Administrare Opinii

L138/2016
Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic precum şi a Legii nr.200 din 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare

Număr de înregistrare:	72
Data de postare a opiniei:	12.02.2016 00:00:00
De la:	Baș Răzvan

Textul opiniei:	Prin modificările aduse la lege, se poate observa o aliniere totală la Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat. Marea diferență este că aceea este o profesie liberală, în timp ce consilierul juridic rămâne dependent de angajator. Practic în vederea angajării unui consilier juridic, structura dată de Legea nr. 514/2003 rămân lipsite de substanță și rol. Organizarea juristului în această manieră, a demosntrat în timp inutilitatea organizării, singurul scop fiind acela de a se achita ceva cotizații, care oricum nu sunt bine definite ca scop. Propun modificarea punctului 7 din prezentul proiect, în sensul abrogării lit. a) al art.10 din legege, incompatibilități care nu ăși au locul atâta timp cțt în toate cazurile prezentate, subiectul trebuie să fie în mod obligatoriu licențiat al unei facultăți de drept . În acest sens amintesc o Hotărâre din 14 ianuarie 2014 a Curții Europene a Drepturilor Omului, în Cauza Mateescu v. Romania, Cererea nr. 1944/10, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 20 iunie 2014. In concret, respectiva Cauza are ca obiect analiza Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste incalcarea dreptului la viata privata, ocrotit de art. 8 al Conventiei Europene, prin interzicerea dreptului de a profesa ca avocat, in conditiile in care domnul Mateescu profesa deja ca medic. Curtea considera că se impune examinarea capetelor de cerere ale reclamantului in temeiul art. 8 din Conventie, care se citeste dupa cum urmeaza: "1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora. Astfel , dispozitiile relevante ale Constitutiei Romaniei, în speță sunt următoarele: Art. 41 "(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera." Art. 53 "(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii. Punctul 14 care dorește o modificare a art. 22 din lege, instituie premisele aplicării unei duble pedepse pentru aceeași faptă săvârșită de persoana care se face vinovată de încălcarea legii, având în vedere faptul că angajatorul aplică și el sancțiuni atunci când juristul încalcă legea. În principal faptele sancționate de angajator sunt aproximativ aceleași cu cele prevăzute în Legea nr. 514/2003. Prpunem introducerea unui nou articol 7 indice 1 cu următorul text: ”Consilierii juridici care desfășoară activitatea de avizare, au dreptul de a beneficia de un spor de 25% din salariul de bază” Motivarea financiară este obligatorie în funcția de consilier juridic, mai cu seamă că acest avizează documente care produc efecte patrimoniale in instituții, iar, mai nou, răspunderea consilierului juridic se stabilește în solidar cu cea a șefului instituției și a contabilului șef, toțo semnatari ai angajamentelor financiare ale institutiei. Singurul care nu are o îndemizație raporată la răspunderea pe care o are, este consilierul juridic.

Număr de înregistrare:	69
Data de postare a opiniei:	07.02.2016 00:31:00
De la:	codreanu gheorghe

