2024

 

 

Al 24-lea Forum Transatlantic parlamentar (9-12 decembrie)

 

Adunarea Parlamentară a NATO, în colaborare cu Atlantic Council și Universitatea de Apărare Națională din Statele Unite ale Americii, a organizat, în perioada 9-12 decembrie a.c., cel de-al 24-lea Forum Transatlantic parlamentar. Forumul Transatlantic are loc anual, la Washington D.C., constituind un prilej de informare a membrilor AP NATO cu privire la politicile americane în diverse domenii, precum și de discuții cu membri ai Congresului și cu alți înalți oficiali.

Agenda celui de-al 24-lea Forum Transatlantic a inclus următoarele subiecte: Prioritățile politicii externe a SUA, după alegeri; Războiul din Ucraina – o evaluare a situației de pe front; Sprijinul administrației SUA pentru Ucraina; Stadiul relațiilor SUA-Israel; Implicațiile militare ale parteneriatului Rusia-China-Iran-Coreea de Nord; Strategia SUA în regiunea Indo-Pacifică, ș.a.

În continuarea dezbaterilor din capitala Statelor Unite ale Americii, parlamentarii AP NATO au avut ocazia să viziteze Comandamentul forțelor aliate de la Norfolk, în statul Virginia.

La Forum a participat dl senator Cristian Bordei, membru titular al Delegației Parlamentului României la AP NATO.

 

 

A 70-a Sesiune anuală a AP NATO (22-25 noiembrie)

 

Cea de-a 70-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) s-a desfășurat la Montreal, în perioada 22-25 noiembrie.

Din Delegația Parlamentului României la AP NATO, condusă de dl senator Florian Dorel Bodog, au făcut parte: dl senator Cristian Bordei; dl senator Attila László; dl deputat Nicu Fălcoi, vicepreședinte AP NATO. 

La Sesiune au participat 260 de parlamentari din 30 de state membre, precum și din țări asociate și partenere ale Alianței. Pentru prima dată, la Sesiune au fost prezenți și parlamentari din Noua Zeelandă, în calitate de observatori. Lucrările s-au desfășurat în Comisii și în plen.

Dezbaterile din cadrul Sesiunii s-au concentrat pe sprijinul ferm al Adunării pentru Ucraina și adaptarea NATO la noua realitate strategică, inclusiv asupra deciziilor de consolidare a apărării și descurajării, adoptate de liderii Alianței la Summitul de la Washington din iulie a.c.

Pe lângă reuniunile de Comisii, formatul Sesiunii din acest an a inclus și o serie de discuții tematice, pe teme precum: întărirea rezilienței democratice; forțele armate ale viitorului; competiția din Arctica; provocarea Chinei; combaterea dezinformării. Panelurile i-au avut ca invitați pe: Harjit Sajjan, ministrul canadian al protecției civile; Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus; Jacqueline O’Neill, ambasadoarea Canadei pentru WPS; Mathieu Bussières, director al Centrului de excelență pentru schimbări climatice al NATO; François-Philippe Champagne, ministrul Inovației, Științei și Industriei din Canada.

În calitate de vicepreședinte al Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare, dl Cristian Bordei a prezentat un scurt raport referitor la activitățile Comisiei din care face parte. Totodată, cu ocazia alegerilor, dl senator Cristian Bordei a fost ales în funcția de raportor al Comisiei pentru economie și securitate.

Membrii AP NATO au adoptat cinci Rezoluții în cadrul ședinței de plen, care reafirmă ferm susținerea pentru Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii Rusiei și reînnoiesc atașamentul pentru rolul crucial al Alianței atlantice în protejarea libertății, păcii și democrației.

Președintele nou ales al Adunării, dl Marcos Perestrello de Vasconcellos (Portugalia), a subliniat determinarea Adunării de a se asigura că valorile comune – democrație, libertate, dreptul tuturor națiunilor de a-și alege destinul – trebuie să prevaleze asupra imperialismului și autocrației.

Tot în ședința de plen, s-au adresat Adunării: dl Justin Trudeau, Prim-ministrul Canadei; dna Raymonde Gagné, președinta Senatului Canadei; dl Ruslan Stefanchuk, președintele Parlamentului ucrainean; dl Boris Ruge, secretar general adjunct ad interim al NATO.

 

Vizita în Estonia a Comisiei pentru economie și securitate (9-11 octombrie)

 

Membrii Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO au efectuat o vizită în Estonia, la Tallinn și Tapa, în perioada 9-11 octombrie a.c. La vizită au participat dnii senatori Cristian Bordei și Attila László, membri ai Delegației Parlamentului României la AP NATO.

Dl senator Cristian Bordei a condus delegația AP NATO, în calitate de vicepreședinte al Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare (ESCTER) din cadrul Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO.

Temele principale ale vizitei au fost: Efectele războiului din Ucraina asupra economiei și securității estoniene; Punctul de vedere al Estoniei privind situația de pe front; Stadiul economiei rusești și impactul războiului asupra societății; Eforturile NATO de descurajare în regiunea baltică; Impactul aderării Finlandei și Suediei la NATO; Apărarea cibernetică și tehnologiile; ș.a.

Perspectiva Estoniei asupra Rusiei este modelată de experiența lungă și amară a conflictului și ocupației, iar strategia lor este animată de hotărârea de a face tot ce este necesar pentru a-și apăra independența câștigată cu greu. Poporul estonian a recunoscut de mult timp că identitatea imperială a Rusiei nu a murit odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. Războaiele Rusiei din Cecenia, Georgia, Crimeea și estul Ucrainei se încadrează în acest tipar, la fel ca și intervențiile sale în Siria, Libia și părți din Africa. Rolul său în conflictele înghețate din Transnistria și Armenia-Azerbaidjan, precum și politica sa față de Belarus fac parte din același tablou.

Estonia și-a îmbunătățit considerabil capacitățile de apărare și oferă un sprijin substanțial Ucrainei, despre care oficialii estonieni cred că reprezintă prima lor linie de apărare. În raport cu dimensiunea populației, Estonia este printre cei mai importanți susținători ai efortului militar al Ucrainei.

 

Summitul parlamentar NATO și activitățile asociate (8-11 iulie)

 

În contextul aniversării celor 75 de ani de existență ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, dl Michael Turner, șeful Delegației Statelor Unite ale Americii la Adunarea Parlamentară a NATO, a adresat o invitație Președinților de Parlamente și șefilor de Delegații la AP NATO, în vederea participării la Summitul parlamentar NATO, găzduit de Congresul SUA la Washington, D.C., în zilele de 8 și 9 iulie.

Din partea Delegației României, la Summit au participat: dl Nicolae Ionel Ciucă, președintele Senatului și membru titular al Delegației Parlamentului României la AP NATO și dl senator Vasile Dîncu, șeful Delegației.

În cei 20 de ani de când este stat membru, România a crescut responsabil cheltuielile pentru apărare și a participat cu rigoare la misiunile NATO care i-au fost încredințate. În ultimii doi ani, cu un război la graniță, este esențial faptul că România beneficiază de garanții de securitate fără precedent. În alocuțiunea sa la Summitul parlamentar, președintele Senatului a solicitat conducerii Alianței să mențină o prezență puternică la Marea Neagră și să consolideze dialogul cu partenerii estici, precum Republica Moldova și Georgia. În fața noilor provocări, Alianța are datoria de a se adapta pentru a putea contracara cu succes noile tactici ale inamicilor libertății: războiul electronic, dezinformările și manipulările.

În marja Summitului Parlamentar, președintele Senatului a avut o întrevedere cu dl Ruslan Stefanciuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei. Discuția a vizat soluțiile concrete de care Kievul are nevoie și sprijinul pe care România îl poate acorda, ca stat vecin și membru NATO.

În continuarea Summitului parlamentar, dl Nicolae Ionel Ciucă a participat la lucrările Summitului NATO de la Washington, alături de președintele Klaus Iohannis.

 

Sesiunea de primăvară a AP NATO (24-27 mai)

 

Lucrările Sesiunii de primăvară a AP NATO s-au desfășurat la Sofia, Bulgaria, în perioada 24-27 mai a.c.

Sesiunea a reunit peste 200 de parlamentari din cele 32 de țări membre ale Alianței și din țările asociate, fiind prima la care parlamentarii suedezi au participat în calitate de membri cu drepturi depline.

Delegația Parlamentului României a fost alcătuită din: Senat -  dl Vasile Dîncu, șeful Delegației și președinte al Subcomisiei AP NATO pentru reziliență și securitate civilă; dl Cristian Bordei, membru titular al Delegației, vicepreședinte al Subcomisiei AP NATO pentru tranziție și dezvoltare; Camera Deputaților – dna Ana Maria Cătăuță, membru titular, raportor al Subcomisiei AP NATO pentru relații transatlantice; dl Nicu Fălcoi, membru titular, vicepreședinte al AP NATO. 

