Noi, preşedinţi de parlamente, ne-am reunit la Sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, în ajunul Adunării Mileniului, pentru a ne afirma ataşamentul faţă de cooperarea internaţională având drept fundament o Organizaţie a Naţiunilor Unite consolidată. Suntem hotărâţi să facem în aşa fel încât parlamentele noastre să contribuie mai substanţial la această cooperare şi să facă ascultat glasul popoarelor, accentuând astfel, de o manieră mai evidentă, caracterul democratic al procesului de adoptare a deciziilor şi al cooperării la nivel internaţional. Pentru a susţine relansarea ONU, parlamentele trebuie să fie asociate mai strâns acţiunii acesteia, conferind astfel un înţeles deplin cuvintelor de început ale Cartei Naţiunilor Unite: “Noi, popoarele Naţiunilor Unite”.

 

Marile provocări în pragul celui de-al treilea mileniu

 

În pragul unui nou mileniu, trebuie să promovăm împreună idealurile consacrate de Cartă şi să acţionăm pentru a răspunde marilor provocări cu care se confruntă omenirea: realizarea păcii şi securităţii internaţionale, a democraţiei, a respectării drepturilor omului, a dezvoltării durabile şi a progresului social care decurge din acestea.

 

Reafirmăm principiile Declaraţiei universale privind democraţia, adoptată de Uniunea Interparlamentară şi ne angajăm să acţionăm pentru instaurarea unei culturi a democraţiei. Un parlament ales, reprezentativ pentru toate componentele societăţii şi dotat cu puterile şi mijloacele necesare pentru a exprima voinţa poporului prin legiferare şi un control permanent asupra activităţii guvernului este indispensabil pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor poporului şi pentru asigurarea păcii civile şi a unei dezvoltări armonioase.

 

Democraţia se fondează pe statul de drept şi pe respectarea drepturilor omului, ele însele având la bază principiul potrivit căruia nimic nu trebuie să aducă atingere demnităţii fiinţei umane. Reafirmăm că trebuie asigurată egalitatea de drepturi şi de şanse pentru bărbaţi şi femei, favorizând astfel un parteneriat veritabil între aceştia, în toate sferele vieţii. Reafirmăm, de asemenea, că trebuie promovat spiritul toleranţei şi că diversitatea, pluralismul şi dreptul de a fi diferit trebuie apărate, ceea ce implică protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor. Principiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege şi toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii trebuie să aibă valabilitate şi în cadrul relaţiilor dintre statele suverane care sunt egale în ceea ce priveşte drepturile şi ale căror popoare au dreptul de a se autodetermina şi de a-şi alege, în mod liber şi democratic, sistemul politic.

 

Ne reafirmăm hotărârea de a veghea ca statele noastre să-şi onoreze angajamentele asumate prin Carta Naţiunilor Unite. În comportamentul lor, statele trebuie să se conformeze normelor de drept internaţional, în mod special celor ale drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar. Respectarea instrumentelor de drept internaţional umanitar este esenţială şi trebuie să continuăm să acţionăm pentru crearea unui Tribunal Penal Internaţional care să aibă un caracter nediscriminatoriu şi universal.

Ne reînnoim angajamentul în favoarea unei dezarmări generale şi complete, sub control internaţional eficient, în particular a dezarmării nucleare şi eliminării armelor de distrugere în masă, inclusiv a armelor chimice şi biologice şi a armelor aşa-zise “inteligente”, precum şi a minelor anti-personal. Rămânem nu mai puţin ataşaţi cooperării în lupta împotriva terorismului, traficului de droguri şi crimei organizate.

 

O pace solidă şi sinceră presupune existenţa unei lumi mai juste şi avem convingerea fermă că orice acţiune viitoare trebuie să urmărească asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, centrată pe fiinţa umană. Trebuie să acţionăm pentru crearea unui mediu naţional şi internaţional propice dezvoltării sociale, integrării sociale, eliminării sărăciei şi reducerii şomajului.

 

Protejarea şi punerea în valoare a mediului înconjurător sunt indispensabile pentru o dezvoltare durabilă. Trebuie deci să veghem pentru ca nevoile noastre să nu fie satisfăcute în detrimentul generaţiilor viitoare. Conform concluziilor Sommet-ului Terrei, omenirea trebuie să acorde o atenţie deosebită chestiunilor referitoare la apă, energie şi transporturi, modalităţilor de integrare în activitatea întreprinderilor a costurilor şi beneficiilor de mediu, precum şi impactului pe care starea mediului îl are asupra economiei în ansamblul său.