Textul opiniei:	buna ziua, In legatura cu proiectul de modificare a Legii nr. 514/2003, formulez urmatoarea opinie: se depun opinii contrare proiectului de lege si se doreste creearea unei confuzii intre profesia de consilier juridic si persoanele consilieri juridici din tablou. Legiuitorul doreste ca toate persoanele, inclusiv autoritatile publice sa fie bine aparate in procese si doreste sa acorde sarcini si responsabilitati celui care se ocupa de apararea autoritatii publice, nu mai mult ci egal. Atributiile de audit juridic si dezlegarea de contractul de munca poate duce la marirea responsabilitatilor dar si veniturilor consilierilor juridici. Mai buna salarizare a consilierilor juridici duce la cresterea concurentei in ocuparea func?iilor, care are ca efect angajarea unor persoane bine pregatite profesional. La aceste examene vor participa foarte multi avocati care vor dori sa devina consilieri juridici pentru ca sunt bine plati?i. NU ne intereseaza omul, ci profesia si pregatirea celui care doreste postul. Cresterea pregatirii profesionale a consilierilor juridici ai autoritatilor publice, are ca efect apararea profesionala a autoritatilor (la salariu de 1000 lei lunar/consilier nu poti avea pretentii de aparare profesionala). Cine pierde din apararea profesionala a autoritatilor publice, ati ghicit: avocatii, pentru ca vor avea opozitie calificata si reala, iar procesele nu se vor mai castiga cu usurinta, ca si pana acum cand consilierul juridic platit cu 1000 lei /luna era folosit mai mult pentru indeplinirea procedurii de citare si pentru a afirma sus si tare ca autoritatea a avut aparare profesionala, desi nu corespundea cu realitatea. Consilierii juridici care au indatoriri de audit juridic si responsabilitatea actelor semnate pe salariu corespunzator raspunderii, vor face si munca pe masura si atunci contractele paguboase se vor opri (nu semneaza pentru ca avand pregatire profesionala intelege ce semneaza si refuza) iar auditul juridic inlatura cheltuielile paguboase, eventualele procese paguboase cu rezultate binecunoscute. Efectul este ca nu se vor mai incasa onorarii copioase pe actiuni judiciare elementare si acesta nu este un aspect pozitiv pentru avocati. De exemplu, statul a platit taxele de inmatriculare la sume mai mult decat dublu, dobanzi bancare si onorarii avocatii pentru actiuni de rutina. A mai blocat si instantele, iar oameni de buna credin?a nu se puteau judeca din cauza taxelor. Daca faci un audit la nivelul RO sumele sunt incredibile. Un audit juridic, daca ar fi fost permis de lege, ar fi aratat efectele paguboase ale continuarii judecatilor pe acest obiect si ar fi actionat in consecinta, ori legislativ, ori judiciar, ori administrativ. In nici un caz, avocatii nu ar fi dorit oprirea fenomenului, ar fi pierdut multe onorarii. Atunci cine sa opreasca fenomene similiare, care sunt tot mai multe daca nu exista aparatori bine pregatiti ai autoritatilor publice, pentru ca incarcam sa ii tinem departe profesional de justitie, prin slaba pregatire datorita salarizarii, dar prezenti in sala pentru opozabilitate si garantia apararii profesionale a autoritatii. Ce se va intampla cu achizitiile publice pe care auditul juridic le considera ilegale, cu retrocedarile ilegale care au avut loc si pe fondul lipsei apararii profesionalizate a statului . NU intelegeti gresit, in sensul de a analiza oamenii- consilieri juridici si oamenii- avocati, este vorba despre o reglementare a profesiei, in dorinta de a se asigura o aparare calificata, egala si binemeritata a autoritatii statului.Firmele pot alege avocati sau consilieri ce doresc, e o problema de alegere si trebuie sa fie libera. Daca, legea va ramane asa, foarte multi avocati bine pregatiti vor deveni consilieri juridici si vor formula aparari pertinente ale institutiilor statului- aparat foarte fragil dupa Revolutie datorita proastei salarizari. Si statul are drepturi printre care si cel la aparare, dar nu poate fi aparat datorita reglementarii care arunca apararea in aer. Pe de alta parte, nu inteleg de ce forma de munca trebuie sa acorde competenta. Adica, daca sunt angajat la o firma o pot apara, iar daca am conventie/contract nu, ceea ce duce la ideea hilara ca pregatirea profesionala esta data de forma de munca. Selectia personalului va fi data de salarizare nu de organizatia profesionala de care apartine. Sunt foarte muti avocati care au intrat in barou cu cerere simpla, pe vechime care vor avea probleme la selectii corecte, ca acum nivelul sa creasca similar cu cel de la INM, pana nici judecatorii de curte nu iau examenul de barou, nu mai vorbesc ce rezultate ar fi daca avocatii ar da test de pregatire profesionala similar ca dificultate cu cel care accede la profesie. Pe cinstite, ce rezultate credeti ca vor fi? Adica sa inteleg ca cel care accede la profesie trebuie sa fie mult mai pregatit decat avocatii cu vechime! E timpul ca si statul sa se apere si sa asigure protectia juridica a drepturilor sale de catre aparatori bine pregatiti, oricum s-ar numi ei, pregatiti profesional si competenti, cu putere de decizie si responsabilitate. Pentru asta este nevoie de acesta lege, ca altfel pierdem tot mai mult din patrimoniul nostru.

Număr de înregistrare:	68
Data de postare a opiniei:	04.02.2016 19:26:00
De la:	Dima Constantin Vittorio Amedeo

