- Traducere neoficială -

 

Rolul parlamentelor în promovarea şi asigurarea respectării drepturilor omului

 în cadrul strategiilor de prevenire, gestionare şi tratament pentru epidemia HIV/SIDA

 

Rezoluţie adoptată în unanimitate de cea de-a 112-a Adunare

(Manila, 8 aprilie 2005)

 

 

Cea de-a 112-a Adunare a Uniunii Interparlamentare,

 

1)      Reamintind rezoluţiile pertinente ale Uniunii Interparlamentare, în special rezoluţia intitulată „Măsuri de luptă împotriva efectelor devastatoare ale HIV/SIDA în  plan uman, economic şi social”, adoptată la Windhoek, în 1998, şi convinsă ca HIV/SIDA constituie mai degrabă o ameninţare generală pentru dezvoltare, decât o problemă sanitară izolată,

 

2)      Reamintind de asemenea Liniile Directoare Internaţionale privind HIV/SIDA şi drepturile omului, publicate de Programul comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA (ONUSIDA) şi de Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, în 1998, şi Declaraţia de angajament privind HIV/SIDA, intitulată „Criză mondială - Acţiune mondială”, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la sesiunea sa extraordinară pe tema HIV/SIDA, din 2001,

 

3)      Luând notă de raportul pe 2004 al ONUSIDA privind epidemia mondială SIDA,

 

4)      Subscriind la recomandările enunţate în documentul ONUSIDA/OMS intitulat „Orientări privind etica şi accesul echitabil la tratamentul şi îngrijirea pentru HIV/SIDA”,

 

5)      Făcând referire la Ghidul practic pentru legislatori în domeniul HIV/SIDA, legislaţie şi drepturile omului, publicat în comun de Uniunea Interparlamentară şi ONUSIDA, în 1999,

 

6)      Reafirmând Obiectivul Mileniului pentru Dezvoltare (ODM), enunţat în Declaraţia Mileniului a Naţiunilor Unite, şi anume stoparea propagării HIV/SIDA şi începerea inversării acestei tendinţe, în 2015,

 

7)      Conştientă că realizarea ODM, inclusiv în materie de educaţie şi siguranţă alimentară, nu va fi posibilă decât dacă se fac progrese în abordarea provocării pe care o reprezintă SIDA şi alte maladii contagioase,

 

8)      Profund preocupată de faptul că, în fiecare an, numărul celor infectaţi de HIV continuă să crească şi, de asemenea, profund preocupată de creşterea exponenţială a numărului de femei, tineri şi copii afectaţi de HIV/SIDA,

 

9)      Recunoscând că discriminarea împotriva femeilor, atât de jure, cât şi de facto, le face foarte vulnerabile la HIV/SIDA,

 

10)  Alarmată de numărul fără precedent de copii rămaşi orfani datorită HIV/SIDA, aceştia devenind mult mai vulnerabili la foamete, la un acces limitat la educaţie, servicii de sănătate şi servicii sociale, la violenţă, abuzuri, exploatare şi recrutare ca soldaţi-copii, şi conştientă că toti aceşti factori sporesc probabilitatea de a contacta ei înşişi HIV,

 

11)  Preocupată de asemenea de faptul că reticenţa unor guverne în a recunoaşte existenţa şi gravitatea maladiei HIV/SIDA şi în a conştientiza stigmatizarea şi discriminarea cu care se confruntă persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, mai ales femeile, prejudiciază eficacitatea răspunsurilor la această maladie,

 

12)  Ştiind că stigmatizarea şi dicriminarea continuă să-i împiedice pe oameni să apeleze la serviciile de depistare şi consiliere pentru HIV, care au o importanţă primordială în prevenirea şi tratamentul maladiei,

 

13)  Conştientă ca maladia mondială HIV/SIDA constituie una dintre cele mai de temut provocări pentru viaţa şi demnitatea umană şi pentru drepturile omului, şi că exercitarea deplină, de către persoanele afectate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale reprezintă un element esenţial în răspunsul global la maladia HIV/SIDA,

