilor scolari si a profesorilor psihologi care au competentele psihologilor atestati de Comisia de Psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala si al caror rol este tocmai prevenirea agravarii acestor situatii. Pl-x nr. 91/2019 prevede pentru copilul ai carui parinti divorteaza „(2) Accesul copilului la asistenta psihologica este garantat de catre stat prin cabinetele scolare si unitatile medicale de stat.”, ori aceasta prevedere ar necesita recunoasterea competentelor si atributiilor psihologice a consilierilor scolari care sunt psihologi. Pl-x nr. 119/2019 „i. derularea sistematica, cel putin o data pe semestru, in unitatile scolare, de programe de educatie pentru viata, inclusiv educatie sexuala pentru copii” si „j. derularea sistematica, cel putin o data pe semestru, in unitatile scolare, de programe de educatie pentru sanatate, inclusiv pentru dezvoltarea capacitatilor psiho-emotionale, a competentelor sociale si interpersonale”, ceea ce de asemenea necesita recunoasterea competentelor si atributiilor psihologice a consilierilor scolari care sunt psihologi atestati si au fost angajati ca profesori psihologi in baza legislatiei anterioare Ordinului nr.5555/2011 si Hotararilor nr. 3/2013 si 4/2013. Este de asemenea de luat in considerare si faptul ca pentru modificarea Legii privind exercitarea profesiei de psiholog exista si propunerea legislativa L272/2019 si cel mai contestat articol al acestei propuneri este art.53, referitor la furnizarea serviciilor psihologice in cadrul structurilor de psihologie care pot fi necesare in unele institutii publice, dar nu sunt considerate necesare in toate institutiile de invatamant, desi Statutul elevului prevede aceleasi drepturi de consiliere pentru toti elevii. Prin urmare respectarea statutului de psiholog, care in invatamant a fost transformat in consilier scolar, necesita mai multe consultari si clarificari. - Toate aceste prevederi si propuneri legislative arata nu numai importanta recunoasterii psihologului scolar care isi desfasoara activitatea in institutii de stat, ci si faptul ca Legea exercitarii profesiei de psiholog este o lege este de interes public, pentru ca are efecte asupra mai multor institutii ale statului si indeosebi asupra acelora care presupun colaborarea pentru o buna functionare. - Totodata, drepturile psihologilor presupun respectarea statutului profesional in institutiile publice si asigurarea independentei profesionale conform codului deontologic, ceea ce nu poate fi o decizie optionala doar pentru unele judete in care exista structuri de psihologie. A existat opinia conform careia consilierii scolari ar fi subordonati directorilor scolii, ceea ce nu este adevarat, deoarece profesorii psihologi transformati in consilieri scolari prin Ordinul nr.5555/2011 sunt angajatii CJRAE si isi desfasoara activitatea in scoli prin relatii de colaborare cu directorii si cadrele didactice, intocmai cum nici un alt psiholog nu lucreaza cu beneficiarii fara sa se asigure de consimtamantul si cooperarea acestora. - In ceea ce priveste activitatea consilierului scolar (prin care se intelege si profesorul psiholog conform Ordinului nr. 5555/2011), aceasta activitate este descrisa in standardul ocupational pentru Psiholog scolar (COR 244514), care include sarcini precum „prezinta si explica profesorilor, parintilor si elevilor rezultatele evaluarii psihologice si raporteaza informatiile relevante autoritatilor responsabile in caz de hartuire, neglijenta sau abuz indreptat impotriva elevului”. Totusi, astfel de sarcini cu specific psihologic nu pot fi desfasurate de consilierii scolari fara recunoasterea atributiilor psihologice pentru psihologii atestati, iar in cadrul structurilor de psihologie este necesara gasirea unor solutii pentru raportarea informatiilor catre autoritati prin documente care sa nu mai fie considerate doar de uz intern. Pentru toate aceste motive propun completarea art. 6 cu prevederi adoptate de comun acord intre Colegiul Psihologilor, grupul de lucru/initiatorii propunerii legislative L272/2019, Ministerul Educatiei si alte ministere sau autoritati cointeresate de asigurarea masurilor de prevenire si mentinere a sanatatii in mediul scolar, pentru protectia drepturilor elevilor si asigurarea serviciilor de psihologie educationala in scoli, precum si pentru asigurarea profesionalismului atat in cabinetele individuale, cat si in cele din sectorul public. Va multumesc.
|
|
|
|
|
L470/2019
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
615
|
| Data de postare a opiniei: |
07.07.2019 14:19:00
|
| De la: |
Bogdan Ion
|
|
|
| Textul opiniei: |
Referitor la Art. 25 punctul (3) din Legea 213/2004 ?i propunerea de modificare facuta de noi. Prezenta opinie este formulata de Bogdan Ion în numele grupului semnatar al adresei de înaintare cu propunerile de modificare ale L213/2004 (ce se refera strict la clarificarea unor prevederi privind organizarea ?i func?ionarea forurilor de conducere ale Colegiului ?i a departamentului de suport administrativ) ?i cu acordul acestui grup.
