| Proiect | Opinie |
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
593
|
| Data de postare a opiniei: |
23.05.2019 00:00:00
|
| De la: |
Levente Fulop
|
|
|
| Textul opiniei: |
Asistăm la dezbateri intense pe marginea prevederilor art. 53 din Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România. Astfel, există o opinie din partea psihologilor din domeniul sanitar că structurile de psihologie n-ar trebui impuse ca forme de exercitare a profesiei. Deși, dacă consultăm Registrul structurilor de psihologie avizate de către CPR, publicat pe site-ul www.alegericpr.ro, constatăm că există deja numeroase astfel de entități înființate în cadrul unor spitale județene și clinice din țară. Temerea psihologilor din domeniul sanitar care lucrează în cadrul unor secții de specialitate, se bazează pe faptul că odată cu înființarea structurilor de psihologie la nivelul unor spitale și transferul lor în aceste entități, ar pierde sporurile salariale obținute. Dar scepticismul lor este nejustificat, pentru că în conformitate cu prevederile art. 41 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, modificarea salariului și locului muncii se face prin acordul părților, nu unilateral de către angajator. A doua orientare vine din partea psihologilor angajați în structurile din MAI și MApN, care accentuează faptul că structurile de psihologie trebuie menținute ca forme de exercitare a profesiei de psiholog. Analizând Registrul structurilor de psihologie avizate de CPR, se poate observa că din cele 131 de entități cu structuri autorizate, multe sunt societăți din domeniul energiei, regii de transport, universități și chiar SRL-uri având diferite domenii de activitate. Astfel, ideea principală este că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea unui drept obținut, în sensul că în conținutul noului act normativ să nu mai fie reglementată activitatea psihologului angajat, sau numit în funcție din structurile deja înființate în baza Legii nr. 213/2004 a exercitării profesiei de psiholog. De asemenea, trebuie menținută dihotomia din prevederile art. 6 din actuala lege privind exercitarea a profesiei de psiholog, in sensul că există: a) psihologi angajați care prestează servicii psihologice în baza unui contract individual de muncă încheiat conform Legii nr. 53/2003-Codul muncii - în sectorul privat și b) psihologi numiți în funcție conform Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public - în sectorul public. În ceea ce privește beneficiarii direcți ai serviciilor psihologice prestate de psihologul angajat/numit în funcție, pot fi de regulă salariații sau persoanele internate/instituționalizate din entitatea respectivă, iar ca excepție și terțe persoane care sunt implicate în actul profesional (aparținătorii legali). Astfel, conținutul art. 53 din propunerea legislativă nr. B113/2019 ar trebui formulată în următoarea formă:
"Art. 53 - (1) Activitatea psihologilor salariați sau numiți in funcție se desfășoară în cadrul structurilor interne de psihologie, înființate cu avizul Colegiul Psihologilor din România. (2) Serviciile psihologice prestate de către psihologul cu drept de liberă practică în cadrul structurilor de psihologie nu pot forma obiectul unor prestații ale beneficiarului către terți, cu excepția cazului când actul profesional implică și aparținătorii destinatarului direct al intervenției. (3) În cadrul structurilor de psihologie pot fi organizate programe de practică, supervizare sau internship, precum și programe de formare continuă, cu titlu gratuit și cu avizul Colegiului Psihologilor din Romania."
