ADUNAREA PARLAMENTARĂ A FRANCOFONIEI 

www.apf.francophonie.org

I.                    PREZENTARE GENERALĂ

a.            Istoric, componență, obiective

Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF) - adunarea consultativă a Organizaţiei Internaționale a Francofoniei, reprezintă legătura democratică între guvernele şi popoarele francofone. APF se constituie într-un forum de dezbateri şi de schimb de informații, care acționează pentru promovarea păcii, democrației şi drepturilor omului, sprijină educația, știința, cercetarea şi dezvoltarea durabilă, precum şi întărirea solidarității pe care folosirea limbii franceze o stabilește între membrii săi, contribuind, astfel, la instaurarea unui veritabil dialog între culturi şi civilizații.

Precursoare a APF de astăzi, Asociația Internațională a Parlamentarilor de Limbă Franceză, constituită în 1967, la Luxemburg, reunea 23 de parlamente din Africa, America, Asia, Europa şi Oceania. Principalul deziderat al parlamentarilor, cel de creare a unui nucleu guvernamental de cooperare francofonă,  s-a concretizat la data de 20 martie 1970[1] când a fost constituită Agenția de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), care a devenit,  în 1998, Organizația Internațională a Francofoniei (OIF).[2] Prin adoptarea, de către OIF, a Cartei Francofoniei, organizația parlamentară a primit oficial statutul de „adunare consultativă a Francofoniei”, fapt ce a condus la transformarea acesteia în  Adunarea Parlamentară a Francofoniei (iulie 1998).

În prezent, APF este compusă din 95 de secțiuni membre, asociate sau cu statut de observator, reprezentând  parlamente naționale sau regionale din Africa, America, Asia-Pacific şi Europa și organizații internaționale.

Secțiunile membre aparțin unor state sau comunități în care limba franceză este limbă oficială, se folosește în administrație sau este vorbită în mod curent (58 de secțiuni membre, între care Andora, Armenia, Belgia/Federația Valonia-Bruxelles, Cambodgia, Camerun, Canada, Elveția, Egipt, Franța, Grecia, Jersey, Luxemburg, Maroc, Monaco, Ontario, România, Québec s.a.). 

Secțiunile asociate aparțin statelor sau comunităților care utilizează limba franceză îndeosebi în cadrul reuniunilor internaționale şi care sprijină folosirea, învățarea şi difuzarea limbii franceze (18 secțiuni asociate, între care Albania, Bulgaria, Cantonul Geneva, Catalonia, Georgia, Kosovo, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Serbia, Ungaria s.a.).

În  scopul întăririi cooperării şi promovării valorilor francofone pe plan internațional, APF poate acorda statutul de observator (19 observatori, între care parlamente naționale/regionale: Angola, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă, Croaţia, Letonia, Louisiana, Mexic, Ucraina s.a.).

Principalele obiective statutare ale APF sunt:

1. Reprezentarea, în fața celor trei instanțe politice ale OIF - Conferința șefilor de stat și guvern a țărilor care au în comun limba franceză (Sommet-ul), Conferința ministerială a Francofoniei și Consiliul permanent al Francofoniei, a intereselor şi aspirațiilor popoarelor francofone;
2. Urmărirea implementării planurilor de acțiune elaborate şi adoptate de Sommet-uri, la termenele prevăzute;
3. Examinarea temelor de actualitate ale politicii internaționale şi promovarea democrației, statului de drept şi drepturilor omului;
4. Promovarea limbii franceze, a plurilingvismului şi a diversităţii culturale;
5. Întărirea solidarității şi cooperării între statele şi parlamentele şi francofone, în domeniile politic, economic, social, cultural s.a..

Din patru în patru ani, APF elaborează şi adoptă un Cadru strategic - document programatic care stabilește prioritățile de acțiune, țintele de performanță, precum şi măsurile şi resursele avute în vedere pentru atingerea obiectivelor Adunării. În prezent, este în curs de implementare Cadrul strategic al APF pentru perioada 2023-2030. 

Cel de al doilea document programatic al APF este Programul multilateral anual de dezvoltare parlamentară prin care, împreună cu OIF şi cu sprijinul altor organizații partenere, APF furnizează asistență parlamentelor aflate în procese de tranziție/consolidare democratică.