Lucrările s-au desfășurat în comisii și în plen. Temele principale ale sesiunii au vizat în principal unitatea aliaților, sprijinul pentru Ucraina și continuarea adaptării NATO la realitatea strategică a războiului din Europa. Proiectele de rapoarte discutate în comisii au abordat și alte subiecte, precum relația NATO cu țările din Balcanii de Vest, protejarea patrimoniului cultural în timp de război, inteligența artificială, sprijiniirea țărilor partenere vulnerabile, ș.a.

Membrii Adunării au adoptat două declarații, transmise ulterior liderilor țărilor aliate, în perspectiva Summitului NATO de la Washington.

Declarația 489  ”Standing with Ukraine until victory” invită de îndată guvernele țărilor membre ale Alianței să susțină Ucraina în dreptul său internațional de legitimă apărare, prin ridicarea unora dintre restricțiile asupra utilizării armelor furnizate de aliați pentru a lovi ținte legitime din Rusia.

Subiectul Declarației 490 ”Shaping NATO for the next generations at the Washington Summit” este pregătirea NATO pentru viitor.  Printre altele, membrii AP NATO invită liderii celor 32 de țări membre să continue eforturile de alocare a cel puțin 2% din PIB pentru bugetul apărării.

De asemenea,  Adunarea invită guvernele țărilor membre NATO să elaboreze o strategie modernă și să ia măsuri pro-active, pe termen lung, de îndiguire a amenințării ruse, sub toate formele acesteia, să apere activ democrația și ordinea internațională bazată pe reguli, să contracareze activitățile politice, militare și hibride agresive și destabilizatoare ale Rusiei.

 

Vizita în Albania a Comisiei pentru democrație și securitate (16-18 aprilie)

 

Dl senator Vasile Dincu, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO și președinte al Subcomisiei AP NATO pentru reziliență și securitate civilă, a prezidat vizita găzduită de delegația albaneză. Delegația AP NATO a fost compusă din 18 parlamentari din 10 țări NATO.

Temele principale ale vizitei au fost: prioritățile politicii externe și de securitate ale Albaniei; stabilitatea și securitatea în Balcanii de Vest; repercusiunile războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei asupra Albaniei și Balcanilor de Vest; reziliența societală și democratică.

Cea de-a 15-a aniversare a aderării Albaniei la NATO a oferit ocazia de a reflecta asupra remarcabilei călătorii euro-atlantice a țării și asupra contribuției pe care aceasta o aduce Alianței. Situată strategic în Balcanii de Vest și de-a lungul Mării Adriatice și Ionice, Albania joacă un rol crucial în adaptarea NATO la noua realitate geopolitică. Investițiile sale în creștere în apărare, participarea puternică la operațiunile aliate și decizia de a găzdui prima bază aeriană a NATO în regiune sunt o dovadă a hotărârii sale de a spori poziția de descurajare și apărare a Alianței pe flancurile sale estice și sudice. Eforturile Albaniei de a-și consolida capacitatea de a identifica, de a rezista și de a răspunde amenințărilor hibride întăresc, de asemenea, rezistența societală și democratică a Alianței. Acestea sunt mesajele cheie transmise delegației Comisiei pentru democrație și securitate (CDS) a Adunării Parlamentare a NATO în timpul vizitei sale de trei zile în Albania, în perioada 16-18 aprilie.

La Tirana, participanții au avut întrevederi cu președintele Republicii, cu Prim-ministrul și cu membri ai Parlamentului albanez. De asemenea, membrii AP NATO au vizitat Centrul operațional naval de la Durrës, baza aeriană Kucova și parcul fotovoltaic Karavasta (cea mai mare centrală solară din regiune). 

 

Reuniunea de primăvară a Comisiei permanente a AP NATO (23 & 24 martie)

 

Reuniunea de primăvară a Comisiei permanente a Adunării Parlamentare a NATO a fost găzduită de Parlamentul Estoniei, la Tallinn, în zilele de 23 și 24 martie a.c.

Comisia permanentă este organismul de decizie al AP NATO, fiind alcătuită din membrii Biroului AP NATO, șefii de delegații și președinții de Comisii AP NATO. Din partea Senatului, la reuniune a participat domnul senator Vasile Dîncu, șeful Delegaţiei Parlamentului României la AP NATO.

Aceasta a fost prima reuniune la care a participat reprezentantul Suediei, în calitate de membru cu drepturi depline al Adunării.

Cele trei teme principale are reuniunii au fost: 1) Transformarea NATO și Summitul aniversar de la Washington; 2) Sprjinul pentru Ucraina și 3) Parteneriatele Adunării.

Membrii Comisiei au fost salutați de Președintele Parlamentului estonian, dl Lauri Hussar și au avut un excelent schimb de opinii cu dna Kaja Kallas, Prim-ministrul Republicii Estonia. În discursul său, dna Kaja Kallas a subliniat că  porțile Alianței trebuie să rămână deschise pentru a primi noi aliați, iar cel mai bun mod de a demonstra că prețuim securitatea este de a investi în apărare, nu doar 2% ci minim 2,5% din PIB. În prezent, Estonia investește 3% în domeniul apărării. 

Președintele AP NATO, dl Michal Szczerba (Polonia) a prezentat două proiecte de Declarații, care au fost aprobate de Comisia permanentă.

Alte decizii ale Comisiei permanente, adoptate la Tallin, au vizat: Modificarea Regulamentului AP NATO, pentru includerea parlamentarilor suedezi, ca urmare a aderării Suediei la NATO; Crearea unei noi poziții, aceea de raportor, în cadrul Comitetului interparlamentar Ucraina – NATO (UNIC); Aprobarea cererii Parlamentului Maltei, de acordare a statutului de membru asociat; Reformarea profundă a statutelor și drepturilor delegațiilor nemembre, care participă la acțiuni AP NATO; ș.a.

 

Reuniunea anuală a Comisiilor AP NATO (19-21 februarie)

În perioada 19-21 februarie a avut loc reuniunea anuală comună a Comisiei pentru apărare și securitate, Comisiei politice și Comisiei pentru economie și securitate ale AP NATO, la Bruxelles. Delegația Parlamentului României la AP NATO a fost alcătuită din: Senat - dl Vasile Dîncu, președintele Delegației, dl Attila László și dl Cristian Bordei; Camera Deputaților -  dna Ana Maria Cătăuță, dl Nicu Fălcoi, dl Sorin Dan Moldovan și dl Iulian-Alexandru Muraru.

Printre subiectele de dezbatere ale reuniunii din acest an s-au aflat: agenda politică a NATO, în pregătirea Summitului aniversar de la Washington; adaptarea militară a NATO și dezvoltarea industriei de apărare; prioritățile militare ale NATO; sprijinirea Ucrainei; NATO și regiunea Indo-Pacifică; politicile Uniunii Europene privind extinderea și securitatea energetică.

Șefii de delegații și membrii Biroului AP NATO s-au întâlnit cu reprezentanții permanenți la Consiliul Nord Atlantic (NAC), la sediul NATO. Întâlnirea a fost prezidată de dl Jens Stoltenberg, Secretar General al NATO și președinte al Consiliului Nord Atlantic. Dintre membrii Delegației Parlamentului României, la întâlnire au participat dl senator Vasile Dîncu și dl deputat Nicu Fălcoi, vicepreședinte AP NATO.

În ajunul împlinirii a doi ani de la debutul războiului de agresiune totală purtat de Rusia împotriva Ucrainei și în pregătirea Summitului crucial al Alianței, din luna iulie, dezbaterile din cadrul întâlnirii s-au axat pe necesitatea sprijinirii Ucrainei și continuarea adaptării NATO la noul context strategic și de securitate.

 

2023

 

Al 23-lea Forum Transatlantic al AP NATO (4-6 decembrie)

Adunarea Parlamentară a NATO, în cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Unite ale Americii, a organizat cel de-al 23-lea Forum Transatlantic parlamentar, la Washington, D.C., în perioada 4-6 decembrie. 

La lucrările din acest an ale Forumului, găzduite de National Defense University, au participat peste 100 de parlamentari din 25 de țări membre NATO. Delegația Parlamentului României a fost alcătuită din: dl Cristian Bordei, dl Gheorghiță Mîndruță (Senat); dl Nicu Fălcoi, dna Ana-Maria Cătăuță (Camera Deputaților).

Agenda a inclus următoarele subiecte, grupate în sesiuni de prezentări, urmate de întrebări și răspunsuri: Stadiul relațiilor transatlantice, după Summitul de la Vilnius; Evaluarea situației de pe frontul din Ucraina; Sprijinul Administrației SUA pentru Ucraina; Impactul sancțiunilor asupra economiei rusești; Abordarea SUA privind reconstrucția Ucrainei; Alianțele și opțiunile politice ale SUA în regiunea Indo-Pacifică; Creșterea gradului de pregătire a forțelor aliate – perspectiva industriei de apărare; Orientul Mijlociu – Implicațiile pe termen lung ale războiului din Gaza, ș.a.

