L389/2018
Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun
|
| Număr de înregistrare: |
281
|
| Data de postare a opiniei: |
23.05.2018 12:25:00
|
| De la: |
Dragos Ovezea
|
|
|
| Textul opiniei: |
Sustin modificarea articolului 2, litera e) din legea 349/2002!
Consider ca expunerea de motive evidentiaza foarte bine necesitatea acestei legi. Nu trebuie sa uitam ca fumatul a fost considerat foarte multa vreme ca fiind o activitate benigna si ca introducerea unor masuri restrictive numai in ce priveste spatiile (publice) in care activitatea poate fi desfasurata a intampinat o opozitie acerba bazata in principal pe ignoranta si presupun ... rea vointa. Doresc sa subliniez aici ca era vorba despre spatii, nu despre activitate in sine! Nu trebuie sa asteptam o dovada a faptului ca aceasta activitate este periculoasa pentru sanatate. Deja stim ca inspirarea unor substante straine (straine compozitiei naturale a aerului) sporeste incidenta multor boli. Nu stim care sunt efectele pe termen lung ale inspirarii oricarui amestec chimic (altul decat aerul) dar, utilizarea "tigrilor electronice" ar trebui limitata la spatiile private, la fel ca si in cazul fumatului "clasic". Exista o raspundere morala: nu putem risca sanatatea tuturor doar pentru ca unii sunt dispusi sa isi asume riscul. Asumarea riscului nu poate fi generalizata, ea trebuie sa ramana privata.
Exista de asemenea dreptul meu la viata si la sanatate. Nu vad de ce as fi fortat sa imi risc sanatatea doar pentru ca altcuiva nu ii pasa. Nu am pregatire in domeniul juridic insa cred ca ar fi indicat sa ne gandim la culpa. De ce poti ucide din culpa cu masina dar nu si cu tigarea? De ce manipularea gresita a unei substante chimice despre care credeai ca nu este periculoasa iti poate aduce o condamnare din culpa dar imbolnavirea cuiva prin fumat nu este privita la fel?
Chiar si daca nu ar exista o amenintare asupra sanatatii, aceasta activitate (utilizarea "tigarilor electronice") nu ar trebui permisa in spatiile publice. Nimeni nu are dreptul sa impuna alegerile sale personale asupra altora! Poate ca nu imi doresc sa fiu inconjurat de vapori de glicerina cu aroma de vanilie. Ipotetic, poate ca eu prefer mirosul de varza acra. Daca avem dreptul sa pufaim orice pentru ca ne place noua si nu credem ca are efecte nocive asupra societatii, putem pufai intr-un cinematograf sau intr-un restaurant "tigari electronice" cu miros de varza acra? Dar cu miros de sosete purtate? Va asigur ca ma pot gandi la variante si mai "mirositoare". Doresc sa arat prin aceasta situatie ipotetica faptul ca in afara dreptului nostru de a dispune cum vrem de corpul propriu avem si obligatia de a nu arunca alegerile noastre personale (sau efectele lor) asupra altora. Altii poate ca nu sunt de acord cu noi si trebuie sa le lasam si lor dreptul de a alege. Eu aleg sa respir doar aer curat, sau cat de curat poate fi. Am constatat ca acest drept al meu nu este respectat!
NU sustin abrogarea articolului 3, alineatul 1 din legea 349/2002! Fumatul trebuie sa ramana in continuare interzis in spatiile publice inchise. De fapt, ar trebui extinsa interdictia si pentru locurile de joaca ale copiilor si spatiile deschise adiacente! Se fumeaza in jurul copiilor, in spatiile de joaca publice amenajate!
Doamnelor, domnilor, legea 349/2002 nu este o lege privind interzicerea fumatului. Este o lege privind restaurarea bunelor maniere in spatiul public: nu ai voie sa ii deranjezi pe altii cu mirosul tau! Nu conteaza daca mirosi a transpiratie sau a tutun, sau daca fumezi crizanteme. Nu se face! Daca bunul simt, bunele maniere, nu exista, atunci acestea se pot forma prin aplicarea legii.
|
|
|
|
|