Aprofundarea şi întărirea constantă a relațiilor cu OIF au condus, în timp, la diversificarea domeniilor de intervenție ale APF şi la transformarea APF într-un actor din ce în ce mai relevant al Francofoniei instituționale în plan internațional. În acest sens, pot fi menționate: participarea constantă a reprezentanților APF la reuniunile OIF; înaintarea de avize şi de recomandări actorilor Cartei OIF; colaborarea permanentă cu cei patru operatori direcți ai Sommet-ului - Agenția universitară a Francofoniei (AUF), TV5 Monde,  Universitatea Senghor din Alexandria/Egipt și Asociația internațională a primarilor francofoni (AIMF), precum şi cu alte organisme şi asociații francofone regionale şi internaționale; participarea membrilor APF, la invitația OIF, la misiuni de prevenire sau de soluționare pe cale pașnică a conflictelor şi la misiuni de observare a alegerilor în  diferite state membre ale OIF.

b.            Structură organizatorică şi funcționare

Ședința plenară este alcătuită din delegațiile secțiunilor membre, asociate şi cu statut de observator permanent, şi se reunește o dată pe an.

Plenul APF adoptă rezoluții pe teme de interes pentru comunitatea francofonă, în domeniile economic, politic, social, cultural s.a., precum şi avize şi recomandări, pe care le transmite Conferinței ministeriale, Consiliului permanent şi Sommet-ului OIF.

Biroul este compus din 13 membri de drept (delegatul general, președinții celor patru comisii permanente, cei patru delegați regionali, președinta şi o membră a Rețelei femeilor parlamentare, președintele şi un membru al Rețelei tinerilor parlamentari) şi din cel mult 22 de membri aleși de Şedinţa plenară - președintele APF, prim-vicepreședintele şi trezorierul APF, la care se adaugă un număr variabil de vicepreședinți şi un număr variabil de alți membri aleși, ambele stabilite de Birou, astfel încât acesta să reflecte echitabil componența geografică a Adunării, cu respectarea echilibrului de gen și a numărului maxim de membri.

Biroul se reunește la convocarea președintelui APF, de cel puțin două ori pe an.

Delegația Biroului este alcătuită din următorii membri ai Biroului: președintele, delegatul general, primul vicepreședinte, vicepreședinții, trezorierul, președinții comisiilor, președinții rețelelor şi delegații regionali.

Comisiile permanente ale APF sunt:

·         Comisia politică;

·         Comisia pentru educație, cultură şi comunicare;  

·         Comisia pentru afaceri parlamentare;

• Comisia pentru afaceri economice, sociale şi de mediu.

Comisiile se reunesc în timpul sesiunii plenare anuale, precum şi între sesiuni, la inițiativa președintelui comisiei sau la solicitarea majorității membrilor. Din doi în doi ani, fiecare comisie alege, dintre parlamentarii secțiunilor membre propuși de Adunările Regionale, un președinte, doi vicepreședinți şi mai mulți raportori.

Fiecare secțiune a APF este reprezentată în cel puțin o comisie.  

Adunările regionale reunesc secțiunile membre ale unei regiuni geografice (Europa, America, Africa şi Asia), funcționează după un regulament propriu, cu respectarea Regulamentului APF,  şi  sunt responsabile cu punerea în practică a obiectivelor APF în contextul particular al regiunilor.

Adunarea Regională Europa

Adunarea Regională Europa (ARE) este alcătuită din cele 35 de secțiuni europene ale APF, dintre care 13 secțiuni membre, 15 secțiuni asociate și 7 secțiuni cu statut de observator.

Conducerea ARE este asigurată de președintele ales (delegatul regional), cu un mandat de doi ani, şi de Conferința Președinților, compusă din președinții secțiunilor membre. ARE lucrează în sesiune plenară o dată pe an, iar Conferinţa Preşedinţilor se reuneşte de două ori pe an, o dată în marja sesiunii plenare şi o dată inter-sesional. Secretariatul este asigurat de parlamentul din care face parte președintele ales al ARE.  