 

Vizita în Australia a Subcomisiei pentru relații economice transatlantice și Subcomisiei pentru parteneriate NATO (13-17 noiembrie)

Declarațiile Summiturilor NATO de la Madrid și Vilnius au deschis numeroase posibilități de cooperare practică, cu țările din regiune. În contextul actual de securitate, în care ordinea internațională bazată pe reguli este atacată din mai multe părți, zona indo-pacifică este deopotrivă interesantă și preocupantă pentru țările Alianței. Membrii subcomisiilor AP NATO mai sus menționate au efectuat o vizită în Australia, la Canberra și Sydney, între 13 și 17 noiembrie.

Delegația AP NATO a fost condusă de John Spellar (Marea Britanie). Dintre parlamentarii români membri AP NATO, la vizită au participat dl deputat Nicu Fălcoi (vicepreședinte AP NATO) și dl senator Cristian Bordei.

Temele principale: Strategia de securitate a Australiei; Situația economică și de securitate în schimbare în regiunea Asia-Pacific; Conceptul de ”echilibru strategic” în Oceania și cooperarea regională în domeniul apărării; Rolul Dialogului celor patru (Quad) în securitatea indo-asiatică; Parteneriatul Australiei cu NATO și sprijinul pentru Ucraina; Cooperarea Australia-NATO în domeniul industriei apărării, tehnologic, cyber și energie; Perspectiva australiană asupra relației climă-securitate; Viziunea Australiei privind comerțul regional și global.

Participanții au avut întrevederi cu președinții celor două Camere ale Parlamentului australian, cu membrii comisiilor pentru afaceri externe și apărare, cu miniștri, cu alți oficiali ai țării gazdă și cu reprezentanți ai mediului academic. De asemenea, membrii AP NATO au avut posibilitatea să viziteze Baza Flotei Est din Sydney și alte obiective. 

 

Al 104-lea Seminar Rose-Roth (23-24 octombrie)

Adunarea Parlamentară a NATO și Parlamentul Suediei au organizat cel de-al 104-lea Seminar Rose-Roth, cu tema ”Sprijinirea partenerilor expuși riscului - proiectarea stabilității, întărirea securității și avansarea integrării euroatlantice”. Seminarul s-a desfășurat la Stockholm, în zilele de 23 și 24 octombrie.

Seminarele Rose-Roth au fost instituite în 1990 de parlamentarii americani Charlie Rose şi Bill Roth şi vizau iniţial cooperarea cu ţările din Europa Centrală şi de Est. În prezent, aceste seminare se concentrează în principal pe chestiunile de securitate regională din zona Balcanilor şi Caucazului de Sud, precum și pe relațiile cu țările partenere.

Agenda celui de-al 104-lea Seminar a inclus următoarele subiecte: Contribuția Suediei la NATO și sprijinul pentru partenerii expuși riscului; Lupta Ucrainei pentru libertate, democrație și securitate; Întărirea rezilienței la amenințările hibride, în țările aliate și partenere; Aspirațiile europene ale Republicii Moldova și impactul agresiunii ruse asupra Ucrainei; Bosnia și Herțegovina – depășirea provocărilor interne și externe și progrese pe calea integrării euroatlantice, ș.a.

La discuții au participat aproximativ 70 de parlamentari din țările membre și asociate, membri ai Executivului țării gazdă, membri ai Parlamentului European și alți înalți oficiali.

Senatul României a fost reprezentat de dl senator Vasile Dîncu, președintele Delegației Parlamentului României la AP NATO și dl senator Attila László, membru titular al Delegației. 

Sesiunea cu tema ”Experiența Suediei în materie de reziliență la amenințări hibride”, din ziua de 23 octombrie a.c., a fost moderată de dl senator Vasile Dîncu. Amenințările hibride reprezintă o provocare complexă și cu multiple fațete în contextul actual de securitate, estompând granițele dintre tacticile convenționale și cele neconvenționale, dintre actorii statali și non-statali, precum și dintre domeniile militare și cele non-militare. Suedia joacă un rol de pionierat în consolidarea rezilienței la aceste amenințări hibride, care ocupă un loc important pe agenda de securitate a țării.

În a doua zi a Seminarului, participanții s-au deplasat la Kungsängen, pentru o demonstrație militară a Regimentului Livgardet.

 

Vizita în Turcia a Comisiei pentru apărare și securitate și a Grupului special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu (30 octombrie – 2 noiembrie)

Membrii Comisiei pentru apărare și securitate și Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu din cadrul Adunării Parlamentare a NATO au efectuat o vizită în Turcia, în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie a.c., la Ankara și Istanbul.  Din partea României, la vizită a participat dl senator Vasile Dîncu, președintele Delegației Parlamentului României la AP NATO și membru al Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu.

Temele principale ale vizitei: securitatea Mării Negre și rolul Turciei; perspectiva Turciei asupra războiului de agresiune purtat de Rusia; rolul NATO în regiunea Mării Negre, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, securitatea alimentară – acordul cerealelor; dezvoltarea industriei turcești de apărare; relațiile Turciei cu statele din Golf, ș.a.

Participanții au avut întrevederi cu membri ai Parlamentului, cu miniștri și alți înalți oficiali ai țării gazdă. De asemenea, membrii AP NATO au avut ocazia să viziteze obiective industriale și militare de interes major din țara gazdă.

 

A 69-a Sesiune anuală a AP NATO (6-9 octombrie)

Sesiunea anuală a AP NATO a fost găzduită de Parlamentul  Danemarcei, la Copenhaga.

Din Delegația Parlamentului României la AP NATO, condusă de dl senator Vasile Dîncu, au făcut parte: dl Attila László, dl Cristian Bordei (Senat); dna Ana Maria Cătăuță, dl Nicu Fălcoi (vicepreședinte AP NATO) și dl Sorin Dan Moldovan (Camera Deputaților). 

La Sesiune au participat aproximativ 240 de parlamentari din statele membre, asociate și partenere ale Alianței. Lucrările s-au desfășurat în Comisii și în plen.

Dezbaterile din cadrul Sesiunii s-au concentrat pe sprijinul ferm al Adunării pentru Ucraina și adaptarea NATO la noua realitate strategică, inclusiv asupra deciziilor de consolidare a apărării și descurajării, adoptate de liderii Alianței la Summitul de la Vilnius din iulie.

Comisia pentru democrație și securitate (CDS) a adoptat proiectele de rapoarte: ”Combaterea impunității în cazul încălcării dreptului internațional, în contextul invaziei reînnoite a Rusiei în Ucraina” (raportor Rodrigue Demeuse, Belgia); ”Războiul Rusiei împotriva adevărului: apărarea democrațiilor aliate și partenere împotriva campaniilor de dezinformare ale Kremlinului” (raportor Joëlle Garriaud-Maylam, Franța); ”Conflictele și securitatea alimentară: reziliența în fața unei crize globale” (raportor Julie Dzerowicz, Canada).

Cu ocazia alegerilor pentru funcțiile de conducere din Comisie, dl senator Vasile Dîncu a fost ales președinte al Subcomisiei pentru reziliență și securitate civilă (CDSRCS).

Domnii senatori Attila László și Cristian Bordei au participat la lucrările Comisiei pentru economie și securitate (ESC). Parlamentarii au discutat despre impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic, presiunile asupra comerțului global și importanța susținerii Kievului în eforturile de reconstrucție. Membrii ESC au adoptat proiectele de rapoarte: ”Războiul Rusiei în Ucraina: provocări pentru securitatea energetică transatlantică” (raportor Harriett Baldwin, Marea Britanie); ”Către reconstrucția Ucrainei” (raportor Michal Szczerba, Polonia); ”Reclădirea relațiilor economice transatlantice și întărirea rezilienței” (raportor Faik Oztrak, Turcia).

În cadrul alegerilor din Comisia pentru economie și securitate, dl Cristian Bordei a fost ales vicepreședinte al Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare (ESCTD).

În cadrul Comisiei politice (PC) au fost dezbătute proiectele de rapoarte ”Războiul Rusiei împotriva Ucrainei: regândind ordinea internațională și lecții învățate de NATO” (raportor Tomas Valasek, Slovacia), ”Rolul global al Chinei de la declanșarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei” (raportor Ana Maria Cătăuță, România), “Viitorul Politicii Ușilor Deschise a NATO” (raportor Audronius Azabalis, Lituania).

Pe agenda Comisiei pentru apărare și securitate s-au aflat proiectele de raport “Lupta Ucrainei pentru libertate și răspunsul Aliaților și la nivel global la războiul Rusiei” (raportor Rick Larsen, SUA), “Asigurarea unei baze industriale aliate pentru noua politică a NATO de descurajare și discusiune” (raportor Utku Cakirozer, Turcia), “Evoluția rapidă a securității în regiunea Mării Baltice după invazia Rusiei în Ucraina” (raportor Jeroen Van Wijngaarden, Țările de Jos), “ Ape tulburi - consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securității în regiunea Mării Negre” (raportor Lord Mark Lancaster, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord).