Textul opiniei:	Ca in fiecare din ultimii 3-4 ani, si anul 2016 pune sub semnul pericolului stabilitatea de drept a tarii. INSTITUTIA APARARII DIN ROMANIA, Avocatul, pare sa fi ajuns in sfarsit in faza de a fi clonat. Nu de catre o alta profesie (asa cum s-a incercat pana in prezent), ci chiar de catre colegii de breasla – juristii. Daca in ultimii ani, s-au incercat tot felul de solutii, care mai decare mai nelegale: Barouri paralele, UNBR paralel, etc, de aceasta data lovitura se incearca din interiorul profesiei. Proiectul Legislativ de modificarea Legii nr. 514/2003 a consilierilor juridici, tinde sa instaureze cel de-al cincilea pilon al justitiei – ”avocatul consilier juridic”. Cei peste 185 de ani de existenta ai Baroului Bucuresti, par a fi insuficienti pentru a consolida si pastra drepturile fundamentale ale cetatenilor romani. Nici cei 109 ani de la Legea din 12 martie 1907 pentru organizarea corpului de advocati[2], atunci cand structurile teritoriale ale ordinului avocatilor au dobândit personalitate juridica par sa nu mai conteze atunci cand interesele altor profesii, sau mai bine zis ale altor entitati tind sa subrezeasca Interesul National- JUSTITIA. Aparatorul – Avocatul este unul dintre cei trei piloni activi ai justitiei, alaturi de Magistratul Judecator si Procuror, dar nu in ultimul rand de catre pilonul UNNPR – notarii publici, ce activeaza direct ?i in mod indispensabil la infaptuirea justitiei, deservind interesele nationale. Beneficiind de cadrul legal ce stabileste in mod clar rolul avocatului in societate, justitia nu poate fi infaptuita fara avocat. ”Avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si interesele acestora; el este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului”. Ideea legislativa mentionata, daca va primi avizul legislativ favorabil si va fi promulgata nu numai ca va interpune un nou pilon in Curtea Justitiei, dar va modifica si prejudicia sistemul legislativ ?i in final: cetateanul (justitiabilul). Se va naste o noua institutie de drept: juristul – aparator – ”avocat”. Cum exigenta celor doua institutii (active la bara) recunoscute si functionale ale statului: INM ?i UNBR-INPPA, a ridicat o stacheta inalta a pregatirii membrilor sai tocmai pentru a oferi suportul necesar, aceasta propunere legislativa se vrea a fi o intrare prin spate intr-una dintre cele mai nobile profesii. Nobletea profesiei consta tocmai in scopul crearii acestei institutii si anume – apararea dreptului fundamental al omului si accesul la justitie. Or, ce incredere iti poate da o institutie ce se erijeaza in ceea ce nu este? Ce incredere pot avea intr-o institutie hibrid? Acest proiect legislativ vine in vadita contradictie cu ultimele declaratii ale Presedintelui Romaniei Domnul Klaus Iohannis care declara ca prioritate de grad zero Justitia: “Îmi doresc ca, la finele acestuia, ceta?enii no?tri sa poata spune ca traiesc într-o Românie fara corup?ie, în care legea este lege pentru to?i, într-o societate care s-a rea?ezat pe principiile integrita?ii ?i corectitudinii”, a adaugat ?eful statului. Iohannis le-a transmis noilor magistra?i ca pot contribui la construirea unei “Românii drepte”. “Justi?ia se înfaptuie?te în numele legii, a?a este scris. Justi?ia este unica, impar?iala ?i egala pentru to?i. Cred ca oamenii au a?teptari mari de la magistra?i, de la întregul corp al celor care formeaza autoritatea judecatoreasca. Este rolul ?i datoria dumneavoastra sa aplica?i legea în mod egal, iar prin aceasta cred ca ve?i contribui ?i la recâ?tigarea încrederii în lege”, a afirmat pre?edintele. El a punctat ca justi?ia se afla în slujba ceta?eanului.” (citeste intregul articol -sursa): Noua tentativa venita chiar din breasla colegilor juristi de a edifica un nou Barou al avocatilor paralel – UNBR paralel, dar sub o noua denumire, va dezechilibra talerele balantei ?i va pune capat unui sistem juridic, expunand justitia, destabilizand Statul de Drept si creand un precedent periculos, ce ar putea conduce catre crearea altor institutii paralele cum ar fi: Politia Romana – Parchete cu firmele de detectivi privati, Instantele judecatoresti cu staboare, etc..

Număr de înregistrare:	67
Data de postare a opiniei:	04.02.2016 14:02:00
De la:	Radu Claudia

Textul opiniei:	Personal, am intampinat o problema cu angajatorul legat de cotizatie. Acesta sustine ca nu este in atributiile sale sa achite cotizatia la Colegiul Consilierilor Juridici, desi sunt angajata societatii si serviciile mele sunt prestate in favoarea angajatorului. As aprecia daca se va gasi o solutie care sa reglementeze concret acest aspect (cine plateste cotizatia si in ce conditii).

Număr de înregistrare:	65
Data de postare a opiniei:	02.02.2016 09:57:00
De la:	Bardan - Raine Danny Gabriel