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
569
|
| Data de postare a opiniei: |
09.05.2019 11:54:00
|
| De la: |
COMISIA DE DEONTOLOGIE SI DISCIPLINA A COLEGIULUI PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA, prin Armand Veleanovici, membru
|
|
|
| Textul opiniei: |
Pozi?ia Comisiei de deontologie ?i disciplina a Colegiului Psihologilor din România privind modalitatea de dezbatere, aprobare ?i înaintare a proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea ?i func?ionarea Colegiului Psihologilor din România
Având în vedere nemul?umirile legitime ale unei par?i semnificative a comunita?ii psihologilor cu privire la înaintarea catre Parlamentul României a Proiectului Legii privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea ?i func?ionarea Colegiului Psihologilor din România, prin decizia luata în ?edin?a comuna a Comitetului director ?i a Consiliului Colegiului din România din 13 martie 2019, Comisia de deontologie ?i disciplina precizeaza urmatoarele: 1. ?edin?a comuna a celor doua foruri de conducere a fost convocata prin e-mail de catre pre?edintele Colegiului în data de 20.02.2019, având pe ordinea de zi 13 puncte, patru dintre acestea fiind proiecte ale unor acte normative. 2. În data de 14 februarie 2018 a fost publicata în Monitorul oficial nr. 116 Hotarârea 4CN/24.11.2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare ?i func?ionare a Colegiului Psihologilor din România (ROFI). Din dispozi?iile de convocare nr. 3 ?i nr. 4 emise în 20.02.2019 reiese ca a fost vorba despre ?edin?e ordinare ale celor doua foruri de conducere, reunite, astfel încât, conform art. 18 (4), respectiv art. 24 (4) din ROFI, ?edin?ele ar fi trebuit convocate cu cel pu?in o luna înainte. 3. Obliga?ia referitoare la transparen?a decizionala impusa de Art. 9 (4), nu a fost respectata, proiectul de lege nefiind publicat pe site-ul Colegiului Psihologilor din România. Regulamentul de organizare ?i func?ionare interna este aprobat prin decizia Conven?iei Na?ionale, forul suprem al Colegiului, prin urmare forurile de conducere nu pot lua decizii care încalca prevederile ROFI, pe criterii de oportunitate. Solicitarea de pastrare a confidentialitatii referitoare la Proiectul Legii, adresata în repetate rânduri membrilor forurilor de conducere si argumentata ca singura modalitate prin care acest proiect poate fi înaintat catre Parlament a fost ilegitima ?i neregulamentara. 4. Nu a existat o transparen?a a grupului de lucru referitor la o serie de decizii care vizeaza aspecte fundamentale din arhitectura proiectului de lege, lipsind orice consultare a Comitetului director sau a membrilor Consiliului în raport cu acestea. Propunerile de amendamente s-au lovit astfel de a?a numitele ”decizii politice”, pe care nu este clar cine anume le-a luat, care nu s-au discutat în niciun for de conducere, dar care pareau a fi de nemodificat, în ciuda argumentelor. 5. Proiectul de lege a fost al 11-lea punct pe ordinea de zi ?i a intrat în dezbatere spre finalul ?edin?ei, dupa ce se discutasera aproape toate celelalte subiecte ale ordinii de zi. Timpul pentru dezbatere a fost insuficient pentru dezbaterea pe articole a întregului proiect. S-au discutat o serie de amendamente propuse anterior ?edin?ei ?i amendamente care s-au propus în cadrul ?edin?ei. Unele dintre acestea au fost supuse votului, altele nu. Pentru ca o parte dintre participan?i au plecat, a fost sesizata de mai multe ori lipsa cvorumului. În momentul în care s-a solicitat aprobarea continuarii demersurilor de înaintare a proiectului de lege pentru a intra în procedura parlamentara, cvorumul de ?edin?a nu mai era întrunit. 6. Nici membrii Consiliului Colegiului ?i nici membrii Colegiului nu au avut acces dupa ?edin?a la varianta finala a proiectului de lege, înainte ca aceasta sa fie trimisa la Parlament.