Securitatea Mării Negre și a Mării Baltice au fost amplu dezbătute în cadrul acestei comisii, printre temele în atenție aflându-se evoluția accelerată a problemelor de securitate din regiunea Mării Baltice, precum și de modul în care Finlanda, nou-venită în NATO, dar și Suedia, al cărui proces de aderare este în curs, pot consolida apărarea aliată.

La inițiativa delegației române, în cadrul proiectului de rezoluție Consolidarea stabilității și securității în regiunea Mării Negre în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, propus de Comisie și adoptat de plenul Adunării, au fost introduse amendamente care subliniază rolul crucial al României în facilitarea tranzitului cerealelor din Ucraina la nivel global și măsurile suplimentare care au fost luate pentru a crește capacitatea prin intermediului porturilor de la Marea Neagră și coridorul dunărean. Menționăm că acest proiect de rezoluție face ample referiri la România și Republica Moldova și subliniază, printre altele, atât rolul țării noastre pentru securitatea regională, cât și provocările cu care se confruntă cele două țări în contextul generat de război.

Plenul AP NATO a adoptat șase Rezoluții, care cuprind recomandări politice pentru guvernele țărilor aliate în ceea ce privește protejarea infrastructurii marine critice, protejarea democrațiilor aliate și partenere vizavi de dezinformare, implementarea deciziilor de la Summitul de la Vilnius, întărirea stabilității și securității în regiunea Mării Negre și reconstrucția Ucrainei.

În marja sesiunii, delegația Parlamentului României a susținut întrevederi în format bilateral cu delegațiile parlamentare ale Franței, Germaniei și Georgiei.

 

Vizita în Germania a Comisiei pentru știință și tehnologie și Subcomisiei pentru reziliență și securitate civilă (18-21 septembrie)

Membrii Comisiei pentru știință și tehnologie și ai Subcomisiei pentru reziliență și securitate civilă din cadrul Adunării Parlamentare a NATO au efectuat o vizită comună în Germania, la Berlin, Hamburg și Kiel.

La această vizită au participat: dl senator Vasile Dîncu, președintele Delegației Parlamentului României la AP NATO și dl deputat Sorin Moldovan, membru titular al Delegației.  

Proiectul de program a inclus întâlniri cu oficiali din cadrul ministerelor apărării și afacerilor externe, cu șeful Delegației germane la Adunarea Parlamentară a NATO, cu reprezentanți ai guvernelor landurilor, vizite de lucru la baze militare, întâlniri cu reprezentanți ai unor companii specializate în domeniul apărării, precum și cu experți și reprezentați ai unor institute de cercetare și organizații non-guvernamentale. Printre temele în atenție, menționăm: prioritățile Germaniei în politica externă și de securitate și aprofundarea conceptului Zeitenwende (punct de cotitură istoric) anunțat de Cancelarul Olaf Scholz în februarie 2022; războiul Rusiei împotriva Ucrainei și promovarea justiției internaționale pentru pedepsirea crimelor de război; protejarea infrastructurii maritime critice; dezinformarea și corupția; agenda Women, Peace and Security; schimbările climatice - riscuri pentru securitate și reziliență.

Inteligența artificială și implicațiile acesteia asupra securității naționale, cercetarea tehnologică realizată de ministerul german al apărării, cheltuielile militare ale acestei țări au fost, de asemenea, subiecte pe agenda de discuții.

Sesiunea de primăvară a AP NATO (19-22 mai)

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO a fost găzduită de Marele Ducat al Luxemburgului, în perioada 19-22 mai.

Din Delegația Parlamentului României la AP NATO, condusă de dl senator Vasile Dîncu, au făcut parte: dl Attila László, dl Cristian Bordei (Senat); dna Ana Maria Cătăuță, dl Ben-Oni Ardelean, dl Nicu Fălcoi și dl Sorin Dan Moldovan (Camera Deputaților). 

Evenimentul a reunit peste 250 de parlamentari din statele membre, asociate și partenere ale Alianței. Sesiunea de la Luxemburg a fost prima la care Finlanda a participat ca membru cu drepturi depline, ca urmare a aderării la NATO, la 4 aprilie a.c.

Lucrările s-au desfășurat în comisii și în plen. Pe parcursul sesiunii, membrii comisiilor au examinat proiectele de rapoarte care vor fi supuse spre adoptare plenului la sesiunea de toamnă și au discutat cu oficiali ai țării gazdă și experți internaționali despre implicațiile războiului declanșat de Rusia, reziliența societală, combaterea dezinformării și securizarea infrastructurii critice, parteneriatele NATO, viitorul politicii ”porților deschise”, accelerarea adaptării posturii de descurajare și apărare a NATO, consolidarea relațiilor transatlantice, ș.a.

Plenul AP NATO a adoptat Declarația 481 ”A New NATO in an Age of Strategic Competition: Accelerating NATO’s Adaptation at the Vilnius Summit” și Declarația 482 ”United and Resolute in Support of Ukraine”. Aceasta din urmă reiterează sprijinul ferm pentru Ucraina și subliniază că războiul rus caută să zdrobească democrația ucraineană și, prin extensie, să submineze valorile fundamentale ale NATO și ale întregii lumi democratice, civilizate și pașnice. Tot potrivit acestei Declarații, Summitul NATO prevăzut să aibă loc în luna iulie, la Vilnius, va trebui să întărească și să accelereze sprijinul politic, militar, financiar, umanitar din partea aliaților și să mențină acest sprijin atâta timp cât e nevoie, pentru ca Ucraina să își restabilească pe deplin integritatea teritorială.

 

Vizita în România a Comisiei pentru democrație și securitate a AP NATO (4-6 aprilie)

 

În perioada 4-6 aprilie a avut loc vizita în România a Comisiei pentru democrație și securitate a AP NATO, la București și Constanța. Delegația Comisiei, alcătuită din membri ai parlamentelor din șapte țări membre NATO, a fost condusă de senatorul Rodrigue Demeuse (Belgia). Totodată, dl Rodrigue Demeuse a co-prezidat lucrările din cadrul vizitei, alături de dl senator Vasile Dîncu, președintele Delegației Parlamentului României la AP NATO și membru al Comisiei pentru democrație și securitate. Din delegația AP NATO a făcut parte și dna Ruxandra Popa, secretarul general al Adunării.

Dintre membrii Delegației Parlamentului României la AP NATO, la vizită au participat dl senator Attila László și dnii deputați Nicu Fălcoi (vicepreședinte al AP NATO) și Ben-Oni Ardelean.

Prima zi a vizitei s-a desfășurat la Senatul României, în cadrul a trei sesiuni de lucru, având ca teme principale: Prioritățile politicii externe a României (invitat: dl prof.dr. Ioan Mircea Pașcu, profesor la SNSPA, fost vicepreședinte al Parlamentului European); Impactul invaziei Rusiei în Ucraina asupra securității Mării Negre (invitați: dl Iulian Chifu, consilier de stat pentru politică externă, securitate și afaceri strategice al Prim-ministrului și dl George Scutaru, CEO New Strategy Center, fost membru al Delegației Parlamentului României la AP NATO); Abordarea României privind implementarea Agendei Femeile, Pacea și Securitatea (invitate: dna senator Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului României și dna deputat Ana Cătăuță, președinta Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO).

Vizita a continuat cu dezbateri la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I” și la Cercul Militar Național. La discuțiile de la Cercul militar au participat dna secretar de stat Simona Cojocaru, șefa Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, dl general Remus Bondor, șeful Direcției Planificare Strategică, Statul Major al Apărării, si dl general Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice, Ministerul Apărării Naționale. Oficialii români și-au exprimat în mod repetat satisfacția pentru recunoașterea Mării Negre ca regiune de importanță strategică pentru Alianță, în noul Concept Strategic al NATO, precum și de decizia luată la Madrid, de a întări prezența militară pe Flancul Estic.

Participanții la vizită s-au deplasat și la Constanța, unde au putut remarca rolul-cheie al României în garantarea securității și libertății de mișcare în Marea Neagră, precum și sprijinul multidimensional al României pentru Ucraina. Vizita s-a încheiat pe 6 aprilie, cu vizitarea bazei aeriene 57 ”Mihail Kogălniceanu”.

 

Reuniunea de primăvară a Comisiei permanente a AP NATO (25 și 26 martie)

 

În zilele de 25 și 26 martie a avut loc, la Oslo (Norvegia), reuniunea de primăvară a Comisiei permanente a AP NATO, la care au participat dl senator Vasile Dîncu, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO și dl deputat Nicu Fălcoi, vicepreședinte AP NATO.