Este dincolo de orice dubiu utila aplicarea principiului limitarii numarului de mandate, pentru a scadea riscul utilizarii ilegitime a puterii în interes personal sau de grup mic, ?i pentru a asigura dinamica ?i flexibilitatea modurilor de abordare a problemelor comunita?ii, din pozi?ii sau ?i func?ii cu atribu?ii de decizie în privin?a utilizarii resurselor ?i respectiv reglementarii unui domeniu profesional. De?i am fost avertiza?i ca aplicarea nediferen?iata a acestui principiu poate afecta continuitatea transmiterii competen?ei ?i experien?ei la nivelul forurilor de conducere colective ?i a comisiilor constituente , am ramas convin?i de faptul ca solu?ii la aceste efecte secundare nedorite ale unui principiu fundamental bun pot fi gasite ?i implementate prin reglementari interne.
A?adar inten?ia noastra ini?iala, când am formulat ?i înaintat propunerea de amendament la Art. 25 pct. (3) din Legea 213/2004, a fost de a clarifica ?i focaliza aplicarea principiului într-o maniera diferen?iata, pe principala sursa de risc, faptul de a avea consecutiv mai mult de doua FUNC?II DE CONDUCERE, indiferent de for (pre?edinte CPR, pre?edinte ?i vicepre?edinte comisie), bazându-ne pe faptul ca este deja prevazuta în ROFI (Regulamentul de Organizare ?i Func?ionare Interna) limitarea numarului de mandate complete consecutive la nivelul pozi?iei de pre?edinte, membru de Comitet director ?i pre?edinte de Filiala teritoriala ?i membru în Consiliu. Statutul de membru reprezentant în Conven?ia na?ionala prezinta cel mai pu?in în riscul de a permite folosirea ilegitima a vreunei puteri de decizie (pentru ca se întrune?te rar ?i întrunirea este dificila nu facila) ?i pentru ca statutul de reprezentant este ?i cel mai u?or de modificat prin intermediul Conven?iilor Filialelor teritoriale, care se întrunesc cel pu?in o data pe an ?i care îi aleg ?i îi pot revoca pe reprezentan?i. De aceea aplicarea acestui principiu este utila la nivelul Consiliului, Comitetului director ?i pre?edintelui Colegiului.
Focaliza?i pe aceasta inten?ie nu am realizat ca formularile propuse lasa loc de interpretari ?i nu includ acoperirea tuturor posibilita?ilor ?i dorim sa corectam aceasta scapare prin revenirea asupra propunerii de amendament.
A?adar pentru prima parte a amendamentului la Art. 25 pct. (3) care are forma:
“Persoanele alese în forurile de conducere exercita un mandat de 4 ani ?i nu mai mult de doua ori consecutiv în acela?i func?ie din cadrul unui for de conducere - pre?edinte al Consiliului ?i Comitetului director, pre?edinte sau vicepre?edinte de Comisie a Comitetului Director.”
noi propunem acum formularea:
“Persoanele alese în forurile de conducere exercita un mandat de 4 ani ?i nu mai mult de doua mandate complete consecutive în acela?i for pentru urmatoarele pozi?ii: pre?edintele Colegiului, membrii Comitetului director, pre?edin?ii filialelor teritoriale, ?i respectiv nu mai mult de doua mandate consecutive, daca au ocupat func?ii de conducere în aceste mandate, indiferent în ce for ?i ?i în ce ordine: pre?edinte al Consiliului ?i Comitetului director, pre?edinte sau vicepre?edinte de Comisie a Comitetului Director.”
Aceasta formulare clarifica limitarea mandatelor la doua consecutive ?i pentru pre?edin?ii Filialelor teritoriale ?i pentru membrii comitetului director (nu doar pentru cei cu func?ii de conducere în comisii sau global) ?i men?ine ?i limitarea suplimentara la doua mandate consecutive independent de for, daca în acele mandate au fost de?inute func?ii de conducere.
Iar pentru fraza finala a amendamentului la Art. 25 pct. (3) care are forma:
“Dispozi?iile prezentului articol se vor aplica începând cu primul mandat ulterior intrarii în vigoare a acestui articol. ”
noi propunem formularea:
“Pre?edin?ii de filiale ale?i, afla?i în exerci?iul mandatului la data intrarii în vigoare a acestui articol, î?i continua mandatul.”
Aceasta ultima modificare o propunem pentru ca inten?ia ini?iala de a prevedea posibilitatea finalizarii mandatului, pentru colegii care au avut mai mult de 2 mandate consecutive anterior (?i care sunt ale?i tocmai pentru ca la alegerile anterioare nu au prins prevederi limitative vizate), a fost în?eleasa ca o inten?ie de a “reseta la zero contorul” înregistrarii mandatelor consecutive efectuate, lucru care nu a fost în inten?ia noastra ?i cu certitudine nu îl consideram util sau oportun.
Cu mul?umiri ?i aleasa considera?ie pentru ini?iatorii ?i semnatarii acestui proiect legislativ, În numele grupului care a înaintat mare parte dintre propunerile de amendamentele incluse în proiect,
Bogdan Ion
|
|
|
|
|