Textul opiniei:	Asocia?ia Societatea Avoca?ilor din Bucure?ti , persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial, înfiin?ata în scopul promovarii intereselor profesionale ale avoca?ilor înscri?i în Baroul Bucure?ti, fiind înscrisa în registrul special nr. 20/06.05.2015 al Judecatoriei Sector 4 Bucure?ti, identificata prin C.I.F. 34530915, cu sediul în Bucure?ti, Sector 4, Bd. Alexandru Obregia nr. 36A, Bl. II-33, Sc. A, Ap. 35, prin Pre?edinte Avocat Bârdan – Raine Danny Gabriel, formulam prezentul PUNCT DE VEDERE prin care solicitam respingerea propunerii legislative de modificare ?i completare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea ?i exercitarea profesiei de consilier juridic, precum ?i a Legii nr. 200/2004 privind recunoa?terea diplomelor ?i calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. Analizând propunerea legislativa men?ionata, constatam ca ne aflam în prezen?a unei ini?iative legislative cu un con?inut neaprofundat ce prezinta erori grave de tehnica legislativa ?i erori gramaticale subliniate inclusiv de catre Consiliul Legislativ prin Avizul înregistrat sub nr. 695 / 21.01.2016. De asemenea, propunerea legislativa contravine legisla?iei în vigoare, principiilor constitu?ionale ?i jurispruden?ei Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie ?i a Cur?ii Constitu?ionale. Adoptarea unei Legi cu un astfel de con?inut aduce o grava atingere securita?ii ?i stabilita?ii serviciilor juridice din România ?i va periclita întregul sistem judiciar, acesta fiind la acest moment vulnerabil datorita modificarilor legislative de amploare din ultimii ani. Totodata, exista presupunerea rezonabila ca prin aceasta propunere legislativa se urmare?te realizarea unor activita?i juridice complexe la nivel na?ional prin eludarea dispozi?iilor legale privind siguran?a actelor juridice care intra în circuitul civil, selec?ia persoanelor care realizeaza activita?ile juridice pe baza unor competen?e profesionale temeinice care sunt verificate în mod corespunzator la care se adauga pregatirea profesionala continua ?i efectiva a acestora, dispozi?ii legale care au scopul de a proteja beneficiarii serviciilor juridice si garanteaza îndeplinirea actului de justi?ie în bune condi?ii. Astfel, prin propunerea legislativa men?ionata se dore?te o reglementare eterogena a profesiei de consilier juridic prin îmbinarea exclusiva a drepturilor ?i a beneficiilor specifice unei profesii liberale cu stabilitatea, siguran?a ?i protec?ia sociala care sunt caracteristice unei profesii salarizate. Aceasta reglementare hibrida a profesiei de consilier juridic presupune eliminarea unei delimitari între profesia liberala ?i profesia salarizata în domeniul juridic, delimitare care este absolut necesara pentru men?inerea unui climat de siguran?a ?i stabilitate în societate sub aspect social ?i economic. Aceasta propunere legislativa urmare?te înfiin?area unui corp profesional paralel cu profesia de avocat sub aspectul realizarii activita?ilor cu caracter juridic în interesul persoanelor juridice de drept public ?i privat, cu men?iunea ca prin aceasta propunere legislativa sunt atribuite mai multe drepturi ?i totodata mai pu?ine obliga?ii profesiei de consilier juridic în compara?ie cu profesia de avocat. Spre exemplu: un consilier juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie ?i tribunal ca instan?e de fond, în schimb un avocat stagiar nu poate pune concluzii decât la judecatorie; un consilier juridic definitiv poate pune concluzii la Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i la Curtea Constitu?ionala fara nicio restric?ie, în schimb un avocat definitiv poate pune concluzii la cele doua instan?e doar daca are o vechime neîntrerupta în profesie de cel pu?in 5 ani de la definitivare; consilierul juridic nu este obligat sa fie asigurat profesional, în schimb avocatul trebuie sa fie titularul unei poli?e de asigurare pentru raspundere civila profesionala într-un anumit cuantum raportat la calitatea de avocat stagiar sau definitiv; etc. Prin realizarea unui corp profesional paralel cu profesia de avocat se va crea o confuzie în rândul societa?ii ?i cu precadere în rândul persoanelor juridice de drept public sau privat, fapt ce va genera o instabilitate a serviciilor juridice ?i o descurajare în timp a investitorilor beneficiari ai serviciilor juridice, cu consecin?e negative pentru economia României. În prezent cele doua profesii sunt bine delimitate, iar beneficiarii serviciilor juridice au cunostinta de activita?ile realizate de catre consilierii juridici ?i respectiv de activita?ile realizate de catre avoca?i. Prin aceasta propunere legislativa se dore?te si o trecere a consilierilor juridici din profesia salarizata într-o profesie liberala, fara a se verifica în prealabil daca consilierii juridici îndeplinesc condi?iile pentru a desfa?ura o astfel de activitate. Distinc?ia de fond dintre o profesie liberala ?i o profesie salarizata este reprezentata de voin?a practicienilor profesiei liberale de a se supune unor standarde etice ?i profesionale care exced cerin?elor legale minime, iar exercitarea profesiei respective