 

14)  Afirmând că respectarea, protejarea şi realizarea drepturilor omului ale femeilor şi fetelor sunt elemente necesare şi fundamentale în abordarea problematicii HIV/SIDA,

 

15)  Preocupată de impactul negativ, economic şi social, al refuzului drepturilor omului pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, în ceea ce priveşte locul de muncă, educaţia şi alte servicii sociale, şi preocupată de asemenea de faptul că femeile şi copiii suportă adesea cel mai mare impact economic şi social determinat de maladie,

 

16)  Subliniind că lupta împotriva HIV/SIDA nu poate fi separată de lupta împotriva sărăciei, care afectează mai ales femeile şi copiii, prejudiciind forţa de muncă şi dezvoltarea economică şi socială,

 

17)  Îngrijorată de faptul că ignoranţa şi intoleranţa sunt în continuare cauze ale marginalizării persoanelor afectate sau care se presupune că sunt afectate de HIV/SIDA, ceea ce produce acte discriminatorii în materie de asistenţă medicală, oportunităţi de muncă, educaţie, locuinţă şi, în general, în orice domeniu legat de bunăstarea socială,

 

18)  Apreciind că, deşi folosirea medicamentelor antiretrovirale combinată cu tratamente adecvate poate încetini avansarea HIV/SIDA, milioane de persoane infectate din ţările în curs de dezvoltare, mai ales din Africa, nu-şi pot permite aceste tratamente,

 

19)  Având în vedere faptul că în cadrul Acordului privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) al OMC, membrii OMC pot autoriza producţia de medicamente brevetate în cazul unor urgenţe sanitare, şi constientă că Adunarea mondială a sănătăţii a adoptat o rezoluţie care încurajază ţările membre OMS să folosească pe deplin flexibilitatea acordului TRIPS pentru promovarea accesului la antiretrovirale şi la alte produse farmaceutice esenţiale,

 

20)  Conştientă că realizarea drepturilor persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA presupune accesul nediscriminatoriu la servicii, inclusiv de sănătate şi tratament medical, la servicii sociale şi juridice, într-un mediu social favorabil,

 

21)  Convinsă că recunoaşterea nivelulului atins de maladia HIV/SIDA în fiecare ţară ar ajuta guvernele respective să-şi adapteze programele de prevenire şi tratament pentru a răspunde nevoilor lor proprii,

 

22)  Convinsă în continuare de faptul că întărirea capacităţilor în materie de sănătate publică este esenţială pentru prevenirea şi tratamentul eficace al HIV/SIDA,

 

23)  Convinsă, de asemenea, că ţările afectate în mod deosebit de HIV/SIDA trebuie să primească un ajutor special din partea comunităţii internaţionale, care să susţină eforturile lor de a-şi onora angajamentele,

 

24)  Considerând că asigurarea accesului la medicamente, mai ales accesul persoanelor care suferă de HIV/SIDA la tratamente antiretrovirale, este fundamentală pentru a ajunge progresiv la exercitarea pe deplin al dreptului universal de a beneficia de nivelul de sanatate cel mai înalt posibil,

 

25)  Considerând că situaţiile de conflict, în special în Africa, au condus la o incidenţă crescută a HIV/SIDA şi reamintind Rezoluţia 1308 (2000) a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, care constată că maladia HIV/SIDA, dacă nu este stopată, poate să ameninţe securitatea şi stabilitatea, precum şi raportul elaborat de Grupul la nivel înalt privind Ameninţările, Provocările şi Schimbarea, care plasează maladiile infecţioase printre ameninţările economice şi sociale la adresa securităţii internaţionale,

 