Rețelele APF

Rețeaua femeilor parlamentare reuneşte toate femeile membre ale secţiunilor parlamentare şi are ca obiectiv promovarea participării femeilor la viaţa politică, economică, socială şi culturală. Rețeaua se reuneşte anual, cu prilejul sesiunii plenare a APF, şi, după caz, între sesiuni.

Rețeaua parlamentară de luptă împotriva HIV/SIDA, malariei şi tuberculozei (Rețeaua parlamentară de luptă împotriva pandemiilor) își desfășoară activitatea ca subcomisie a Comisiei pentru educaţie, cultură și comunicare a APF. Membrii Rețelei se reunesc anual pentru a discuta situația în plan naţional şi internaţional în domeniu, lucrările fiind prezidate de președintele Comisiei.

Rețeaua tinerilor parlamentari reunește membrii secțiunilor parlamentare cu vârste de până la 40 de ani.Rețeaua colaborează îndeaproape cu comisiile permanente ale APF şi adoptă moțiuni, rezoluții, avize sau recomandări pe care le prezintă plenului APF.

Din doi în ani, în paralel cu lucrările sesiunii plenare, APF organizează, cu sprijinul financiar și logistic al OIF, o reuniune a Parlamentului Francofon al Tinerilor (PFT). Documentele adoptate de PFT sunt prezentate plenului APF în cadrul unei sesiuni de lucru comune.

Secretariatul general al APF este condus de delegatul general (un parlamentar), ales de Ședința plenară, la propunerea unei secțiuni, cu un mandat de doi ani, și de secretarul general (un funcționar parlamentar), numit de președintele în exercițiu al APF, cu acordul prealabil al Biroului, la propunerea delegatului general, cu un mandat de doi ani.

Sediul Secretariatului general se află la Paris.

Sub egida APF funcționează şi Asociația Secretarilor generali ai Parlamentelor Francofone (ASGPF), care se reuneşte o dată pe an.

Limba oficială şi de lucru a APF şi ASGPF este franceza.

II.                  PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI LA APF

Parlamentul României a obținut în anul 1993 statutul de membru asociat, iar începând cu data de 11 iulie 2016 a devenit membru cu drepturi depline al APF.

Delegația Parlamentului României la APF (Secțiunea română a APF) este alcătuită din 8 membri, fiecare dintre aceștia optând pentru calitatea de membru al uneia dintre cele patru comisii permanente ale APF. Numărul de participanți din partea secțiunii la reuniunile APF este stabilit de Biroul Adunării/Conferința Președinților Regionalei Europa.

În prezent, România deține două funcții de membru în două dintre structurile de conducere ale Adunării parlamentare, şi anume Biroul APF şi Comitetul director al Rețelei femeilor parlamentare a APF, ambele cu un mandat de doi ani (iulie 2023-iulie 2025).

Este pentru prima dată în istoria APF când o țară din regiunea Europei Centrale şi de Est obține un mandat în cadrul Biroului APF.

Parlamentul României a organizat, printre altele: trei Conferințe ale Președinților Secțiunilor Europene ale APF (2006, 2014, 2018); participarea reprezentanților Biroului APF la lucrările celui de-al 21-lea Sommet al Francofoniei (București, 2006); reuniunea Biroului şi Subcomisiei pentru educație ale Comisiei pentru educație, afaceri culturale şi comunicare a APF (Sinaia, 2008);participarea delegației Rețelei femeilor parlamentare a APF la Conferința Femeilor Francofone (București, 2017); Reuniunea cu reprezentanții instituțiilor francofone la București, cu tema România, „stat-far” al Francofoniei - perspective francofone în contextul UE, eveniment inclus în programul Misiunii de consolidare a Francofoniei în România a delegației APF (București, 2021); participarea unui reprezentant al APF la Conferința organizată sub înaltul patronaj al Președintelui României, cu tema Francofonia viitorului: educație pentru dezvoltare durabilă şi la Reuniunea intersesională a Biroului Conferinței Miniștrilor educației din statele care au în comun folosirea limbii franceze (București, 2023); cea de-a 6-a ediție a Atelierului de leadership al femeilor parlamentare francofone (București, septembrie 2023); reuniunile Comisiei pentru educație, cultură şi comunicare şi Rețelei parlamentare de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei a APF (București, aprilie 2024).

noiembrie 2024