sa se realizeze în mod exclusiv pe cont propriu, fara a avea posibilitatea de a fi salarizat în acela?i timp în cadrul unei entita?i juridice de drept public sau privat distincta de profesia respectiva în scopul furnizarii de servicii ce fac obiectul profesiei liberale. Inclusiv în Codul fiscal 2015 la art. 7 pct. 34 profesiile liberale sunt definite ca fiind acele ocupa?ii exercitate pe cont propriu de persoane fizice. Astfel, profesia liberala presupune furnizarea unui serviciu de mare valoare cu un caracter profund intelectual în baza unei formari profesionale de un nivel înalt academic, existen?a unui interes general legat de prestarea serviciului respectiv, exercitarea activita?ii în mod independent din punct de vedere profesional ?i economic, furnizarea de servicii cu titlu personal, pe propria raspundere ?i în mod independent din punct de vedere profesional, existen?a unei rela?ii de încredere între client ?i furnizor, accentul fiind pus mai degraba pe furnizarea celor mai bune servicii posibile în beneficiul clientului, iar nu pe maximizarea profitului, respectarea unor reglementari profesionale etice, stricte ?i clar definite. Consilierul juridic are posibilitatea oricând de a-?i valorifica experien?a ?i cuno?tin?ele juridice în cadrul unei profesii liberale, mai exact în cadrul profesiei de avocat, urmând a se verifica în condi?ii de maxima legalitate ?i transparen?a prin Institutul Na?ional pentru Pregatirea ?i Perfec?ionarea Avoca?ilor îndeplinirea condi?iilor pentru exercitarea acestei profesii liberale din domeniul juridic. Serviciile oferite de liber profesionisti sunt complexe si presupun un grad ridicat de cunostinte de specialitate. Beneficiarul serviciilor nu dispune de informatii, cuno?tin?e de specialitate ?i experienta suficiente pentru o evaluare a calita?ii serviciului oferit în clipa în care alege prestatorul de servicii sau dupa ce a beneficiat de acestea. Astfel, activita?ile profesiilor liberale sunt bazate pe încredere. Ca urmare a asimetriei la nivelul informa?iei, beneficiarul trebuie sa se poata baza pe faptul ca prestatorul nu va utiliza acest deficit de informa?ii în favoarea sa, ci este gata sa-i ofere beneficiarului cel mai bun serviciu posibil, adaptat necesita?ilor acestuia. A recurge la serviciile unui prestator implica deci sa i se acorde acestuia încredere ex ante. Standardele profesionale din cadrul profesiei de avocat sunt singurele instrumente potrivite pentru protejarea beneficiarului în alegerea unui furnizor de servicii juridice. Îngrijorator este ?i mecanismul facil ?i echivoc de intrare în profesia de consilier juridic prin scutire de examen a persoanei care a îndeplinit o „func?ie juridica” timp de 5 ani, fara a se clarifica ce se în?elege prin no?iunea de „func?ie juridica”. Consideram ca prin aceasta propunere legislativa se urmare?te accesul în profesia de consilier juridic ?i implicit accesul la furnizarea unor servicii juridice complexe a unor persoane a caror competen?a profesionala ?i probitate morala pot fi îndoielnice. În ceea ce prive?te expunerea de motive a propunerii legislative, apreciem ca aceasta este evaziva ?i întare?te suspiciunea potrivit careia propunerea legislativa urmare?te un alt scop decât cel prezentat. De remarcat faptul ca prin expunerea de motive se invoca existen?a unor disfunc?ionalita?i aparute în aplicarea Legii nr. 514/2003, dar nu se prezinta în concret care sunt aceste pretinse disfunc?ionalita?i si prin ce s-au materializat. Apreciem ca independen?a actelor consilierului juridic ?i independen?a de exprimare a acestuia care se pretind a fi lezate prin actuala reglementare sunt protejate în mod efectiv prin urmatoarele dispozi?ii legale în vigoare la acest moment: – art. 23 din Legea nr. 514/2003: „În activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protec?ia legii, în condi?iile prevazute de legea pentru organizarea ?i exercitarea profesiei de avocat.”; – art. 40 alin. (2) din Statutul profesiei de consilier juridic: „Consilierul juridic acorda consultan?a, opinia sa fiind consultativa. Consilierul juridic formuleaza punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale ?i a crezului sau profesional. Consilierul juridic manifesta independen?a în rela?ia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercita profesia, precum ?i cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de catre consilierul juridic în legatura cu aspectul juridic al unei situa?ii nu poate fi schimbat sau modificat de catre nici o persoana, consilierul juridic men?inându-?i opinia legala formulata ini?ial, indiferent de împrejurari. În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde î?i exercita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat. Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constitu?iei, legii, statutului profesiei ?i regulilor eticii profesionale.”