26)  Conştientă de faptul că orice măsură de combatere eficientă a epidemiei presupune abordarea corespunzătoare a cauzelor propagării sale, inclusiv traficul de fiinţe umane, în special traficul de femei şi de fete, toxicomania şi traficul de droguri, violenţa bazată pe sex, şi considerând, în acest context, că trebuie subliniate rolurile esenţiale pe care le joacă familia, religia, precum şi valorile şi principiile etice fundamentale tradiţionale,

 

27)  Subliniind că epidemia HIV/SIDA reprezintă o urgenţă de ordin medical, social şi economic,

 

1.      Face apel la guverne şi parlamente să acţioneze de aşa manieră încât legislaţia, politicile şi practicile lor să respecte drepturile omului în contextul HIV/SIDA, mai ales în ceea ce priveşte dreptul la educaţie, la muncă, la viaţa privată, la protecţie şi acces la îngrijiri, tratament şi servicii sociale; le solicită de asemenea să protejeze persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA împotriva oricărei forme de discriminare, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, să promoveze egalitatea de gen, să asigure protejarea vieţii private şi a confidenţialităţii în activitatea de cercetare care implică subiecţi umani, să asigure remedii judiciare, administrative şi civile, prompte şi eficace, în cazul în care sunt încălcate drepturile persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA;

 

2.      Reaminteşte statelor că şi-au luat angajamentul de a promova şi încuraja respectarea instrumentelor în materia drepturilor omului, precum Declaraţia universală a drepturilor omului, Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor şi Protocolul său facultativ, Convenţia privind drepturile copilului, Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse şi tratamente crude, inumane şi degradante, Convenţia internaţională pentru eliminarea oricăror forme de discriminare rasială,  Declaraţia Organizatiei Internaţionale a Muncii privind principiile şi drepturile fundamentale la locul de muncă; şi solicită statelor care nu au făcut-o încă să întreprindă măsurile necesare pentru a ratifica şi aplica aceste instrumente internaţionale;

 

3.      Invită statele care nu făcut încă acest lucru să includă în rapoartele naţionale privind ODM obiectivul stopării, până în 2015, a propagării HIV/SIDA si al inceperii inversării tendinţei acestei maladii; invită în continuare parlamentele să susţină lansarea oficială a acestor rapoarte în sediile lor şi încurajează elaborarea de bilanţuri periodice, naţionale şi regionale, ale progreselor înregistrate în realizarea ODM, mai ales în domeniul combaterii HIV/SIDA;

 

4.      Solicită guvernelor ţărilor dezvoltate să menţină şi să mărească ajutorul financiar şi tehnic acordat ţărilor în curs de dezvoltare şi mai ales ţărilor cel mai puţin avansate şi să împărtăşească experienţa lor în materie de HIV/SIDA ţărilor care urmăresc să-şi creeze sau consolideze propriile instituţii de apărare a drepturilor omului în contextul HIV/SIDA;

 

5.      Solicită în continuare guvernelor să aloce resurse suficiente pentru sistemele lor de sănătate, inclusiv resurse destinate prevenirii şi îngrijirii;

 

6.      Roagă insistent guvernele să aplice măsurile recomandate de documentul UNUSIDA/OMS, intitulat Orientări privind etica şi accesul echitabil la tratamentul şi îngrijirea HIV/SIDA, în scopul de a promova repartizarea echitabilă a îngrijirii pentru HIV, în conditiile unor resurse limitate;

 

7.      Îndeamnă, în continuare, guvernele şi parlamentele să adopte şi să finanţeze măsurile necesare pentru asigurarea, pe o bază durabila şi pentru toate persoanele afectate (indiferent de statutul lor social, de situaţia juridică, de sex, vârstă sau orientări sexuale), a disponibilităţii şi accesibilităţii de servicii şi informaţii de bună calitate privind prevenirea, gestionarea, tratamentul, îngrijirile şi sprijinul în materie de HIV/SIDA, inclusiv furnizarea mijloacelor de prevenire a HIV/SIDA, cum ar fi prezervativele pentru bărbaţi şi femei, seringile sterile, microbicidele şi trusele de îngrijire preventivă, ca şi medicamentele antiretrovirale si alte medicamente sigure, eficace si putin costisitoare, pentru ţările sărace, precum şi sprijinul psihologic, diagnosticarea şi tehnologiile asociate, pentru toate persoanele, acordându-se o atenţie specială indivizilor şi grupurilor vulnerabile, cum ar fi femeile şi copiii;