În raport cu aceste situa?ii: 1. Comisia de deontologie ?i disciplina constata ca au existat încalcari ale reglementarilor Colegiului în procesul de elaborare a proiectului de lege ?i, de asemenea, în organizarea ?i desfa?urarea ?edin?ei din 13 martie 2019. Ca urmare a acestor nereguli, comunitatea psihologilor din România nu a fost informata cu privire la proiectul de lege ?i nu a avut posibilitatea de a-l dezbate ?i amenda înainte de a fi depus. 2. Având în vedere faptul ca timpul alocat efectiv pentru dezbatere ?i vot pe articole a fost total insuficient, ca forma finala a articolelor nu a fost decisa în cadrul ?edin?ei, ca la votul final care a vizat decizia de a se înainta proiectul de lege nu a existat cvorum, ca membrii Comitetului director ?i ai Consiliului Colegiului nu au avut posibilitatea sa se exprime asupra formei finale, precum ?i totala lipsa de transparen?a fa?a de membrii Colegiului, Comisia de deontologie ?i disciplina concluzioneaza ca acest proiect de lege ?i demersul de înaintare a sa catre Parlamentul României nu pot fi considerate ca o expresie a voin?ei comunita?ii ?i a forurilor de conducere ale Colegiului. 3. Comisia de deontologie ?i disciplina solicita forurilor de conducere sa î?i asume responsabilitatea pentru situa?ia creata ?i sa întreprinda demersurile necesare pentru retragerea proiectului de lege din Parlament ?i corectarea efectelor negative produse la nivelul comunita?ii psihologilor. Decizia referitoare la modificarea celui mai important document al profesiei trebuie sa porneasca de la liniile directoare stabilite prin consultarea membrilor ?i nevoile reale ale profesiei.
Semnatari: Doina Caxi Ion Duvac Andreea Ion Armand Veleanovici
Data 07.05.20 19
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
495
|
| Data de postare a opiniei: |
03.05.2019 09:43:00
|
| De la: |
Vlad Christian
|
|
|
| Textul opiniei: |
Buna seara, am încerc sa scriu un comentariu scurt aici, deoarece ca membru al grupului de lucru al CPR sper ca voi avea ocazia sa cer amendamentele care le cred de cuviin?a în cadrul acestui grup, amendamente care vor reprezenta întreg grupul de lucru ?i care ar trebui tratate mai serios, aici oricum s-ar pierde în multitudinea de comentarii. Am sa încep prin a arata ca îmi doresc ca acest proiect de lege sa intre în dezbaterea parlamentara, deoarece acolo este LOCUL UNDE SE FAC LEGILE, nicidecum în cadrul CPR !!!, vreau sa arat ca eu nu am fost de acord cu acest proiect de lege atunci când s-a discutat în Consiliul Colegiului dar.....consider ca acest proiect este mai bun decât Legea 213/2004 care este plina de abera?ii, chiar daca acest proiect nu a fost asumat de to?i membri grupului de lucru ?i s-a elaborat în mod nedemocratic. Vreau sa va cer ca sa face?i tot posibilul ca sa face?i o lege care sa destructureze sistemul de feudal al ”formatorilor – cumparatorilor de diplome” care au înrobit psihologii timp de 18 ani, AVEM NEVOIE ca Parlamentul sa reglementeze aceasta profesie în interesul general, NU în interesul unor oameni care nu fac altceva decât sa estorcheze banii din buzunarele psihologilor naivi. A? vrea sa va rog ca sa nu va speria?i de puzderia de comentarii contra legii facute exact de acei oameni care ori au interese în zona formarilor , ori î?i doresc ca statul sa le bage bani în buzunare prin obligativitatea unor servicii(ca ei sa aiba asigura?i clien?ii) ?i ei sa î?i cumpere titluri profesionale fara nici un efort intelectual, ace?tia ori î?i doresc ca CPR-ul sa ramâna o insula de autoritate în care ei sa reglementeze cum vor profesia, dar...........nimeni sa nu poata sa-i controleze. Am sa aduc în discu?ie doar aspectele importante a proiectului de lege. 1. CPR-ul sa fie institu?ie de drept privat sau public, eu consider ca ar trebui sa fie de drept public deoarece este o institu?ie de reglementare nu o asocia?ie profesionala, din acest motiv consider ca toate