. Revenind la con?inutul propunerii legislative, constatam ca ini?iatorii acesteia se afla într-o confuzie în ceea ce prive?te formele de exercitare ?i respectiv modalita?ile de execitare a unei profesii. Astfel, se considera ca pot reprezenta forme de exercitare a profesiei de consilier juridic: a) forma de exercitare angajat ?i b) forma de exercitare numit în func?ie. Suntem curio?i cum se vor intitula consilierii juridici care vor exercita profesia de consilier juridic prin forma de exercitare angajat ?i respectiv prin forma de exercitare numit în func?ie? Presupunem se vor intitula: Ion Ionescu – Angajat la S.C. X S.R.L. sau Ion Ionescu – Numit în func?ie la Institu?ia X. De asemenea, suntem curio?i în ce condi?ii se va elibera ?i un Cod de identificare fiscala de catre organele fiscale competente având în vedere ca ne aflam în prezen?a unor forme de exercitare a unei profesii. În ceea ce prive?te forma de exercitare a profesiei de consilier juridic prin societa?i civile profesionale care potrivit propunerii legislative se pot înfiin?a prin contract de societate de catre unul sau mai mul?i consilieri juridici, consideram ca ?i aceasta reprezinta o inep?ie juridica, fiind esen?ial nelegala, deoarece contravine dispozi?iilor art. 1881 alin. (1) Cod civil care prevad ca un contract de societate se poate încheia numai între doua sau mai multe persoane. De asemenea, no?iunea de contract presupune prin esen?a sa existen?a acordului de voin?a a cel pu?in doua persoane. Referitor la activitatea profesionala a consilierului juridic din cuprinsul propunerii legislative, aceasta este pe de-o parte contrara dispozi?iilor legale în vigoare, iar pe de cealalta parte este straina de obiectul profesiei de consilier juridic ?i nu este bine determinata. Astfel, activitatea de redactare, avizare ?i contrasemnare pentru legalitate a actelor cu caracter juridic nu ofera o reprezentare concreta în ceea ce prive?te efectele care se vor produce în circuitul civil ca urmare a caracterului de legalitate atribuit actelor avizate ?i contrasemnate în acest sens de catre consilierul juridic. Activitatea de atestare a datei certe pentru validitatea actelor juridice de catre consilierul juridic contravine dispozi?iilor art. 278 C.proc.civ. prin care sunt stabilite modalita?ile exclusive prin care data unui înscris sub semnatura privata devine data certa. În ceea ce prive?te activita?ile de conciliere ?i negociere, precizam faptul ca acestea nu reprezinta activita?i juridice prin esen?a lor, ci reprezinta modalita?i concrete de realizare a unor activita?i cu caracter juridic. În egala masura, plecând de la ra?ionamentul ini?iatorilor proiectului de lege trebuie sa consideram ca ?i expedierea unei scrisori recomandate cu confirmare de primire catre o instan?a de judecata sau plata unei taxe judiciare de timbru reprezinta tot o activitate juridica. Referitor la activitatea de management juridic care se dore?te a fi întreprinsa de catre consilierii juridici, men?ionam faptul ca nici aceasta nu reprezinta o activitate cu caracter juridic prin esen?a, ci reprezinta o modalitate de organizare a unei activita?i cu caracter juridic. Ini?iatorii acestei propuneri legislative au omis sa reglementeze cadrul minim în care se va exercita profesia de consilier juridic prin raportare la formele de exercitare a profesiei care au fost propuse, acesta urmând a fi stabilit în func?ie de oportunita?i prin statutul profesiei de consilier juridic, neexistând astfel un control al legislativului. Propunerea legislativa contravine inclusiv jurispruden?ei Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie ?i a Cur?ii Constitu?ionale. Astfel, prin dezlegarea în drept data prin Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 a instan?ei supreme, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, se constata nelegalitatea desfa?urarii activita?ii consilierilor juridici în cadrul unei societa?i de consultan?a ce are ca obiect de activitate: „activita?i juridice”. Acest punct de vedere a fost confirmat ?i de catre Curtea Constitu?ionala prin Decizia nr. 101/2014, re?inându-se ca profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberala asemenea celei de avocat, nu poate fi exercita decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu (în condi?iile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul func?ionarilor publici) sau al raportului juridic de munca (în urma încheierii unui contract individual de munca în conformitate cu prevederile Codului muncii). Totodata, apreciem ca prin propunerea legislativa se aduce atingere principiului securita?ii juridice ca fundament al statutului de drept, acesta exprimând, în esen?a, faptul ca ceta?enii trebuie proteja?i „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurita?i pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca sa o creeze.” Importan?a respectarii principiului securita?ii juridice pentru existen?a statului de drept impune o mai mare aten?ie acordata calita?ii legii. Fa?a de toate aspectele învederate, apreciem ca fiind utila o recomandare a Consiliului de Stat francez, determinata de constatarea agravarii problemelor legate de securitatea juridica oferita de legisla?ia franceza: „sa legiferam mai pu?in, dar sa legiferam mai bine.” Pentru considerentele prezentate solicitam respingerea propunerii legislative. Cu deosebita stima ?i considera?ie, Pre?edinte, Avocat Bârdan - Raine Danny Gabriel