 

8.      Solicită totodată guvernelor şi parlamentelor să adopte şi să finanţeze măsuri de întărire a capacităţii femeilor şi  adolescentelor de a se proteja de riscul de infectare cu HIV, în principal punându-li-se la dispoziţie îngrijiri şi servicii de sănătate, inclusiv cele legate de sănătatea sexuală şi a reproducerii;

 

9.      Invită guvernele şi parlamentele să adopte măsurile necesare pentru a continua, intensifica, combina, conjuga în interes reciproc şi armoniza eforturile naţionale şi multinaţionale de cercetare şi dezvoltare, cu scopul de a dezvolta noi terapii de luptă împotriva HIV/SIDA, mijloace noi de prevenire, noi instrumente şi teste de diagnostic, inclusiv vaccinuri şi metode de prevenire destinate femeilor, cum ar fi microbicidele;

 

10.  Face apel la guverne şi parlamente să recunoască efectele pe care le are HIV/SIDA asupra persoanelor, familiilor, societăţii şi naţiunilor, în domeniile sănătăţii şi socio-economic şi în alte domenii şi să adopte măsuri legislative, administrative şi sociale adecvate pentru a stopa propagarea maladiei;

 

11.  Face apel la guverne să completeze serviciile de tratament, îngrijire şi asistenţă destinate persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, prin prevenirea şi tratamentul altor maladii infecţioase, asociate frecvent HIV/SIDA, cum ar fi pneumonia, tuberculoza şi alte infecţii oportuniste;

 

12.  Invită toate guvernele şi parlamentele să adopte şi să pună în aplicare politici care să determine respectarea drepturilor omului ale persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şi să facă apel la toate mass-media disponibile pentru a promova recunoaşterea şi respectarea acestor drepturi;

 

13.  Face apel la parlamente şi guverne să dezvolte şi să aplice o legislaţie şi politici naţionale care să răspundă nevoilor si drepturilor omului ale copiilor orfani şi vulnerabilizaţi datorită HIV/SIDA, al căror număr este din ce în ce mai mare;

 

14.  Face apel la parlamente:

 

a)      să elaboreze legi sau să modifice legislaţia existentă pentru a defini standarde naţionale de protejare a celor care suferă de pe urma HIV/SIDA, mai ales a persoanelor care aparţin unor grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile şi copiii, acordând o atenţie specială situaţiei oricarei persoane afectate de pierderea unui membru apropiat al familiei, din cauza HIV/SIDA;

b)      să revizuiască şi să adapteze legislaţia pentru a fi conformă cu Liniile Directoare Internaţionale pentru HIV/SIDA şi Drepturile Omului;

c)      să adopte legi pentru a-i pedepsi pe toţi cei care îşi asumă riscul de a transmite cu bună ştiinţă HIV/SIDA sau care fac acest lucru în mod deliberat;

 

15.  Invită de asemenea parlamentarii din parlamentele membre UIP să promoveze măsuri legislative adecvate pentru combaterea discriminării împotriva persoanelor afectate de HIV/SIDA şi să contribuie la crearea unui climat social de toleranţă şi de solidaritate umană, care este indispensabil pentru prevenirea acestei maladii teribile şi acordarea de asistenţă celor afectati;

 

16.  Face de asemenea apel la parlamente, guverne şi la comunitatea internaţională să asigure accesul liber, pentru toţi, la testele de depistare a virusului HIV;