 

Mondializarea creează o situaţie nouă. Dezvoltarea comerţului, noile tehnologii, sporirea investiţiilor externe şi dezvoltarea schimburilor de informaţii stimulează creşterea economică şi progresul uman. Totuşi, aceste evoluţii au favorizat mai mult naţiunile dezvoltate decât pe cele în curs de dezvoltare şi acestea din urmă se confruntă cu mari dificultăţi în aplicarea acordurilor comerciale internaţionale. Trebuie să se asigure o repartizare mai largă a oportunităţilor şi binefacerilor mondializării şi respectarea dreptului la dezvoltare. În această privinţă, Organizaţia Mondială a Comerţului trebuie să caute să asigure schimburi libere şi, în acelaşi timp, echitabile, care să producă beneficii durabile pe termen lung.

 

În ţările cele mai sărace ale lumii, datoria reprezintă o constrângere majoră şi un obstacol serios în calea dezvoltării. Facem apel la comunitatea internaţională să valorifice oportunitatea generată de trecerea într-un nou mileniu pentru a reduce în mod substanţial datoria acestor ţări şi pentru a anula datoria publică a ţărilor sărace puternic îndatorate. În aplicarea unor astfel de măsuri, trebuie să se evite transferarea poverii către alte ţări în curs de dezvoltare. În ceea ce le priveşte, ţările debitoare trebuie să introducă mecanisme de control transparente, pentru ca binefacerile reducerii datoriei să se traducă într-o dezvoltare socio-economică a popoarelor lor. Facem, de asemenea, apel pentru o dublare a eforturilor în vederea inversării tendinţei de diminuare a asistenţei publice pentru dezvoltare.   

 

Naţiunile Unite în secolul al XXI-lea

 

Ne reafirmăm adeziunea faţă de obiectivele şi principiile enunţate în Carta Naţiunilor Unite şi în instrumentele internaţionale adoptate de la crearea Organizaţiei mondiale. Suntem convinşi că ONU este mai necesară ca oricând şi că ea trebuie să rămână piatra unghiulară a unei cooperări puternice şi eficiente la scară mondială. Reiterăm decizia noastră de a consolida Organizaţia mondială şi facem apel la membrii acesteia să îi furnizeze resursele umane şi financiare necesare.

Este necesar ca procesul de reformă a ONU să fie continuat şi finalizat. Reformele trebuie să aibă la bază respectarea strictă a principiilor democraţiei şi egalităţii suverane a tuturor membrilor ONU. Ne angajăm să acţionăm în acest scop. Trebuie, de asemenea, să veghem pentru ca ONU să reprezinte cadrul privilegiat al dezbaterii în domeniul asistenţei pentru dezvoltare.

 

Evoluţia relaţiilor internaţionale

 

Relaţiile internaţionale au cunoscut o evoluţie profundă: ele nu se mai limitează la diplomaţia tradiţională. Dezvoltarea cooperării multilaterale, al cărei câmp de acţiune continuă să se extindă, a adăugat acestor relaţii noi dimensiuni. Cooperarea internaţională presupune, de aici înainte, noi metode de lucru şi participarea unor noi actori. În particular, aplicarea angajamentelor adoptate în forumurile internaţionale şi regionale, mai importante astăzi ca oricând, impune participarea parlamentelor şi numeroase chestiuni examinate de parlamente în plan naţional au o dimensiune internaţională.

 

Aceste noi abordări sunt cu atât mai necesare cu cât lumea s-a schimbat profund în ultimii ani. Asistăm la o revoluţie tehnologică fără precedent. Progresele extraordinare ale comunicaţiilor fac posibilă astăzi urmărirea evenimentelor care au loc în lume chiar în momentul în care se produc. Lumea contemporană este descrisă tot mai des ca un sat planetar, pentru a exprima faptul că este o lume mai mică, cu un grad de interdependenţă ce creşte dramatic cu fiecare zi. Activităţile economice de toate tipurile pe care le desfăşoară întreprinderile naţionale şi transnaţionale, pe plan local sau dincolo de frontiere, investiţiile, schimburile comerciale şi fluxurile transfrontaliere de capital fac ca naţiunile să se apropie; acelaşi efect îl are şi conştientizarea faptului că resursele planetei nu sunt nelimitate.

 

Complexitatea crescândă şi mondializarea evoluţiilor în domeniile politic, economic, social, al mediului şi cultural impun parlamentelor şi membrilor lor, mai mult ca oricând, să îşi joace rolul ce le revine pentru a permite cetăţenilor şi societăţii în ansamblul ei să înţeleagă şi să stăpânească interconexiunile dintre mondializare şi realitatea lor cotidiană şi să-şi traducă preocupările în politici naţionale şi internaţionale. În caz contrar, există marele risc ca atât cooperarea, cât şi adoptarea deciziei în plan internaţional să fie considerate drept ameninţări la adresa intereselor naţionale sau locale şi chiar a democraţiei.

 

Mondializarea şi pre-eminenţa factorilor economici în dezvoltarea naţiunilor impun o consolidare a procesului politic şi a legăturii dintre cetăţeni şi reprezentanţii lor. În aceste condiţii, este vital să consolidăm rolul parlamentului şi al membrilor săi, de intermediari între procesul complex a adoptării deciziilor internaţionale şi cetăţeni.