diversiunile aruncate în mediul public de cei interesa?i, cum ca psihologii ar devenii func?ionari publici sunt deplasate, chiar ?i la momentul actual (CPR- institu?ie de drept privat) o instan?a din România a stabilit ca psihologii sunt asimila?i func?ionarilor publici atunci când emit avize obligatorii prin lege, prin trecerea la drept public am avea doar de câ?tigat !!!, pri faptul ca membri forurilor de conducere ar trebui sa depuna la începutul mandatului o declara?ie de avere ?i interese !!!, sa nu uitam ca ?i parlamentarii sau demnitarii statului au aceasta obliga?ie, DE CE nu ar trebui sa faca acest lucru ?i membri unui for de reglementare cum este CPR-ul ???. 2. Daca este nevoie ca psihologi sa dovedeasca starea de sanatate ????, eu consider ca DA, orice angajator verifica aceasta condi?ie, în cazul unor profesii liberale aceasta condi?ie trebuie verificata de autoritatea competenta care reglementeaza profesia, mai ales ca ....în cazul psihologiei(în special al psihoterapiei) avem foarte mul?i profesioni?ti care au fost împin?i spre aceasta profesie de traume personale, pe care unii ?i le-au rezolvat al?ii nu !!!. 3. Daca este nevoie de examen de intrare ???, DA, eu consider ca este nevoie de un instrument de selectare a competen?elor ?i evaluare a cuno?tin?elor !!!, deoarece prin atestare CPR-ul da girul sau asupra profesionistului, prin asta arata popula?iei ca cel atesta are minimul de competen?e/abilita?i ca sa exercite profesia la standarde profesionale acceptabile. Eu ma întreb daca a? ruga pe vreunul dintre parlamentari sa gireze pentru mine ca sunt bun profesionist ar face-o doar uitându-se la mine/diploma mea ????, sau ar vrea sa vada de ce sunt în stare înainte???. 4. Daca este nevoie ca sa intram în profesie cu ciclul Bologna complet sau este destul cu 3 ani ???!, eu consider ca este obligatoriu sa intram în profesie dor dupa finalizarea masterului deoarece: - pe diploma de licen?a scrie ca absolventul este pregatit doar în profesia de psiholog COR 264311, NICIDECUM în profesiile(Psihologie clinica,...etc) cu coduri COR 264301-264311, practica curenta a CPR de a da acces îîn profesie unor oameni fara nici un fel de calificare în profesie încalca orice principiu logic ?i prevederile Legii 200/2004 care reglementeaza accesul în profesiile reglementate din România; - este nevoie sa ne armonizam legisla?ia ?i condi?iile de acces cu celelalte state din Europa, obliga?ie ce ne revine în urma tratatului de aderare ?i........... sa nu uitam aceasta trecere de la 3 la 5 ani ne-am asumat-o noi to?i atunci când am candidat ?i o avem stabilita ?i în Liniile directoare ale profesiei de psiholog, Linii votate ?i aprobate inclusiv de cei care critica acum acest proiect de lege; - avem nevoie de aceasta lege, deoarece conform Constitu?iei orice drept al unui ceta?ean se poate restrânge doar prin LEGE ?i chiar daca am dori sa folosim o interpretare oficiala a prevederilor legii 1/2011 ?i 288/2004 în care se specifica faptul ca licen?a pre-Bologna(în anul 2004) prevazuta în Legea 213/2004 este echivalenta cu Licen?a+Master post-Bologna 2011+, tot am avea nevoie ca parlamentul sa ne de-a o INTERPRETARE OFICIALA A LEGII, din acest motiv eu consider ca este nevoie o LEGE NOUA care sa reglementeze clar acest lucru. 5. Daca este nevoie de o structura separata în institu?iile de stat pentru psihologi???, eu cred ca NU, de ce ar trebui sa existe o structura separata de psihologie atât timp cât psihologii au un COD deontologic ?i standarde de practicare a profesiei????, eu cred ca este detul sa prevedem în lege ca angajatorii vor respecta Statutul profesiei de psiholog ?i nu vor solicita psihologului angajat sa încalece normele profesionale, obligativitatea structurilor de psihologie este o alta chestiune generatoare de conflict de interese deoarece în cazul unor Structuri de psihologie ce trebuie acreditate la CPR se poate face presiuni ca aceste structuri sa cumpere anumite baterii de teste, ?i .....prin aceste structuri CPR-ul efectiv îngrade?te drepturile angajatorilor de a gestiona cum considera ei o activitate care poate sa genereze profit sau nu, conform legilor în vigoare CPR-ul nu poate interveni în managementul altei entita?i economice. 