Printre temele înscrise pe agendă s-au aflat: dezbaterea proiectului de Declarație ”Noua Alianță Nord Atlantică în epoca competiției strategice: Accelerarea adaptării NATO la Summitul de la Vilnius”; activitățile și subiectele în atenția Adunării în anul 2023; revizuirea parteneriatelor Adunării; elemente recente privind aderarea Finlandei^[i] și Suediei la NATO; documentele financiare ale Adunării; analizarea modului în care este inclusă dimensiunea egalității de șanse în activitățile Adunării; un schimb de vederi cu un oficial ucrainean privind războiul din această țară.

 

Vizita în Polonia a Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare și Subcomisiei pentru relații transatlantice ale AP NATO (13 și 14 martie)

 

În zilele de 13 și 14 martie a avut loc vizita în Polonia, la Varșovia, a Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare (ESCTD) și Subcomisiei pentru relații transatlantice (PCTR) ale AP NATO.

La vizită au participat 24 de parlamentari din 11 țări membre NATO, precum și un membru al Verkhovna Rada (Parlamentul ucrainean). Delegația AP NATO a fost condusă de Lordul Hamilton of Epsom (Marea Britanie), președintele PCTR. Din partea Senatului au participat dnii senatori Attila László și Cristian Bordei, membri titulari ai Delegației Parlamentului României la AP NATO.

Tema centrală a vizitei: rolul Poloniei în susținerea apărării, reconstrucției și aderării Ucrainei la instituțiile euro-atlantice. Încă de la începutul războiului declanșat de Rusia, Polonia a susținut deplin instituțiile democratice și populația ucraineană. Atitudinea Poloniei a fost dublată de sprijin multipartit și popular, generozitatea populației poloneze manifestată față de milioanele de refugiați ucraineni fiind cea mai bună ilustrare a profunzimii acestui angajament.

 

 

Reuniunea comună anuală a Comisiilor AP NATO (20-22 februarie)

 

Reuniunea anuală comună a Comisiei pentru apărare și securitate, Comisiei politice și Comisiei pentru economie și securitate ale AP NATO a avut loc la Bruxelles, între 20-22 februarie.

La reuniune au fost prezenți aproape 120 de parlamentari din țările membre și din Suedia. Din partea Delegației Parlamentului României la AP NATO au participat: dnii senatori Ștefan-Radu Oprea, Attila László, Cristian Bordei și Vlad-Mircea Pufu; dna deputat Ana Maria Cătăuță și dnii deputați Nicu Fălcoi (vicepreședinte AP NATO), Ben-Oni Ardelean și Sorin Dan Moldovan.

Printre temele în atenție s-au aflat: războiul Rusiei împotriva Ucrainei: situația actuală și ajutorul acordat de către Aliați acestei țări și altor parteneri vulnerabili din regiune; Noul Concept Strategic al NATO și valorile democratice; combaterea dezinformării și a retoricii ostile; China și regiunea indo-pacifică; sistemul integrat de apărare antiaerian și antirachetă al NATO; creșterea rezilienței aliate în fața provocărilor vechi și noi.  

Biroul AP NATO a adoptat o Declarație, cu ocazia unui an de la debutul războiului de agresiune totală purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Declarația condamnă ferm și fără echivoc crimele comise de Rusia și reafirmă sprijinul pentru Ucraina. În opinia membrilor AP NATO, războiul provocat de Rusia este unul împotriva democrației și a libertății țărilor de a-și decide propriul sistem de guvernare și traiectoria de politică externă. Declarația subliniază susținerea aliaților pentru Ucraina, sporirea și accelerarea sprijinului militar, financiar și umanitar.

În marja reuniunii comune, dl senator Ștefan-Radu Oprea și dl deputat Nicu Fălcoi au participat la o întâlnire cu Secretarul General al NATO și cu reprezentanții permanenți la NATO ai țărilor membre. 

 

 

 

2022

 

A 68-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO (18-21 noiembrie)

 

Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) s-a desfășurat la Madrid, Regatul Spaniei, în perioada 18-21 noiembrie.

Din Delegația Parlamentului României la AP NATO au făcut parte: dl Attila László și dl Gheorghiță Mîndruță (Senat); dna Ana Maria Cătăuță, dl Ben-Oni Ardelean, dl Nicu Fălcoi și dl Sorin Dan Moldovan (Camera Deputaților). 

Agenda sesiunii a cuprins reuniuni de comisii, reuniuni ale grupurilor politice și o ședință de plen.

Lucrările plenului au fost conduse de dl Gerald E. Connolly, președintele în exercițiu al Adunării, care, în intervenția sa, a subliniat evoluțiile geopolitice din ultimul an, răspunsul Adunării față de noul context, dar și contribuția acesteia la Noul Concept Strategic al NATO, în special prin propunerea de a se înființa un Centru de Reziliență Democratică, în linie cu valorile Alianței. La plen au participat: dl Pedro Sanchez, Prim-ministrul Spaniei;  dl Ander Gil, Președintele Senatului; dna Meritxell Batet, Președinta Congresului Deputaților; dl Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO.  

Secretarul general al NATO, domnul Jens Stoltenberg, s-a adresat membrilor Adunării și a răspuns la întrebările acestora. În intervenția sa, a făcut o prezentare a deciziilor luate în cadrul Summitului de la Madrid, printre rezultate subliniind sprijinul acordat Ucrainei, consolidarea apărării și descurajării la nivel NATO, invitarea Finlandei și Suediei să se alăture Alianței și adoptarea Noului Concept Strategic. Politica de apărare și descurajare, a subliniat domnia sa, a fost semnificativ și constant consolidată începând cu anul 2014, iar în prezent, în contextul războiului, au fost luate măsuri suplimentare pentru a se preveni escaladarea dincolo de granițele Ucrainei, în regiunea estică a Alianței. Aceste măsuri necesită alocarea unor fonduri suplimentare pentru apărare, temă care se va regăsi cu prioritate pe agenda Summitului NATO din 2023, de la Vilnius. În ceea ce privește reziliența, Secretarul General al NATO a făcut referiri la dependența energetică a Aliaților față de Rusia care, însă, nu a împiedicat adoptarea unei poziții unite în fața agresiunii. Mai mult, în prezent sunt realizate importante progrese pentru implementarea tehnologiilor verzi, cu efecte benefice inclusiv asupra mediului înconjurător. Referindu-se la aderarea Finlandei și Suediei, a reamintit faptul că este timpul să fie finalizat procesul de ratificare, aceste state îndeplinindu-și obligațiile agreate prin acordul Trilateral semnat la Madrid cu Turcia. De asemenea, a subliniat faptul că NATO este necesar să își consolideze cooperarea atât cu statele din regiunea învecinată, precum Republica Moldova, Georgia sau Bosnia și Herțegovina, dar și cu partenerii din alte zone geografice, care împărtășesc aceleași valori.

Președintele Ucrainei, dl Volodimir Zelenski, s-a adresat Adunării (prin video, în direct) și a prezentat contribuția importantă a Ucrainei pentru apărarea societăților democratice, solicitând sprijinul pentru candidatura țării sale la Uniunea Europeană și NATO. Este important să se mențină o abordare unită în fața amenințării Rusiei, care continuă să atace infrastructura civilă a Ucrainei. Printre măsurile pe care le consideră necesare se numără înăsprirea sancțiunilor față de Rusia, recunoașterea Rusiei drept un stat terorist de către statele membre, pedepsirea celor vinovați de către o instanță specializată și continuarea sprijinului acordat Ucrainei cu tehnică militară și resurse financiare.

În cadrul sesiunii plenare au avut loc și alegeri pentru funcțiile de conducere în Adunare. Astfel, dna Joëlle Garriaud-Maylam (Franța), a fost aleasă în funcția de Președinte al Adunării. De asemenea, au fost aleși ca vicepreședinți ai Adunării: dna Zaida Cantera (Spania), dl Nicu Fălcoi (România),  dl Kevan Jones (Marea Britanie), dna  Linda Sanchez (SUA) și dl Michał Szczerba (Polonia).

Adunarea a adoptat proiectele de rezoluție propuse de Comisii. Textele Rezoluțiilor și Declarațiilor adoptate de Adunare (Declarația 473 – Confruntând amenințarea Rusiei; Declarația 474 – Solidari cu Ucraina; Rezoluția 475 – Consolidarea rezilienței cibernetice a țărilor aliate; Rezoluția 476 – Sprijinirea inițiativelor de apărare și descurajare ale Summitului de la Madrid; Rezoluția 477 – Relația corupție-securitate; Rezoluția 478 – Războiul Rusiei împotriva Ucrainei: consecințe economice și răspunsuri; Rezoluția 479 – NATO post Summit Madrid: noua eră strategică; Rezoluția 480 – Schimbările climatice și securitatea internațională, agenda NATO) sunt disponibile pe site-ul AP NATO.

 

 

Vizita în Danemarca a Subcomisiilor AP NATO (12 septembrie)

 

Subcomisia pentru reziliență și securitate civilă din cadrul Comisiei pentru democrație și securitate (CDS) și Subcomisia pentru apărare transatlantică și cooperare în domeniul securității din cadrul Comisiei pentru apărare și securitate (DSC) ale Adunării Parlamentare a NATO au efectuat o vizită comună în Regatul Danemarcei, la Copenhaga și Nuuk, în perioada 12-16 septembrie.  