 

17.  Solictă parlamentelor să promoveze o utilizare efectivă şi eficientă a resurselor, destinate HIV/SIDA, incusiv printr-o coordonare la nivel naţional, ţinându-se cont de "Cele Trei" principii directoare recomandate de ONUSIDA pentru autoritatile nationale si partenerii lor;

 

18.  Face apel la parlamente să înfiinţeze comisii parlamentare şi/sau alte structuri asociate formal parlamentelor, având sarcina expresă de a aborda problema stopării şi inversării tendinţei de propagare a HIV/SIDA; să facă schimb de experienţă, informaţii şi cele mai bune practici şi să implice toate sectoarele societăţii în procesele decizionale la nivel înalt, prin intermediul unor programe de parteneriat;

 

19.  Cere organizaţiilor, instituţiilor, organismelor, fondurilor şi programelor din sistemul Naţiunilor Unite să integreze sănătatea publică în programele şi activităţile de dezvoltare, şi să susţină activ întărirea capacităţii sistemelor de sănătate publică ale statelor membre, în materie de prevenire şi tratament pentru HIV/SIDA;

 

20.  Face apel la parlamente şi guverne să ţină seama de legătura dintre sănătatea sexuală şi a reproducerii şi drepturile omului, pe de o parte, şi lupta contra HIV/SIDA, pe de altă parte;

 

21.  Îndeamnă de asemenea parlamentele să elaboreze politici globale pentru ameliorarea disponibilităţilor alimentare din ţările afectate de HIV/SIDA;

 

22.  Face apel la parlamente şi guverne să asigure elaborarea şi punerea în aplicare accelerată de strategii naţionale vizând responsabilizarea femeilor, mai ales prin accesul la dreptul la proprietate, prin promovarea şi protectia tuturor drepturilor omului ale femeilor şi reducerea vulnerabilităţii lor la HIV/SIDA, prin eliminarea tuturor formelor de discriminare, ca şi a formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, inclusiv a practicilor tradiţionale şi a obiceiurilor nocive, a abuzurilor, violulului şi a altor forme de violenţă sexuală;

 

23.  Roagă insistent guvernele să-şi coordoneze acţiunile cu cele ale Naţiunilor Unite, ale organizaţiilor non-guvernamentale şi ale altor entităţi sau instituţii care contribuie la prevenirea HIV/SIDA, şi să sprijine munca acestora, pentru a asigura promovarea şi respectarea drepturilor omului pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA;

 

24.  Face apel la parlamente şi guverne să întarească mecanismele naţionale, cum ar fi comisiile, instanţele judiciare, legislaţia şi strategiile coordonate, pentru a proteja, a asigura respectarea şi a urmări drepturile omului ale persoanelor infectate cu şi afectate de HIV/SIDA, în ţările lor respective, şi pentru a elimina orice formă de stigmatizare şi discriminare, în special în cazul grupurilor vulnerabile, cum ar fi femeile si copiii, fete şi baieti - dat fiind că aceştia au cel mai mult de suferit din cauza epidemiei şi sunt cel mai des primii care îi îngrijesc pe cei bolnavi şi care îşi pierd locul de muncă, un membru din familie, venitul sau posibilitatea de a-şi urma studiile din cauza maladiei - şi să acorde aceeaşi atenţie celorlalte grupuri vulnerabile, cum ar fi deţinuţii;

 

25.  Roagă insistent parlamentele şi guvernele să elaboreze politici şi programe pentru HIV/SIDA, în care să fie recunoscute în mod efectiv nevoile femeilor, în special, dar şi diferenţele culturale sau religioase care pot să existe în societate;

 

26.  Roagă, de asemenea, parlamentele şi guvernele să ţină cont de garanţiile de sănătate publică enunţate în decizia Consiliului general al OMC, din 30 august 2003, care autorizează membrii Organizaţiei să producă şi/sau să exporte produsele farmaceutice necesare combaterii maladiilor infecţioase - cum este HIV/SIDA -  care ameninţă societatea, şi să facă eforturi pentru a oferi flexibilitate legilor naţionale adoptate în conformitate cu  Acordul TRIPS al OMC;