6. Daca este benefic sa desfiin?am Conven?ia Na?ionala a CPR, ?i înlocuirea ei cu Consiliul Na?ional ???, eu consider ca DA, din urmatoarele motive: - prin arhitectura Consiliului Na?ional Filialele Teritoriale ale CPR sunt mai bine reprezentate ?i se creeaza un raport mai echilibrat între provincie ?i Bucure?ti, - prin acest Consiliu se reduc destul de mult costurile organizarii Forurilor de conducere ale CPR, - se profesionalizeaza decizia organiza?ionala deoarece Pre?edin?ii de filiala ?i câ?iva reprezentan?i vor fi mult mai în tema cu ceea ce se voteaza decât ni?te oameni pu?i pe liste la alegeri ?i care sunt convoca?i foarte rar; - capacitatea de reac?ie a forului suprem al CPR va fi mult mai ridicata, deoarece noul Consiliu ar fi un organism mult mai suplu ?i mai u?or de convocat, totodata ?i costurile ar fi mai reduse.
7. Daca este nevoie ca în forurile de decizie a CPR sa fie reprezentate ?i ministerele, eu consider ca DA, eu cred ca atât timp cât CPR-ul este o entitate de reglementare !!!, ministerele în cadrul carora psihologii activeaza ar trebui sa fie reprezentate, mai mult.....eu consider ca psihologia ar trebui sa intre sub umbrela Ministerului Sanata?ii deoarece sanatatea psihica intra în sfera sanata?ii generale ?i.....acest minister ar trebui sa fie parte în toate structurile de management ?i reglementare a profesiei noastre. Din acest motiv eu cred ca Ministerul Sanata?ii ar trebui sa aiba membri cu drept de vot în Consiliul colegiului ?i managementul în Biroul executiv sa fie comun, împar?it între membri ale?i ?i reprezentan?ii ministerului. În Consiliul colegiului ar trebui sa fie reprezenta?i to?i psihologi angaja?i ?i sa aiba câte un reprezentant al psihologilor angaja?i pentru fiecare sector ?i câte un reprezentant pentru fiecare specializare psihologica, ?inând cont ca aceste clase de profesioni?ti nu sunt reprezentate în noul Consiliu. 8. Comisia de cenzori sa fie compusa din membri ai Consiliului care au competen?e economice ?i un reprezentant al statului cu acelea?i competen?e. Ar mai fi probabil ?i alte chestiuni de adus în discu?ie, dar sunt sigur ca dezbaterea parlamentara va genera o analiza mult mai detailata a efectelor acestei leg.
Nu uita?i ca exista un grup de oameni care fac presiuni mediatice ?i considera ca ei ar trebui sa reglementeze profesia dupa bunul lor plac, sau chiar mai aberant !!!, ace?tia au preten?ia ca parlamentarii sa nu faca nimic fara acordul lor. Fapt cu totul ie?it din comun, ace?ti omenii nu trebuie sa fie lua?i în considerare de dumneavoastra.
Cu speran?a ca voi.... ale?ii ?arii care a?i depus un juramânt sa apara?i interesele întregii societa?i nu ve?i ceda presiunii unor grupuri de interese care ar prefera mai bine sa distruga profesia decât sa piarda ei controlul asupra buzunarelor psihologilor de rând VA MUL?UMESC ANTICIPAT.
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
493
|
| Data de postare a opiniei: |
25.04.2019 13:18:00
|
| De la: |
Virga Delia, Director Departament Psihologie, Universitatea de Vest din Timisoara
|
|
|
| Textul opiniei: |
Punctul de vedere al Departamentului de Psihologie din Facultatea de Sociologie ?i Psihologie a Universita?ii de Vest din Timisoara cu privire la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea si func?ionarea Colegiului Psihologilor din Romania
Cadrele didactice din Departamentul de Psihologie sprijina noua versiune de Lege a profesiei de psiholog. Consideram ca Legea din 2004 nu mai este adaptata noilor condi?ii de formare si practica profesionala, de aceea se impune un nou set complex de reglementari.