Dl senator Angel Tîlvăr, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO și președinte al Comisiei pentru democrație și securitate (CDS) din cadrul acestei organizații, a participat la prima parte a acestei vizite, care s-a desfășurat la Copenhaga, în ziua de 12 septembrie.

La Copenhaga, membrii AP NATO au avut întrevederi cu membri ai Comisiilor pentru afaceri externe și apărare din Parlamentul danez, cu experți în domeniul militar, precum și cu ministrul Apărării din țara gazdă. Temele de dezbatere au inclus: politicile de securitate ale Danemarcei, militarizarea regiunii arctice, relațiile cu Rusia, cooperarea militară cu țările scandinave, impactul schimbărilor climatice asupra securității, ș.a.

 

Vizita la Sarajevo a Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO (7-9 iunie)

O delegație a Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO a efectuat o vizită la Sarajevo, în Bosnia și Herțegovina, în perioada 7-9 iunie 2022.

La vizită au participat 20 de membri de parlamente, din țările membre NATO și partenere. Dintre membrii Delegației Parlamentului României la AP NATO, la vizită au participat dnii senatori Gheorghiță Mîndruță și Attila László, membri ai Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO. Delegația a fost condusă de dl Ivans Klementjevs (Letonia), președintele Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare din cadrul Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO.

Programul a cuprins întrevederi cu dl Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, cu președinții Bosniei și Herțegovinei, cu membri ai Parlamentului și Executivului, cu șeful Delegației Uniunii Europene la Sarajevo și cu comandanții misiunilor NATO și EUFOR în țara gazdă. Discuțiile au abordat, printre altele, perspectivele economice ale țării, evoluțiile politice, problematica migrației, securitatea energetică și alimentară, ș.a.  Concluziile vizitei vor fi cuprinse în proiectul de raport ”Balcanii de Vest: războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și provocările persistente din regiune” (raportor Michal Szczerba, Polonia) care va fi propus spre adoptare la Sesiunea anuală a AP NATO, din luna noiembrie a acestui an.

În marja vizitei la Sarajevo, domnii senatori Gheorghiță Mîndruță și Attila László s-au întâlnit cu câțiva dintre cei 211 militari români care participă la misiunea Althea a EUFOR.

 

Sesiunea de primăvară a AP NATO (27-30 mai)

Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) s-a desfășurat la Vilnius, în Lituania, în perioada 27-30 mai 2022.

Din Delegația Parlamentului României la AP NATO, condusă de dl senator Angel Tîlvăr, au făcut parte: dl Attila László, dl Gheorghiță Mîndruță și dl Mircea Vlad Pufu (Senat); dna Ana Maria Cătăuță, dl Ben-Oni Ardelean, dl Nicu Fălcoi și dl Sorin Dan Moldovan (Camera Deputaților). 

Evenimentul a reunit peste 200 de parlamentari din 30 de state membre, precum și din țările asociate și partenere ale Alianței. Temele aflate pe agenda sesiunii: războiul din Ucraina; parteneriatele NATO și viitorul politicii ”ușilor deschise”; provocări în Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și Africa de Nord; importanța strategică tot mai crescută a Asiei și a regiunii Indo-Pacific; amenințarea continuă a terorismului; rolul important și contribuția femeilor pentru pace și securitate; lecții învățate din misiunea NATO în Afganistan; creșterea rezilienței; securitatea cibernetică; impactul schimbărilor climatice asupra securității; ș.a.

În cadrul sesiunii plenare au susținut alocuțiuni: dl Gerald E. Connolly, președintele AP NATO; dl Gitanas Nauseda, președintele Republicii Lituania; dna Viktorija Čmilyte-Nielsen, președinta Parlamentului din Lituania; dl Mircea Geoană, Secretarul general adjunct al NATO; dl Matti Vanhanen, președintele Parlamentului Finlandei; dl Andreas Norlen, președintele Parlamentului Suediei; dl Ruslan Stefanchuk, președintele Parlamentului ucrainean (prin apel video în direct).

Președinții Parlamentelor din Suedia și Finlanda au susținut, în alocuțiunile lor, solicitarea de aderare la NATO. Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar întări Alianța și îndeosebi Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Tot în cadrul sesiunii plenare, Adunarea a dezbătut și adoptat cu unanimitate două Declarații, respectiv Solidari cu Ucraina (propusă de Michal Szczerba, Polonia) și Confruntând amenințarea Rusiei (propusă de Gerald E. Connolly, SUA). Declarațiile condamnă Rusia, care ”caută să strivească democrația în Ucraina, intimidează alte țări democratice suverane și, prin extensie, subminează valorile esențiale ale NATO, precum și întreaga lume democratică, civilizată și pașnică”. Textele declarațiilor solicită membrilor Alianței să sporească asistența umanitară, militară și financiară pentru Ucraina. De asemenea, liderii țărilor aliate sunt îndemnați să identifice revizionismul malign al Rusiei și acțiunile sale agresive drept principala amenințare la adresa securității euroatlantice.

Prezent în sala de plen, dl Yehor Cherniev, șeful delegației parlamentare a Ucrainei, a mulțumit fiecărei țări în parte, inclusiv României, pentru ajutorul acordat Ucrainei până în prezent.

În marja Sesiunii, delegația parlamentară română a avut întrevederi cu delegațiile din Serbia și Georgia, la solicitarea acestora. Cu acest prilej, au fost abordate probleme în atenție la nivel regional, oportunități de dialog bilateral în domeniul apărării, inclusiv la nivelul comisiilor de specialitate, precum și alte subiecte aflate pe agenda comună.

 

Vizita în Olanda a Comisiei pentru democrație și securitate și Subcomisiei pentru relații transatlantice ale AP NATO (11-13 mai)

La vizită – condusă de dl senator Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru democrație și securitate și de Lordul Hamilton of Epsom, președintele Subcomisiei pentru relații transatlantice a Comisiei politice – au participat 29 de parlamentari din 16 țări membre NATO.

Din partea Delegației Parlamentului României la AP NATO, la vizită a participat și dl senator Vlad-Mircea Pufu, membru supleant.

Programul a inclus întrevederi cu membri ai Parlamentului și Executivului olandez, precum și cu mai mulți experți în domeniul securității. Principalele teme de discuție: Viitorul NATO și noul Concept Strategic; Adaptarea posturii de descurajare a NATO; Abordarea Olandei privind combaterea terorismului, spionajului și amenințărilor hibride; ș.a.

Într-una din intervențiile sale, dl senator Angel Tîlvăr a mulțumit reprezentanților țării  gazdă pentru contribuția lor la Grupul de luptă desfășurat în România, un bun exemplu al solidarității aliate. De asemenea, dl Angel Tîlvăr a  subliniat că România este furnizor de securitate la Marea Neagră și că, începând cu anul viitor, va aloca 2,5% din PIB pentru bugetul de apărare. În opinia sa, ceea ce se întâmplă în Ucraina are implicații pentru întreaga regiune a Mării Negre, generând preocupări de securitate și pentru alți parteneri din regiune – Georgia și Republica Moldova.

Vizita a mai inclus o prezentare a activității Europol, o întâlnire cu conducerea Organizației pentru interzicerea armelor chimice (OPCW), la sediul Organizației și un tur al Agenției NATO pentru Comunicații și Informații de la Haga.

 

Vizita în Marea Britanie a Comisiei pentru economie și securitate și Comisiei pentru știință și tehnologie (19-22 aprilie)

Membrii Comisiei pentru economie și securitate și ai Comisiei pentru știință și tehnologie din cadrul AP NATO au efectuat o vizită în Marea Britanie, în perioada 19-22 aprilie 2022.

La vizită, condusă de dl Philippe Michel-Kleisbauer (Franța) și dl Ivans Klementjevs (Letonia), au participat 29 de parlamentari din 15 țări membre NATO. Din partea Delegației Parlamentului României la AP NATO, la vizită a participat dl senator Attila László, membru titular al Comisiei pentru economie și securitate a AP NATO.

Programul vizitei a cuprins întrevederi cu membri ai Comisiilor pentru afaceri externe și apărare din Camera Comunelor, cu membri ai Guvernului britanic, precum și cu diverși experți în domeniile securității și economiei. Totodată, membrii AP NATO au avut posibilitatea să viziteze baza navală de la Portsmouth.

Printre temele de discuție s-au numărat: prioritățile Marii Britanii pentru NATO și noul Concept Strategic; securitatea euro-atlantică (perspectiva Marii Britanii); un panel pe tema Rusia/Ucraina; tehnologiile emergente și disruptive și impactul acestora asupra capabilităților militare; securitatea energetică; non-proliferarea nucleară; relațiile comerciale ale Marii Britanii cu Europa, Asia și America de Nord.