Număr de înregistrare:	63
Data de postare a opiniei:	01.02.2016 15:56:00
De la:	Radu Claudia

Textul opiniei:	Personal, am intampinat o problema cu angajatorul legat de cotizatie. Acesta sustine ca nu este in atributiile sale sa achite cotizatia la Colegiul Consilierilor Juridici, desi sunt angajata societatii si serviciile mele sunt prestate in favoarea angajatorului. As aprecia daca se va gasi o solutie care sa reglementeze concret acest aspect (cine plateste cotizatia si in ce conditii).

Număr de înregistrare:	49
Data de postare a opiniei:	23.01.2016 12:01:00
De la:	TEMPUS LEGIS SPRL

Textul opiniei:	Subscrisa TEMPUS LEGIS Societate Profesionala cu Raspundere Limitata, înfiin?ata înca din anul 2005, în baza Statutului profesiei de consilier juridic din anul 2004, potrivit art. 21 din acest statut, venim cu urmatoarele propuneri de modificare ?i completare a Legii nr.514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, precum si a Legii nr.200 din 2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificarile si completarile ulterioare, ?inând cont de faptul ca se dore?te armonizarea legisla?iei na?ionale cu cea europeana, astfel încât : denumirea de consilier juridic sa fie înlocuita cu cea de avocat public pentru persoanele care î?i desfa?oara activitatea în cadrul autorita?ilor ?i institu?iile publice, precum ?i în cele ale autorita?ilor autonome, iar cei care î?i desfa?oara activitatea în viitoarele SOCIETA?I CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI sa se numeasca avocat comercial, fiind o profesie liberala ?i independenta, efectuându-se astfel o distinc?ie între ace?tia ; SOCIETA?ILE CIVILE PROFESIONALE - sa fie înlocuite cu denumirea de SOCIETA?I CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI ; Avocatul comercial - cel care este înscris într-un Colegiu ?i care are o vechime de minim 10 ani, în specialitate juridica, numai acesta sa aiba posibilitatea de a înfiin?a SOCIETA?I CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI ; Avocatul comercial - care î?i desfa?oara activitatea în cadrul SOCIETA?II CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI sa aiba posibilitatea de a asigura servicii ?i persoanelor fizice în regim de reciprocitate cu avoca?ii constitui?i ?i organiza?i potrivit Legii Nr. 51/1995 deoarece acestora din urma le este permisa asigurarea de servicii inclusiv persoanelor juridice atât de drept public cât ?i de drept privat ; daca nu se dore?te acest lucru a se implementa atunci sa se acorde avoca?ilor comerciali plenitudine absoluta ?i exclusiva în a asigura serviciile catre orice entitate de drept public sau privat, iar avoca?ilor constitui?i ?i organiza?i potrivit Legii Nr. 51/1995 sa le fie permis a acorda servicii numai persoanelor fizice ; Persoanele juridice înfiin?ate în baza Statutului profesiei de consilier juridic din anul 2004, potrivit art. 21 din acest statut, care poarta denumirea de Societate Profesionala cu Raspundere Limitata, ?i care func?ioneaza la aceasta data se vor transforma în termen de 1 an de zile în SOCIETA?I CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI, putând func?iona paralel sub vechea denumire pâna la noua forma de organizare ?i func?ionare , fiind trecute în mod obligatoriu pe Tabloul special al societa?ilor, facând parte din Colegiul unde î?i are sediul ; SOCIETA?ILE CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI - sa se înfiin?eze potrivit Legii Nr. 31/1990 ; Avocatul public - sa achite o taxa fixa cu denumirea de cotiza?ie lunara la asocia?ia din care face parte în valoare de 1 % din venitul brut/net realizat lunar ; Avocatul comercial ori SOCIETA?ILE CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI - sa achite o taxa fixa cu denumirea de cotiza?ie lunara la asocia?ia din care face/fac parte în valoare de 1 % din venitul brut/net realizat în luna /trimestru respectiv/a ; Avocatul public/comercial/SOCIETA?ILE CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI - poate/pot fi suspendat/e din exercitarea profesiei numai pentru neplata totala sau par?iala catre Colegiu timp de 3 sau 6 luni a taxei de cotiza?ie lunara ?i a contribu?iei pentru pregatirea profesionala ; Persoanele fizice care sunt la acest moment încadrate pe func?ia de avocat public sau de?in calitatea de asociat/administrator ( avocat comercial ) la o Societate Profesionala cu Raspundere Limitata / SOCIETA?I CIVILE PROFESIONALE CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI ?i care au studii în specialitate ( ?tiin?e juriidce ) devin de drept, la cerere, avocat public/comercial definitiv fiind trecu?i pe Tabloul respectiv ; Avocatul public/comercial - sa fie aparat de lege în exercitarea profesiei, atât el cât ?i familia sa, iar persoana care îl vatama sa raspunda penal, civil sau contraven?ional, dupa caz ; În caz de raspundere penala pedeapsa sa se majoreze cu 2 pâna la 5 ani în func?ie de infrac?iunea savâr?ita ; Nu raspunde penal pentru sus?inerea cauzei în care este angajat ; OCJR - sa poata media eventualele conflicte ivite între avoca?i publici/comerciali ?i magistra?i ?i celelate persoane cu care intra în contact din cadrul organelor de urmarire penala ; OCJR/Colegiul teritorial - sa poata desemna, din cadrul Tabloului întocmit de catre acesta, o SOCIETATE CIVILA PROFESIONALA CU RASPUNDERE LIMITATA DE AVOCA?I COMERCIALI în vederea apararii intereselor unei persoane fizice/entita?i publice sau private atunci când se afla în lichidare/insolven?a/ori s-a dispus începerea urmaririi penale sau într-un proces penal daca nu ?i-a ales pâna atunci sau nu are posibilitatea de angajare a unui astfel de aparator, urmând ca onorariul sa fie decontat de Ministerul Justi?iei ; Avocatul public/comercial - înainte de a se adresa instan?ei de judecata este obligat sa parcurga procedura de mediere pentru solu?ionarea în mod amiabil a conflictelor aparute între par?i, în cauzele expres prevazute de dispozi?iile Legii 192/2006 privind medierea ?i organizarea profesiei de mediator ; Aceea?i procedura de parcurgere a procedurii de mediere este aplicabila ?i persoanei care ar pretinde un drept autorita?ilor, institu?iilor publice, precum ?i autorita?ilor autonome ; Am observat ca la pct. 2 din Avizul Nr. 55/20 01 2016 al CONSILIULUI LEGISLATIV acesta nu este de acord cu înfiin?area SOCIETA?ILOR nu ?tiu din ce motive, omi?ându-se faptul ca tocmai Legea nr. 51/1995 prevede o excep?ie, de la regula generala reglementata atât prin dispozi?iile Legii Nr. 51/1995 cât ?i prin Decizia CCR Nr. 101/2014, ce consta în faptul ca art. 113 men?ioneaza la alin. (3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare, astfel încât se poate constata LEGALITATEA constituirii SOCIETA?ILOR .