Colegiul Psihologilor din Romania (CPR) ar trebui sa func?ioneze ca o persoana de drept public. Asta presupune trecerea conflictului de interese în zona penala in cazul membrilor din structurile decizionale (care vor putea dobândi statut de functionar public ?i se vor afla în incompatibilitate), ceea ce va cre?te responsabilitatea forurilor de conducere. In opinia noastra, Colegiul ar trebui sa reglementeze atat practica psihologilor din institutiile de stat, cat ?i practica celor din organiza?iile private. In plus, definirea drepturilor beneficiarilor serviciilor de psihologie va permite CPR sa anunte autorita?ile cand aceste drepturi sunt încalcate de oameni care nu sunt atesta?i de CPR (acum Colegiul nu poate face nimic în aceste cazuri deoarece are dreptul sa evalueze doar activitatea psihologilor atestati). Includerea serviciilor psihologice in categoria larga a serviciilor medicale, ar fi un castig net pentru comunitatea de psihologi per se, dar si în rela?ia acestora cu beneficiarii. Dar asigurarea calita?ii serviciilor psihologice se poate face doar prin sporirea exigentelor în formarea profesionala de baza si pe specialitati. Iar asigurarea formarii de calitate se realizeaza prin reglementari interne ale comunita?ii psihologilor. Un prim pas ar fi ca standardele europene de educatie, de formare profesionala si de competenta in psihologie sa fie aplicate si în sistemul de educatie si formare a psihologilor din România.
Credem ca intrarea în profesie ar trebui sa se faca pe baza diplomei de licenta, dar ?i a diplomei de master. Formarea psihologilor, inclusiv a psihoterapeutilor, se va face în principal în universita?i, cu participarea activa a asociatiilor profesionale. În acest context, propunem un amendament la lege prin introducerea unui aliniat (4) la articolul 6 legat de dreptul de exercitare a profesiei de psiholog. Prevederile alin.3, lit. a) vor intra în vigoare în termen de trei ani de zile de la adoptarea acestei legi ?i se vor aplica doar celor care vor deveni membri ai Colegiului Psihologilor din România dupa aceasta data. Pentru a afecta cât mai pu?ine persoane, fie actuali studenti la psihologie, fie psihologi cu drept de libera practica intrati deja în regim de supervizare, ar fi ideal ca solicitarea studiilor masterale in domeniu sa fie prorogata pentru trei ani de zile de la intrarea in vigoare a legii. In acest sens vor fi respectate toate drepturile membrilor, inclusiv cel de munca, fara a periclita masura de aliniere a formarii în psihologie la standardele din Uniunea Europeana, Romania fiind singura ?ara din UE în care psihologii pot practica autonom fara studii de master în domeniul de specializare. Psihologia este un domeniu extrem de larg, cuprinzând directii aplicative variate precum psihologie clinica, psihologia muncii, psihologie educationala, psihologie aplicata în sport etc., astfel ca studiile de licenta sunt insuficiente pentru a acoperi pregatirea profesionala de aprofundare în unul din aceste domenii, aspect de altfel regasit în toate tarile din UE sau de peste ocean. Mai mult decat atat, pentru unele specialitati in tari precum UK sau SUA se cer chiar studii doctorale pentru acces in profesie (de exemplu, în domeniul psihologiei clinice).
O varianta alternativa la punctul 2 de mai sus ar fi introducerea obligativita?ii studiilor masterale doar pentru practica autonoma / independenta, adica dupa finalizarea exercitarii profesiei în regim de supervizare. Acest lucru ar presupune modificarea art.6, alin.3, lit.a) prin eliminarea referintei la master, respectiv modificarea art. 29, alin.1, prin introducerea condi?iei absolvirii unui program de studii masterale ca una dintre cele trei conditii care trebuie indeplinite pentru a putea accede la treapta de psiholog specialist.