 

Reuniunea comună a Comisiei pentru apărare și securitate, Comisiei politice și Comisiei pentru economie și securitate (21-23 februarie)

În perioada 21-23 februarie 2022 a avut loc, la Bruxelles și on-line, reuniunea anuală comună a Comisiei pentru apărare și securitate, Comisiei pentru economie și securitate și Comisiei politice ale AP NATO. De asemenea, la lucrări au fost invitați și membrii conducerii celorlalte două Comisii ale AP NATO, respectiv Comisia pentru democrație și securitate și Comisia pentru știință și tehnologie.

Dintre senatorii membri ai Delegației Parlamentului României la AP NATO a participat, la Bruxelles, dl Gheorghiță Mîndruță, membru al Comisiei pentru economie și securitate. De asemenea, s-au conectat la lucrări, on-line, dnii senatori Angel Tîlvăr - președintele Comisiei pentru democrație și securitate a AP NATO - și Attila László.  

Printre temele aflate în atenție s-au numărat: Provocări politice și de securitate pe Flancul Sudic al NATO; Provocarea reprezentată de Rusia pe Flancul Estic; NATO, China și parteneriatele în zona Indo-Pacific; Rolul NATO în sprijinirea rezilienței democratice și creșterea integrității; Lecții învățate post - Afganistan; Politica de descurajare nucleară a NATO.

 

Reuniunea extraordinară a Comisiei permanente (1 februarie)

Membrii Comisiei permanente - organismul director al AP NATO - s-au reunit online, în ziua de 1 februarie.

Parlamentul României a fost reprezentat de dl senator Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru democrație și securitate a AP NATO.

Subiectul principal al reuniunii a fost discutarea proiectului de document intitulat ”Contribuția AP NATO la Conceptul Strategic 2022 al NATO”, propus de dl Gerald E. Connolly (SUA), președintele AP NATO.

 

 

2021

 

Forumul Transatlantic parlamentar (29 noiembrie – 1 decembrie)

Cel de-al 21-lea Forum Transatlantic de la Washington, D.C., SUA, s-a desfășurat în format fizic, în perioada 29 noiembrie - 1 decembrie. Din Delegația Parlamentului României au făcut parte domnii senatori Attila László și Vlad-Mircea Pufu.

Agenda Forumului a inclus următoarele teme: Prioritățile globale ale Administrației SUA; Implicațiile pe termen lung ale retragerii SUA din Afganistan; Relațiile SUA- China; Relațiile SUA-Israel; Redresarea economică și agenda comercială a SUA; Viitorul relațiilor SUA- Rusia; Politica SUA în Balcanii de Vest.

Delegații au salutat declarația de la Riga a dlui Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO, care preciza că protejarea valorilor democratice ale Alianței trebuie să constituie primul din cele cinci elemente principale ale noului concept strategic.

Amenințarea dinspre Rusia și provocările lansate de China au ocupat un loc important în cadrul dezbaterilor. A fost evocată și campania de destabilizare a Uniunii Europene de către regimul din Belarus, prin instrumentalizarea persoanelor vulnerabile provenite din zone de conflict. Utilizarea refugiaților, în scop politic, pentru a face presiune asupra comunității internaționale să ridice sancțiunile impuse regimului din Belarus, este o formă cinică de război hibrid. Membrii Adunării și-au exprimat solidaritatea cu Letonia, Lituania și Polonia, precum și susținerea lor pentru eforturile acestor țări de a proteja frontiera de est a NATO și UE de o falsă criză migratorie.

 

Seminarul Grupului special al AP NATO pentru Mediterana și Orientul Mijlociu (19 & 20 noiembrie)

Dl senator Gheorghiță Mîndruță, membru titular al Delegației Parlamentului României la AP NATO a participat la Seminarul Grupului special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu (GSM), desfășurat la Barcelona, în zilele de 19 și 20 noiembrie. 

Agenda discuțiilor a cuprins: Migrația transmediteraneană – provocări și perspective; situația Tunisiei; Siria și Irak; Conflictul israelo-palestinian; Programul nuclear și ambițiile strategice ale Iranului; Schimbările climatice, Covid-19 și provocări critice pentru securitatea umană în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord; Libia – conflict și perspective de stabilizare.

Din dezbateri a reieșit faptul că regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord a dobândit o importanță strategică tot mai mare, pe fondul accentuării rivalității dintre Federația Rusă și SUA/NATO și, pe de altă parte, al competiției pentru extinderea sferelor de influență practicate de actori regionali.

 

Vizita în Statele Unite ale Americii a Subcomisiilor AP NATO pentru reziliență și securitate civilă și pentru relații economice transatlantice (25-29 octombrie)

În perioada 25-29 octombrie 2021, Subcomisia pentru reziliență și securitate civilă și Subcomisia pentru relații economice transatlantic din cadrul AP NATO au efectuat o vizită de lucru în SUA, la Washington și New York. Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO a fost reprezentată de dl senator Gheorghiță Mîndruță, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Pe agenda discuțiilor de la Washington s-au aflat teme de interes pentru securitatea în zona euroatlantică: contracararea amenințărilor externe și interne din spațiul informațional, schimbările climatic, consecințele crizei provocate de COVID-19 în implementarea programelor Băncii Mondiale, securitatea în zona Mării Negre, imaginea NATO în rândul populației statelor membre, cibersecurity, situația din Orientul Mijlociu.

Relația cu Rusia a fost analizată prin prisma provocării strategice pe care o reprezintă această țară pentru NATO și partenerii săi, atât din perspectivă militară, cât și din perspectiva amenințărilor hibride.

Cu ocazia vizitei la NYPD (Departamentul de Poliție din New York), parlamentarilor AP NATO li s-a prezentat infrastructura tehnologică și informațională folosită de ofițerii de poliție pentru depistarea cât mai rapidă a incidentelor de securitate și modalitățile de intervenție promptă în astfel de situații. La Centrul de Management al Situațiilor de Urgență s-a discutat felul în care diferite instituții ale statului (poliție, salvare, pompieri) lucrează împreună și coordonează acțiunile de intervenție, în cazul producerii de calamități naturale, atacuri teroriste, întreruperi masive de curent electric, sau în orice alte situații care necesită un răspuns rapid și eficient din partea autorităților.

 

Sesiunea anuală a AP NATO (8-11 octombrie)

În perioada 8-11 octombrie 2021, Adunarea Parlamentară a NATO împreună cu Parlamentul Republicii Portugheze au organizat cea de-a 67-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, la Lisabona. Fiind prima reuniune cu prezență fizică, după aproape 20 de luni, evenimentul a reunit peste 200 de parlamentari din cele 30 de state membre. Pe agenda sesiunii s-au aflat teme de interes pentru securitatea în zona euroatlantică, precum controlul armamentelor, inovarea tehnologică în domeniul apărării și securității, investițiile în apărare, reziliența democratică și dezinformarea, situația de securitate din Afganistan, evoluțiile de securitate din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, perspectivele de securitate în relațiile cu Rusia și China, agenda NATO 2030 și revizuirea Conceptului Strategic al NATO.

Dintre membrii Senatului României, au participat: dl senator Attila László, dl senator Ștefan Radu Oprea, dl senator Angel Tîlvăr, dl senator Gheorghiță Mîndruță și dl senator Vlad Mircea Pufu.

Lucrările Sesiunii anuale a AP NATO s-au desfășurat în Comisii (Comisia pentru democrație și securitate – CDS, Comisia politică – PC, Comisia pentru apărare și securitate – DSC, Comisia pentru știință și tehnologie – STC și Comisia pentru economie și securitate - ESC) și plen.

Lucrările Comisiei pentru democrație și securitate (CDS) au fost conduse de dl senator Angel Tîlvăr (România), președintele Comisiei. Reziliența democratică a fost una dintre temele principale ale discuțiilor. Criza informațională din jurul pandemiei Covid-19 și evenimentele de la clădirea Capitoliului SUA, din 6 ianuarie 2021, au scos la iveală efectele destabilizatoare ale dezinformării și propagandei asupra societăților democratice. Dezinformarea și propaganda amenință chiar fundamentele liberale ale societăților aliate, limitând capacitatea cetățenilor de a accesa informații verificate, amplificând polarizarea societăților și afectând încrederea publicului în alegeri. Rapoartele CDS pe această temă oferă unele recomandări concrete cu privire la modul în care Alianța poate aborda mai eficient și mai coerent amenințarea reprezentată de dezinformare și propagandă și îndeamnă NATO să plaseze reziliența democratică în centrul discuțiilor în curs asupra viitorului Concept Strategic.

În cadrul lucrărilor CDS au fost invitați și au răspuns la întrebările parlamentarilor: viceamiralul Henrique Gouveia e Melo, coordonatorul programului de vaccinare din Portugalia, despre ”Lupta Portugaliei împotriva Covid-19”, prof. Stéphane Lacroix, Sciences-Po Paris, despre ”Mișcările sociale și perspectivele de evoluție politică în regiunea MENA” și dl Remus Pricopie, rectorul SNSPA București, pe tema sensibilizării publicului asupra chestiunilor de securitate și a rolul educației, în acest context.