 

Dimensiunea parlamentară a cooperării internaţionale

 

Facem apel la toate parlamentele şi la organizaţia lor mondială - Uniunea Interparlamentară – să confere cooperării internaţionale o dimensiune parlamentară. Parlamentul este alcătuit din bărbaţi şi femei aleşi de popor spre a-l reprezenta şi a-i exprima aspiraţiile. Parlamentul este instituţia de stat care oferă societăţii, în întreaga sa diversitate, posibilitatea de a participa la procesul politic. Ca exponent al suveranităţii poporului, parlamentul poate să contribuie, în deplină legitimitate, la exprimarea, pe plan internaţional, a voinţei unui stat.

 

Pentru a conferi substanţă acestei dimensiuni parlamentare, parlamentele şi membrii lor trebuie să-şi asume responsabilităţi mai mari în cadrul relaţiilor internaţionale, să joace un rol mai activ la nivel naţional, regional şi mondial şi, în general, să consolideze diplomaţia parlamentară.

 

Dimensiunea parlamentară trebuie concretizată de chiar parlamente, în primul rând în plan naţional, în patru moduri distincte dar interconectate:

 

        i) să influenţeze politica ţărilor lor în chestiunile examinate la nivelul ONU şi în alte forumuri de negociere internaţionale;

        ii) să fie la curent cu evoluţia şi rezultatele acestor negocieri;

        iii) să ia decizii cu privire la ratificarea, acolo unde Constituţia prevede acest lucru, a textelor şi tratatelor semnate de guverne;

        iv) să contribuie activ la procesul de transpunere în practică a acestora.

 

Pentru a îndeplini acest obiectiv, ne angajăm să examinăm, în cadrul parlamentelor noastre, cum pot fi utilizate cel mai bine procedurile parlamentare actuale pentru ca parlamentul, cu aportul activ al tuturor partidelor şi parlamentarilor, să poată contribui în mod corespunzător la negocierile guvernamentale în plan internaţional. Activităţile de colectare de informaţii ar trebui dezvoltate pentru ca parlamentele să fie la curent cu marile dosare internaţionale. Parlamentele ar trebui, de asemenea, să se implice mai mult în procesul de ratificare şi respectare a acordurilor internaţionale. În general, parlamentul are responsabilitatea particulară de a promova dialogul permanent cu cetăţenii şi de a favoriza participarea acestora la adoptarea deciziilor.

 

În plan regional, parlamentele ar trebui să utilizeze cât mai bine organizaţiile interparlamentare regionale şi, prin intermediul lor, să facă eforturi pentru a influenţa instituţiile interguvernamentale corespondente. Parlamentele ar trebui să examineze cu atenţie activitatea acestor organizaţii pentru a le spori eficienţa şi pentru a evita paralelismele. Ar trebui, în acelaşi timp, să facă schimburi de experienţă în scopul ameliorării şi simplificării legislaţiei naţionale.

 

În plan internaţional, în paralel cu dezvoltarea contribuţiei politice a instituţiilor parlamentare naţionale la procesul de cooperare între state, este necesară consolidarea rolului Uniunii Interparlamentare ca organizaţie mondială a cooperării interparlamentare şi ca promotor al viziunii şi voinţei membrilor săi la nivelul organizaţiilor interguvernamentale.                            

 

Prin urmare, confirmăm aici în mod solemn sprijinul nostru faţă de Uniunea Interparlamentară şi hotărârea noastră de a participa la activitatea ei cu o energie reînnoită, conferindu-i astfel mijloacele prin care să-şi îndeplinească integral misiunea ce i-a fost încredinţată. În cadrul acestui proces, facem în acelaşi timp apel la Uniunea Interparlamentară să întreprindă reformele statutare şi structurale ce ar putea fi necesare pentru consolidarea organizaţiei şi a legăturilor sale instituţionale cu parlamentele.

 

Prin transpunerea în practică a acestei declaraţii, înţelegem să contribuim în mod substanţial la cooperarea internaţională şi să facem auzită vocea popoarelor în cadrul Naţiunilor Unite, urmărind în acest fel îndeplinirea nobilelor idealuri consacrate de Cartă şi căutând răspunsuri la provocările care stau în faţa comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte asigurarea păcii, a democraţiei, a dezvoltării durabile şi a progresului social.

 

Hotărâm să aducem acest document în atenţia parlamentelor noastre, prin căile adecvate şi să le determinăm să ia toate măsurile posibile pentru a asigura transpunerea lui în practică de o manieră concretă şi eficientă. Cerem, de asemenea, guvernelor noastre să aducă această declaraţie în atenţia Adunării Generale a Naţiunilor Unite, spre dezbatere. Finalmente, facem  apel la  Naţiunile Unite şi la Uniunea  Interparlamentară să-şi consolideze legăturile instituţionale şi cooperarea practică.