Număr de înregistrare:	45
Data de postare a opiniei:	22.01.2016 08:57:00
De la:	Turcu Silviu Bogdan

Textul opiniei:	Este un proiect de lege excelent . Colegii avocatii nu trebuie sa se simta lezati privind interesele de casta. Acest proiect de lege este o stare de normalitate. In plus diferenta dintre avocati si consilieri juridici este foarte clara prevazuta in noul proiect de lege . Consilierul juridic nu este avocat. Avocatii pot sa reprezinte si sa asiste atat persoanele fizice cat si pe cele juridice in timp ce consilierii juridici pot sa reprezinte si sa asiste doar persoanele juridice. Acest proiect de lege nu este o noutate in Uniunea Europeana. Va rugam sa aveti in vedere drepturile consilierului juridic din Polonia si similar Solicitors din Anglia si Tara Galilor prezentate pe portalul european e-justitie. C.J Bogdan Silviu Turcu, membru OCJR-Colegiul Bucuresti

Număr de înregistrare:	685
Data de postare a opiniei:	08.01.2016 11:30:00
De la:	Iulia Mandrean

Textul opiniei:	Este in sfarsit o initiativa extraordinara. Va rog sa aveti in vedere ca la nivelul instantelor judecatoresti avocatii au facut o hora in jurul acestora, in scopul de a limita accesul consilierului juridic la actul de justitie, decredibilizandu-i si incercand sa creeze inepta impresie ca avocatii sunt situati undeva pe o linit superioara. Doresc sa atrag atentia ca la nivelul judetului Buzau, s-au dat chiar decizii la nivelul Baroului, abuzive si care ataca drepturile constitutionale, si anume aceea ca in cazul in care un avocat are ca adversar un consilier juridic, sa ceara acestuia sa faca dovada calitatii de reprezentant cu contractul de munca. Este un mare abuz si o incercare jenanta a avocatilor de a atrage atentia consilierilor juridici ca acestia nu pot fi decat niste simpli anagajati ce nu pot profesa niciodata sub forma unor societati profesioanle - desi Statului consilierului juridic prevede in mod expres acest lucru. Nu am avut sustinerea Colegiului Consilierilor Juridici, am tacut ani la rand sperand ca din senin cineva sa ne apere, si iata, a venit momentul ca niste oameni cu initiativa sa puna piciorul in prag pentru noi. Este un mare adevar acela ca in cadrul barourilor - si ma refer aici in mod expres la Baroul Buzau - sunt enorm de multi avocati nepregatiti, neprofesionisti, pe cand consilierii juridici sunt foarte bine pregatiti, dedicati actului de jusititie, respecta solemnitate sedintelor de judecata si judecatorul. Aceata este realitatea pe care o vad si avocatii, aici este marea lor vulnerabilitate si temere !!!!!!!! Felicitari, si inca o data, orice profesionist isi are locul lui, asa ca temerile avocatilor sper sa se adevereasca, in sensul ca ordonanta sa fie adoptata ia consilierul juridic sa devina o profesie liberala, urmand sa vedeti imbunatatirea actului de justitie odata cu patrunderea cat mai numeroasa a acestora in instantele judecatoresti,. Sa se termine odata cu hora avocatilor in jurul instantelor si a dosarelor, sa inceteze degradarea actului de jusitiie de catre avocati nepregatiti si tupeisti, si sa contribuie cu totii, avocati buni sau consilieri juridici competenti, la imbunatatirea justitiei sub toate formele ei ! Asa sa ne ajuta Dumnezeu! Iulia MANDREAN

Număr de înregistrare:	681
Data de postare a opiniei:	06.01.2016 18:27:00
De la:	OSMAN ANDREI

Textul opiniei:	Cred ca art. 2 alin. 1 al propiectului denumit" Formele de exercitare a profesiei ar trebuii completat cu inca o foma de exercitare a profesiei -d-cabinete individuale de consilieri juridici. Cabinetele individuale de consilieri juridici sunt compuse din unul sau mai multi consilieri juridici definitivi si exercita aceleasi activitati, se inregistreaza si capata personalitate juridica ca si societatille profesionale.