La încheierea lucrărilor, dl Angel Tîlvăr a fost reales în funcția de președinte al Comisiei pentru Democrație și securitate.

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg, fost invitat să susțină o alocuțiune pentru membrii Adunării Parlamentare a NATO la ședința de plen din 11 octombrie, după care a participat la o amplă sesiune de dezbateri cu parlamentarii Adunării, pe temele de interes pentru Alianță. Dl Stoltenberg a făcut referire la procesul de elaborare a noului Concept Strategic al NATO și a prezentat etapele proceselor ample de consultare, reiterând importanța Adunării Parlamentare a NATO și a fiecărui parlamentar în parte pentru întărirea dimensiunii politice a Alianței. Mai mult, a prezentat o serie de priorități care se vor regăsi în noul Concept Strategic al Alianței, programat a se finaliza până la Summitul NATO de anul viitor.

Membrii AP NATO, reuniți în plen, au adoptat cele șapte rezoluții prezentate de raportorii Comisiilor, care vor fi înaintate Secretarului General al NATO și guvernelor statelor membre, sub forma unor recomandări politice. Dintre acestea, rezoluția 466 înaintată de Comisia pentru democrație și securitate (CDS), prezidată de dl senator Angel Tîlvăr, subliniază importanța rezistenței democratice și a rezilienței societății în definirea viitorului organizației, ca parte a procesului NATO 2030. În documentul adoptat se propune crearea unui Centru de reziliență democratică în cadrul NATO, care să sprijine aliații în consolidarea sistemelor și instituțiilor democratice.

 

Conferința specială on-line ”Summitul NATO 2021 și vizita președintelui Biden în Europa” (25 iunie)

În ziua de 25 iunie 2021 a avut loc o conferință specială a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO), dedicată Summitului NATO și primei vizite a președintelui american Joseph R. Biden în Europa. Invitații speciali ai reuniunii au fost dl Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO și dl Michael J. Murphy, adjunctul pentru Europa al Secretarului de Stat al Statelor Unite ale Americii. La eveniment au participat aproximativ 60 de membri AP NATO. Delegația Parlamentului României la AP NATO a fost reprezentată la această acțiune de dnii senatori Attila László, Angel Tîlvăr și Gheorghiță Mîndruță și de dl deputat Sorin Dan Moldovan.

 

Sesiunea de primăvară a AP NATO (14-17 mai)

În perioada 14 – 17 mai 2021 a avut loc Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO. Evenimentul s-a desfășurat în format on-line, sub găzduirea formală a Suediei, și s-a bucurat de participarea membrilor parlamentelor naționale din cele 30 de state membre NATO, precum și a parlamentarilor din statele partenere și asociate NATO.   

În pregătirea Summitului NATO, care se va desfășura în luna iunie, Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO a reprezentat o oportunitate pentru membrii săi de a discuta despre consolidarea Alianței și a fundamentelor sale democratice, în contextul acțiunilor agresive ale Rusiei, tensiunilor cu China și retragerii trupelor din Afganistan.

Din Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO au făcut parte și domnii senatori Attila László, Angel Tîlvăr și Gheorghiță Mîndruță.

În cadrul Sesiunii, lucrările Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității (CDS) din ziua de sâmbătă, 15 mai, au fost conduse de președintele Comisiei, senatorul Angel Tîlvăr.

Proiectele de rapoarte ale Comisiilor, precum și înregistrările lucrărilor din cadrul Sesiunii, sunt disponibile pe site-ul Adunării Parlamentare a NATO (www.nato-pa.int).

Comunicat de presă Senat

 

Vizita virtuală în Estonia a Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității (22 aprilie)

În calitatea sa de președinte al Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității a AP NATO, domnul senator Angel Tîlvăr a condus prima vizită virtuală în Estonia a acestei Comisii, la data de 22 aprilie 2021. Au participat 18 parlamentari din 14 țări membre NATO și asociate, precum și mai mulți oficiali și experți estoni.

Vizita s-a concentrat asupra experienței Estoniei în clădirea rezilienței în fața dezinformării și a atacurilor cibernetice, din perspectivă guvernamentală, militară și academică.

Comunicate de presă Senat și AP NATO

 

Vizita virtuală în Polonia a Subcomisiei pentru parteneriate NATO și Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare (12 și 13 aprilie)

În zilele de 12 și 13 aprilie 2021 s-a desfășurat o vizită virtuală în Polonia a Subcomisiei pentru parteneriate NATO (PCNP) și Subcomisiei pentru tranziție și dezvoltare (ESCTD), din cadrul Adunării Parlamentare a NATO. Au participat aproximativ 30 de parlamentari din 12 țări membre NATO, precum și mai mulți experți internaționali. Dintre membrii Delegației României la AP NATO, a participat dl senator Gheorghiță Mîndruță, membru titular al Delegației și secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului României. 

Dezbaterile parlamentare au fost moderate de dl Karl Lamers (Germania), președintele PCNP, dl John Spellar (Marea Britanie),  președintele ESCTD și dl Michal Szczerba (Polonia), vicepreședintele Delegației Poloniei la AP NATO. Din partea țării gazdă, au susținut prezentări: dl Pawel Jablonski, ministrul adjunct al  Afacerilor Externe al Republicii Polone și dl Bogdan Klich, președintele Comisiei pentru politică externă și afaceri europene a Senatului polonez.

Tematica discuțiilor, pe parcursul celor două zile de lucru, a cuprins: Prioritățile de politică externă ale Poloniei și puncte de vedere asupra provocărilor cu care se confruntă Alianța; Situația din Belarus; Rusia.

 

Forumul Parlamentar Transatlantic – partea a II-a (26 martie)

Cel de-al 20-lea Forum Parlamentar Transatlantic, organizat de Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) în cooperare cu Atlantic Council și care, în mod tradițional, se desfășura la Washington D.C. în luna decembrie a fiecărui an, a avut loc la începutul anului în curs, on-line, în două părți.

Prima parte a avut loc pe 3 februarie. Partea a II-a a Forumului s-a desfășurat pe 26 martie 2021, cu participarea a peste 60 de parlamentari din 20 de state membre și partenere, precum și a unor înalți oficiali guvernamentali din Statele Unite ale Americii. La reuniune a participat și dl senator Gheorghiță Mîndruță, membru titular al Delegației Parlamentului României la AP NATO.

Tematica celei de-a doua părți a Forumului a cuprins: Agenda reînnoită a relațiilor transatlantice și a NATO; Prioritățile SUA și ale apărării transatlantice în era complexității globale; Provocările de politică externă ale administrației Biden. Moderatorii reuniunii au fost dl Gerard Connolly, președintele AP NATO și dl Damon Wilson, vicepreședinte executiv al Atlantic Council.

 

Seminarul on-line ”10 ani de la Primăvara arabă” (18 martie)

La seminarul organizat de Adunarea Parlamentară a NATO, pe data de 18 martie 2021, a participat dl senator Angel TÎLVĂR, președintele Comisiei AP NATO pentru dimensiunea civilă a securității și președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României. Evenimentul s-a desfășurat on-line și a fost prilejuit de împlinirea unui deceniu de la începutul „Primăverii arabe” (așa cum au fost denumite evenimentele de protest care au debutat în regiunea MENA, în urmă cu 10 ani).

Discuțiile din cadrul seminarului s-au concentrat pe provocările socio-politice și schimbările geostrategice cu care se confruntă regiunea. Printre temele de dezbatere abordate s-au regăsit: societățile din regiunea MENA și căutarea continuă pentru schimbare; cazul Tunisiei; conflictele din regiunea MENA; criza de securitate din regiunea MENA: răspunsul și strategia statelor occidentale.

 

Reuniunea comună on-line a Comisiei pentru apărare și securitate, Comisiei politice și Comisiei pentru economie și securitate ale Adunării Parlamentare a NATO (1 și 2 martie)

La reuniune au fost invitați să participe membrii Comisiilor mai sus menționate, precum și președinții și vicepreședinții Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității și Comisiei pentru știință și tehnologie ale AP NATO. Din partea Senatului României a participat dl senator Angel Tîlvăr, în calitate de membru al AP NATO și președinte al Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității din cadrul acestei organizații.

În cele două zile de discuții, participanților le-a fost prezentată Perspectiva Belgiei asupra mediului strategic post-pandemie și prioritățile NATO de către dna Sophie Wilmès, viceprim-ministru al Belgiei și ministru al Afacerilor Externe, și au dezbătut teme de actualitate în panelurile ”Reziliența societății și a democrației”, ”NATO 2030: Parteneri globali și competitori globali” și ”Cheltuielile de apărare în urma pandemiei”, împreună cu înalți oficiali NATO. Totodată, în ziua de 2 martie, participanții au avut un schimb de opinii cu membrii Consiliului Nord Atlantic prezidat de dl Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO.