L197/2015
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici
|
| Număr de înregistrare: |
41
|
| Data de postare a opiniei: |
12.03.2015 17:30:00
|
| De la: |
Parlament Online
|
|
|
| Textul opiniei: |
Bucuresti, 3 martie 2015
Ca urmare dar fara a se limita la “Propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici”, asa cum se regaseste la adresa de internet http://www.senat.ro/LegiProiect.aspx, la data redactarii acestui text, a altor acte normative care privesc organizarea si/sau desfasurarea concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor vacante ori temporar vacante si stabilirea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale la promovarea si avansarea prin examen a personalului contractual din cadrul institutiilor publice, am onoarea de a va prezenta urmatorul proiect privitor la eficientizarea activitatii aparatului de stat din România, care include inclusiv corpul functionarilor publici.
Voi începe cu câteva premise, care daca nu sunt sigur adevarate, cel putin sunt plauzibile.
1. Eficienta unui sistem este influentata printre altele si de calitatea si eficienta componentelor sale, în cazul de fata referindu-ma la modul în care pregatirea si competenta angajatilor din institutiile bugetare determina în mod direct eficienta sistemului ca întreg;
2. Exista un procent însemnat de posturi/functii care necesita relativ acelasi nivel de cunostinte si nivel intelectual;
3. Transparenta modului de încadrare a posturilor/functiilor apare uneori ca fiind extrem de scazuta, ceea ce creeaza suspiciuni întemeiate cu privire la modul în care s-a facut ocuparea acestora. Astfel, daca se întâmpla acest lucru, pe lânga prejudicierea persoanelor care ar fi putut încadra prin merit functiile respective, întregul sistem este afectat, întrucât, de regula, si pregatirea persoanelor care ipotetic încadreaza aceste functii este mai scazuta.
Plecând de la premisele enuntate mai sus, doresc sa va prezint ceea ce eu consider ca fiind o îmbunatatire a modului în care se face ocuparea posturilor/functiilor din institutiile de stat. Solutia pe care o sustin se compune din urmatoarele componente majore:
1. Pregatirea sistemului national de evaluare-încadrare;
2. Evaluare;
3. Algoritm de încadrare.
1. Pregatirea sistemului national de evaluare-încadrare
Acest lucru presupune urmatorii pasi:
a) Identificarea acelor posturi/functii din institutiile publice care se preteaza acestui sistem de încadrare. Acestea trebuie sa aiba în comun un grad de generalitate cât mai ridicat al criteriilor de evaluare. Este de preferat ca numarul acestora sa fie cât mai mare, însa nu pot face parte din aceasta categorie functiile (altele decât cele civile) din institutiile publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala, ori acele posturi care necesita grade înalte de specializare în domenii restrânse de activitate;
b) Stabilirea unor domenii de verificare a cunostintelor si competentelor, care sa acopere cerintele posturilor identificate conform criteriilor prezentate la alineatul anterior. Doar ca exemplu, aceste domenii ar putea fi: cunoasterea limbii române, drept, administratie, contabilitate, economie, operare calculator, matematica, nivel intelectual, cunoasterea unei (sau mai multor) limbi straine, legisla?ie, etc.
c) Crearea si publicarea itemilor (de tip grila) pentru fiecare domeniu de evaluare în parte. Întrucât ace?tia vor fi publici în totalitate, este necesar ca numarul acestora sa fie suficient de mare (de ordinul miilor apreciez eu în acest moment, însa este o apreciere subiectiva), astfel încât sa acopere cât mai mult din domeniul evaluat, iar parcurgerea/rezolvarea acestora în totalitate sa fie cât mai apropiata tocmai de cunoasterea domeniului respectiv. Totodata este necesara o ierarhizare graduala a nivelului de dificultate a acestora, pe baza careia sa se faca distribuirea în cadrul testului, astfel încât rezultatul evaluarii sa fie cât mai semnificativ si obiectiv.
d) Crearea bazelor de date precum si a aplicatiilor informatice necesare. Acestea trebuie sa asigure suportul privind aplicarea testelor, retinerea rezultatelor, securizarea datelor, crearea paginilor publice accesibile prin Internet, etc.
e) Stabilirea si amenajarea locatiilor în care se vor desfasura evaluarile. Se va încerca pe cât posibil o distributie cât mai uniforma a acestora pe teritoriul întregii tari (de exemplu în municipiile resedinta de judet). Acestea trebuie sa îndeplineasca conditii stricte privind transparenta procesului de evaluare – o conditie în acest sens ar fi prezenta camerelor de supraveghere de înalta rezolutie, amplasate optim, cu posibilitatea de accesare în mod public prin Internet în timp real. Testele vor fi aplicate automat, prin intermediul tehnicii de calcul, în întregul proces limitându-se cât mai mult interventia umana. La fel de important este ca pentru toate locatiile sa existe conditii similare de evaluare. Doar respectarea stricta a unor astfel de reguli poate asigura obiectivitatea procesului de evaluare, neacceptându-se niciun fel de abatere de la normele astfel stabilite.
2. Evaluarea.
Fiecare cetatean va avea dreptul de a se prezenta ori de câte ori doreste la orice sesiune de evaluare desfasurata, si pentru orice domeniu/domenii de cunoastere opteaza, în orice locatie. Evaluarile trebuie sa se desfasoare în principiu la intervale regulate, cu o frecventa care sa permita timpi de asteptare rezonabili pentru cei care doresc sa participe. Însa dupa evaluarea într-un anumit domeniu, unei persoane i se va permite sa participe la o noua evaluare pentru acelasi domeniu doar dupa scurgerea unei perioade minime de timp (cred ca o perioada de 1-2 ani este optima). În cadrul unei evaluari se va începe cu identificarea persoanei si înscrierea acesteia în baza de date (daca nu este înscrisa pâna în acel moment). Urmeaza testarea propriu-zisa, prin aplicarea unui test generat aleator, însa respectându-se principiile enuntate la alineatul c) de la punctul 1. Dupa finalizarea testului urmeaza comunicarea rezultatului si înscrierea acestuia în baza de date. Dupa aceasta se poate elibera si un certificat standardizat care sa ateste nivelul de cunoa?tere atins de persoana respectiva în urma evaluarii, precum si elementele de identificare necesare accesarii bazelor de date ori a altor informatii ce o privesc direct, daca acest lucru nu s-a facut pâna în acel moment. Întrucât certificatul reprezinta doar o copie a informatiilor înscrise în baza de date, este suficient ca acesta sa fie unul ordinar, fara elemente deosebite de siguranta, de exemplu. În acest moment fiecare persoana care a participat la cel putin o evaluare va avea asociat un nivel de competenta ce ar putea fi standardizat sub forma:
D1 D2 D3 ... Dn
0..10 0..10 0..10 ... 0..10
unde D1, D2, ..., Dn reprezinta domeniile evaluate, iar 0..10 rezultatul obtinut pentru domeniul respectiv (de exemplu printr-o nota cuprinsa în intervalul [0,10]).
3. Algoritmul de încadrare
Pentru realizarea acestui punct este necesar ca mai întâi sa se creeze o pagina publica accesibila (în urma autentificarii) prin Internet, conectata la bazele de date corespunzatoare si care sa permita urmatoarele: - Publicarea de catre orice institutie publica a func?iilor vacante, a detaliilor acestora, precum si a nivelului minim pe care trebuie sa îl detina un potential candidat; - Accesarea de catre orice persoana care are asociat un nivel de competenta, cu scopul de a vizualiza functiile libere, precum si alte informatii legate de acestea (de exemplu numarul de posturi libere pentru un judet, o localitate, etc.). Totodata trebuie sa existe si anumite filtre interactive care sa faciliteze accesul si sa permita cautarea anumitor functii de interes pentru o persoana, conform criteriilor stabilite de aceasta; - Înregistrarea intentiei de a ocupa un anume post din partea unui candidat. Astfel, dupa crearea acestei pagini toate posturile disponibile în institu?iile de stat ce au fost catalogate ca potrivite pentru implementarea acestui sistem vor fi facute publice, împreuna cu criteriile minime de încadrare, asigurându-se astfel transparenta totala. Un astfel de post va trebui sa fie afisat o perioada minima (o luna, de exemplu), urmând ca la sfârsitul perioadei, sa fie selectat candidatul care si-a exprimat interesul de a-l ocupa (si are punctajul cel mai mare în cazul în care sunt mai multi). De asemenea pentru departajare se introduce în functie de specificul fiecarei functii o ordine de evaluare a punctajelor pentru fiecare domeniu evaluat în parte.
Alte precizari
Daca o persoana ocupa o functie încadrata prin sistemul prezentat mai sus, poate participa la o noua selectie pentru o alta functie pe care o considera mai potrivita dupa o perioada minima de timp (de exemplu sase luni). Daca un candidat participa (prin sistemul electronic) la mai multe selectii simultan, în momentul câstigarii primei functii, va fi eliminat automat din competi?ia pentru celelalte functii. În cazul în care o persoana a fost declarata acceptata prin sistemul electronic pentru un post pentru care a optat, si din motive altele decât cele obiective renunta la încadrarea postului, acesteia i se va interzice participarea la o noua selectie pentru o perioada limitata de timp (de exemplu pentru trei luni). Este esen?ial ca prin procesul de evaluare sa se masoare nu doar capacitatea de memorare, ci în special abilitatea de în?elegere precum si de rezolvare a problemelor.
Desi solutia prezentata este una nerafinata în forma actuala, cred ca prin implementarea si îmbunatatirea acesteia rezultatele obtinute ar putea depasi cu mult asteptarile. Afirm acest lucru bazându-ma si pe urmatoarele argumente: - Eliminându-se eventualele angajari frauduloase, precum si prin sistemul competitiv de încadrare a functiilor descris anterior, competenta crescuta a noilor angajati ar ajuta semnificativ la cresterea eficientei institutiilor statului. Acest lucru ar permite inclusiv scaderea numarului de angajati, concomitent cu cresterea retributiilor, însa fara suprasolicitarea acestora; - Corectitudinea sistemului de evaluare împreuna cu recompensarea propor?ionala cu nivelului de pregatire (prin oferirea unui loc de munca) va avea inclusiv un impact psihologic, prin constientizarea la nivelul populatiei a importantei educatiei si scolarizarii, precum si prin reevaluarea valorilor sociale. Asadar faptul ca mediul concuren?ial va fi unul obiectiv ?i corect, va constitui un element ce va spori încrederea oamenilor în ?ansa de autorealizare prin educatie si pregatire. - Niciun cetatean român nu va mai putea acuza faptul ca nu lucreaza întrucât statul nu creeaza locuri de munca – tot ce trebuie sa faca este sa se pregateasca corespunzator, si va avea el însusi sansa de a face parte dintr-o institutie a statului.
Dupa cum am afirmat si mai sus, aceasta reprezinta o forma bruta, nerafinata a unor idei, în opinia mea cu un potential destul de ridicat de a produce beneficii însemnate, daca sunt puse în practica. Domeniul de aplicabilitate depa?e?te limitele unei anumite categorii de angaja?i la stat, iar crearea unei legi care sa respecte principiile de mai sus ar face din Statul Român un pionier în domeniu. Vi le-am prezentat, cu convingerea ca, în masura în care le veti gasi utile, se vor bucura de sus?inerea ?i promovarea dumneavoastra, astfel încât . Întrucât, personal cred cu tarie în poten?ialul acestor idei, toata aceasta expunere voi încerca sa o promovez public, în încercarea de a o trece prin filtrul ra?iunii unui numar cât mai mare de oameni.
Închei prin a prezenta un exemplu concret a ceea ce am descris mai sus. Aplica?ie practica. Institu?iile publice Pub1, Pub2 ?i Pub3 publica urmatoarele posturi disponibile (în aceea?i ordine cronologica), cu criteriile minime ce trebuie îndeplinite pentru ocuparea acestora, evaluate în ordinea specificata de rândul doi din tabel:
Pub1 – specialist IT Lb. româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza IV - - II I III 3 - - 5 7 5
Pentru ocuparea acestei func?ii se înscriu: Ionescu Lb. româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza 4 2 2 7 8 6 si Popescu Lb. româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza 7 7 6 5 7 6 Admis Ionescu – punctaj superior la Informatica.
Pub2 – jurist Lb. româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza II I - - - III 5 6 - - - 3
Pentru ocuparea acestei func?ii se înscriu: Popescu Lb. Româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza 7 7 6 5 7 6 si Georgescu Lb. româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza 7 7 7 5 7 7 Admis Georgescu – punctaj superior la Engleza (departajarea facându-se dupa al treilea domeniu evaluat).
Pub3 – economist Lb. româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza V I IV III II 3 - 5 2 1 3
Pentru ocuparea acestei func?ii se înscriu: Popescu Lb. Româna Legisla?ie Economie Matematica Informatica Engleza 7 7 6 5 7 6 si Georgescu Lb. româna Legislatie Economie Matematica Informatica Engleza 7 7 7 5 7 7
Admis Popescu – de?i Georgescu are punctaj superior la Economie, a câ?tigat func?ia anterioara, pentru aceasta fiind scos automat din concurs.
Cu deosebit respect, Parlament Online – Parlamentul Cetatenilor c024cc71327ed27f7a2f7c894a837e27
Tot acest text a fost trimis si pe dresa de email: infopub@senat.ro .
|
|
|
|
|