L514/2018
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997
|
Număr de înregistrare: |
305
|
Data de postare a opiniei: |
13.06.2018 15:07:00
|
De la: |
Antoanela Costea
|
|
Textul opiniei: |
Buna ziua,
Se impune retragerea de urgenta a propunerii legislative de fata, inreg. la Senat B275/2018, pentru a se putea respecta hotararile instantelor nationale, iar incalcarea principiului ne bis in idem raportat la securitatea raporturilor juridice sa nu mai constituie motiv de sanctionare a Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO.
Asadar, trebuie avut in vedere faptul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ - a solutionat definitiv si irevocabil litigiul dintre Statul roman si Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, prin Decizia nr. 192 din 27 ianuarie 2017, solutia fiind data in favoarea Statului roman, printre motive numarandu-se lipsa dovedirii dreptului de proprietate a FBOR-Bucovina.
Initiatorii propunerii legislative au omis in elaborarea Expunerii de motive a citi istoria, eludant astfel ca "Fondul religionar ortodox român din Bucovina a fost înfiintat la 19 iunie 1783, prin Dispozitia Împaratului Iosif al II-lea „pentru salarizarea, întretinerea si pregatirea clerului ortodox ca si pentru înfiintarea si finantarea scolilor din Bucovina”. El s-a constituit din veniturile averii mobile si imobile ale preotimii si ale manastirilor secularizate, pe lânga scopurile economico-financiare, caracteristice politicii dusa de imperiul austriac, crearea Fondului având si un scop politic, ce a constat în spargerea blocului etnic românesc si lichidarea influentelor manastirilor asupra populatiei" "F.B. din Bucovina nu a existat ca entitate juridica de sine statatoare, anterior acestui moment, înfiintarea lui fiind determinata de secularizarea averilor manastiresti în Imperiul Habsburgic, secularizare care a vizat toate provinciile acestuia, inclusiv Bucovina. Au fost înfiintate astfel de fonduri atât la nivel central, cât si în provincii, în scopul administrarii bunurilor detinute anterior în proprietate de biserica (...)". "Începând cu anul 1918, asa cum s-a aratat, tot ceea ce a apartinut Statului austro-ungar a fost transmis Statului Român, prin urmare, cu referire la F.B., inclusiv dreptul de proprietate asupra bunurilor aflate în administrarea acestuia (...)" "Fata de toate cele ce preced, nu s-ar putea considera ca bunurile revendicate în prezent de reclamant au fost preluate abuziv de Statul Român, prin efectul Decretului nr. 273 emis în anul 1949. În realitate, asa dupa cum rezulta, în anul 1949, la momentul emiterii acestui act normativ, Fondul nu avea în patrimoniul sau un drept de proprietate deplina asupra bunurilor pe care le detinea, ci un drept de administrare, corespunzator proprietatii publice, care includea atributele posesiei, folosintei si dispozitiei, exercitate în limitele legale" ... citate din pp. 19-21 din Decizia ICCJ 3332 din 27.11.2014, pe care o anexez prezentei, cu invitatia pentru oricine de a citi filele de istorie a Romaniei pp.13-19.
Drept urmare, nu exista inechitatea care se doreste a fi reparata prin propunerea legislativa, initiatorii trebuind asadar a-si retrage propunerea.
Multumesc anticipat pentru consideratie!
Cu respect,
Antoanela COSTEA
|
|
|
|