Prof. univ. dr. Delia Vîrga Director Departament Psihologie Facultatea de Sociologie si Psihologie Universitatea de Vest din Timisoara
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
485
|
| Data de postare a opiniei: |
22.04.2019 11:40:00
|
| De la: |
Dincu Cristina Raluca
|
|
|
| Textul opiniei: |
Domnule senator, salut initiativa dumneavoastra de a va implica într-un proces ce presupune binele unei profesii liberale si anume profesia de psiholog. Va multumesc pentru bunele inten?ii!
As vrea insa sa va rog sa reflectati la ideea ca este posibil sa va aflati în eroare si bunele dumneavoastra intentii sa nu reflecte nevoia noastra ci doar sa fie folosite de anumite persoane pentru realizarea intereselor personale.
Va aduc la cunostinta urmatoarele:
1. Orice manipulare pleaca de la o doza de adevar. În România, profesia de psiholog este reglementata prin legea 213/2004. Prin urmare exista deja o lege dupa care ne desfa?uram activitatea!!!!! Desigur, dupa cum bine ?ti?i, orice lege se poate îmbunata?i. Noi, comunitatea de psihologi, ne-am dorit sa lucram la îmbunata?irea legii 213 si acest lucru puteti sa-l observa?i pe site-ul oficial al CPR, NU SA APARA O NOUA LEGE.
Întâmplator, sau nu, decideti dumneavoastra, asistam la promovarea unui nou proiect de lege fara respectarea prevederilor ROFI a CPR, prin care se desfiin?eaza conceptul de profesie liberala.
2. Aceasta noua lege a fost promovata fara ca noi, comunitatea de psihologi, adica chiar cei care depindem de ea, sa fim consultati. Avem nevoie de modificari dezbatute si aprobate de comunitatea profesionala dar pe Legea 213.
3. Exista o petitie pe care au semnat-o peste 2400 de psihologi prin care se cere retragerea legii:
http://bit.ly/PetitieRetragereProiectdeLege
Dupa cum bine ?ti?i RESPECTUL se câ?tiga. Imi doresc sa castigati respectul meu si a comunitatii de psihologi. Acest lucru presupune sa va informati, sa luati pulsul comunitatii si abia apoi sa trageti concluzii.
Psiholog clinician principal Dincu Cristina
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
483
|
| Data de postare a opiniei: |
19.04.2019 00:00:00
|
| De la: |
Chiriac Vetrineanu Jenica Valentina
|
|
|
| Textul opiniei: |
PATRONATUL REGIONAL AL PSIHOLOGILOR CU DREPT DE LIBERA PRACTICA DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCURESTI-ILVOF, prin psiholog principal Chiriac Vetrineanu Jenica Valentina, COD PARAFA 02523, in calitate de presedinte a Patronatului pe regiunea de dezvoltare BUCURESTI-ILFOV, isi exprima pozitia nefavorabila, impotriva propunerii legislative cu numarul B113/2019.
Solicitam Parlamentului Romaniei sa stopeze procesul legislativ si sa respinga adoptarea propunerii legislative cu nr. B113/2019, avand in vedere faptul ca aceasta incalca drepturile si libertatile fundamentale ale psihologilor romani in general si in special ale psihologilor cu drept de libera practica din Romania. De asemenea ne manifestam pozitia ferma de sustinere a Legii ne. 213 din 2004 in forma sa actuala.
Cu stima, psih. CHIRIAC VETRINEANU JENICA VALENTINA, in calitate de Presedinte a Patronatului
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
482
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 19:25:00
|
| De la: |
Soare Iulia
|
|
|
| Textul opiniei: |
Articolul 53 afecteaza foarte multe domenii în care este necesara cooperarea interinstitu?ionala. Am sintetizat în fi?ierul anexat o parte dintre prevederile legale în vigoare sau în dezbatere care arata necesitatea recunoa?terii activita?ii psihologilor, dar prin modalita?i mai bine precizate ?i mai benefice. În domeniul educa?ional, oameni care au fost psihologi de o via?a au fost transforma?i în consilieri ?colari prin Ordinul Ministerului Educa?iei nr. 5555 / 2011 ?i în unele jude?e aceasta prevedere s-a interpretat ca o pierdere a atribu?iilor psihologice, tocmai pentru ca lipse?te claritatea, cooperarea ?i coroborarea legislativa. Va mul?umim.