 

27.  Invită parlamentele şi guvernele să interzică depistarea obligatorie a HIV/SIDA pentru persoanele care solicită vize, înscrierea la universitate, un loc de muncă sau azil, şi să prefere depistarea voluntară;

 

28.  Cere, de asemenea, să se acorde o atenţie deosebită prevenirii HIV/SIDA, prin difuzarea de informaţii adecvate şi care să se adreseze unor grupuri-ţintă, făcând apel la mass-media disponibile şi la multiplicatorii de opinie pentru a sensibiliza şi a educa atât barbaţii, cât şi femeile, în special adolescenţii, fetele şi baietii; şi cere ca educaţia sexuală să fie înscrisă în programele scolare, atât pentru fete, cât şi pentru baieti, ca mijloc de prevenire;

 

29.  Solicită instituţiilor naţionale şi locale competente să acorde prioritate asistenţei pentru femeile însărcinate şi mamele care alaptează, care suferă de HIV/SIDA, pentru a proteja nou născutul de infectare;

 

30.  Cere parlamentelor şi guvernelor să adopte politici şi programe naţionale pentru HIV/SIDA care să fie coordonate, participative, transparente şi responsabile, şi să concretizeze aceste politici naţionale în acţiuni la nivel local şi regional, cu implicarea, în elaborarea şi punerea lor în aplicare, oricâd este posibil, a organizaţiilor non-guvernamentale şi locale, a organizaţiilor religioase, a sectorului privat şi, mai ales, a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, în special a celor mai vulnerabile, inclusiv femeile şi copiii;

 

31.  Face apel la barbaţii şi la femeile parlamentari să se asigure că bugetul national include o componentă de gen, răspunzând astfel în mod eficient nevoilor bărbaţilor şi femeilor;

 

32.  Solicită un sprijin sporit şi resurse mai mari pentru ONUSIDA, precum şi contribuţii financiare mai mari la Fondul mondial pentru combaterea SIDA, a tuberculozei şi malariei;

 

33.  Roagă insistent parlamentele şi guvernele să promoveze cooperarea internaţională, creşterea şi dezvoltarea, ca mijloace de prevenire a situaţiilor de conflict şi a posibilului lor impact în materie de HIV/SIDA;

 

34.  Face apel la state să asigure, conform rezoluţiei 1325 (2000) a Consiliului de Securitate privind femeile, pacea şi securitatea, un instructaj adecvat în privinţa HIV/SIDA pentru membrii armatei şi poliţiei şi pentru personalul de menţinere a păcii;

 

35.  Reiterează apelul către guverne de a recunoaşte Parteneriatul internaţional împotriva SIDA în Africa şi de a-l promova, alături de Fondul mondial de combaterea SIDA, a tuberculozei şi malariei, drept cadru de combatere a SIDA pe acest continent;

 

36.  Afirmă că este important să se reducă prăpastia economică şi culturală dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, asigurând, în acelaşi timp, luarea în considerare, în strategiile şi programele de combatere a SIDA, a caracteristicilor naturale, umane şi culturale din regiunile în care acestea sunt aplicate, astfel încât ele să reflecte atât structura demografică a fiecărei regiuni, cât şi situaţia economică şi socială a locuitorilor ei;

 

37.  Subliniază că ţările trebuie să integreze măsurile de dezvoltare în domeniul sănătăţii publice în strategiile naţionale de dezvoltare economică şi socială, care trebuie să includă stabilirea şi ameliorarea unor mecanisme eficace de sănătate publică, în special o reţea de supraveghere, prevenire şi tratament pentru epidemia HIV/SIDA şi pentru schimbul de informaţii.