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
479
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 13:08:00
|
| De la: |
Oana Benga, Prof. dr., director Departament de Psihologie si Andrei Miu, Prof. dr., director Scoala Doctorala Psihologie Cognitiva Aplicata, Universitatea Babes-Bolyai
|
|
|
| Textul opiniei: |
Pozitia Departamentului de Psihologie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai si a Scolii Doctorale Psihologie Cognitiva Aplicata, Universitatea Babes-Bolyai, privind proiectul "Legea Psihologului"
1. Pozitia Departamentului de Psihologie si a Scolii Doctorale Psihologie Cognitiva Aplicata este de sustinere a necesitatii unei noi legi care sa reglementeze practica psihologica. Noua lege a psihologului trebuie sa tina cont de specificul studiilor universitare in sistem Bologna si sa fie racordata la standardele internationale in vigoare, in particular la standardele europene stabilite de European Federation of Psychology Associations (EFPA). 2. In conformitate cu sistemul Bologna, masteratul profesional ar trebui sa reprezinte nivelul de start in formarea psihologului, devenind astfel garantul furnizarii de servicii psihologice de inalta calitate. Consideram ca masteratul ar trebui sa fie obligatoriu pentru certificarea la nivel de psiholog autonom/specialist. 3. Formarea in psihologie ar trebui sa se faca sub forma unor specializari care sa acopere o arie cat mai generoasa, pentru a-i permite psihologului o buna insertie pe piata muncii. 4. In ceea ce priveste Colegiul Psihologilor din Romania (CPR), acesta ar trebui sa fie persoana de drept privat, de interes public. In conditiile in care CPR va fi persoana de drept public, este important ca acest statut sa se aplice doar conducerii CPR, nu psihologilor in general. De asemenea, CPR ar trebui sa reglementeze practica psihologica la modul general, nu doar pe cea din domeniul privat.
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
478
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 12:54:00
|
| De la: |
Madalina Tifigiu
|
|
|
| Textul opiniei: |
Lucrez de 10 ani psiholog clinician in spital de psihiatrie sectie cu paturi. Cosider ca psihologul isi poate desfasura activitatea in doar in cadrul sectiei impreuna cu ceilalti membri ai echipei terapeutice ( in abordarea pacientului spitalizat este necesara colaborarea permanenta intre membrii echipei). Propunere: eliminarea art 53 din proiectul de lege( existenta unei structuri separate ar impiedica observarea pacientului pe parcursul spitalizarii si ar ingreuna comunicarea intre membrii echipei). Existenta structurilor nu ar mai permite acordarea sporului de periculozitate desi lucram cu aceeasi pacienti cu care lucreaza si si celelalte categorii de personal. In plus la litera b din art 53 nu ni se mai permite sa consiliem apartinatorii pacientilor ( aspect foarte important in evolutia favorabila a starii e sanatate).
|
|
|
|
|
L272/2019
Propunere legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, reorganizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
|
| Număr de înregistrare: |
475
|
| Data de postare a opiniei: |
18.04.2019 11:57:00
|
| De la: |
Voicu Cristina Nela psiholog cod parafa 10294
|
|
|
| Textul opiniei: |
revin cu o mica erata strecurata in opinia subsemnatei cu nr.467 din 17.04.2019 astfel : In continutul art.33 al.1 este obligatoriu a se insera si : b) TRANSPORTURI ; Munca si organizatii d) Ordine Pulica si Securitate Nationala - Psihologie judiciara Evaluarea comportamentului simulat prin tehnica Poligraf Continutul
|
|
|
|
|