- Traducere neoficială -

 

ASIGURAREA RESPECTULUI PENTRU TOATE COMUNITĂŢILE ŞI CREDINŢELE

RELIGIOASE ŞI A COEXISTENŢEI PAŞNICE A ACESTORA ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ

 

Rezoluţie adoptată prin consens* de cea de-a 116-a Adunare

(Nusa Dua, Bali, 4 mai 2007)

 

 

 

Cea de-a 116-a Adunare a Uniunii Interparlamentare,

 

Afirmând că toleranţa, recunoaşterea şi acceptarea diversităţii culturale, etnice, religioase şi lingvistice, precum şi dialogul între civilizaţii sunt esenţiale pentru respectul, coexistenţa paşnică şi cooperarea între indivizi şi popoare, în diversitatea lor de credinţe, culturi şi lingvistică, şi că diferenţele din cadrul şi dintre societăţi nu trebuie să provoace teamă şi nici să fie reprimate, ci mai degrabă trebuie apreciate ca valori de preţ ale omenirii,

 

Subliniind  importanţa promovării înţelegerii, toleranţei, respectului reciproc şi a prieteniei între fiinţele umane în diversitatea lor de religii, credinţe, culturi şi lingvistică şi reamintind demnitatea inerentă, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, egale şi inalienabile pentru toţi membrii familiei umane, a căror respectare universală statele au obligaţia să o asigure, apere şi încurajeze,

 

Recunoscând că toate religiile au avut contribuţii valoroase la civilizaţie şi că omenirea, în ansamblul său, împărtăşeşte valori comune,

 

Amintind obiectivele şi principiile înscrise în Carta Naţiunilor Unite şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, îndeosebi drepturile la libertatea de gândire, conştiinţă, religie şi credinţă, precum şi cele din Articolul 18 al Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice,

 

Amintind de asemenea Agenda Globală pentru Dialogul între Civilizaţii şi Declaraţia Universală privind Diversitatea Culturală, a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), precum şi principiile conţinute în aceste documente,

 

Salutând intrarea în vigoare, la data de 18 martie 2007, a Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresii culturale,

 

Amintind faptul că UIP, prin intermediul rezoluţiilor pe care le-a adoptat la cea de-a 102-a (Berlin 1999) şi 103-a (Amman, 2000) Conferinţe Interparlamentare şi la cea de-a 110-a Adunare UIP (Ciudad de México, 2004) s-a angajat, printre altele, să promoveze dialogul între civilizaţii şi culturi, a subliniat contribuţia pe care o pot avea parlamentele la coexistenţa paşnică a minorităţilor etnice, culturale şi religioase şi la reconcilierea internaţională şi a făcut apel la toate statele să adopte măsuri adecvate pentru asigurarea respectului reciproc şi a cooperării dintre comunităţile etnice, culturale şi religioase,

 

Amintind adoptarea Documentului final al Summit-ului Mondial din 2005 al Naţiunilor Unite, care recunoaşte importanţa respectării şi înţelegerii diversităţii religioase şi culturale în întreaga lume ,

 

Salutând toate iniţiativele, naţionale, regionale şi internaţionale, care au drept scop realizarea sau îmbogăţirea cunoaşterii reciproce, a dialogului interconfesional şi a respectului reciproc,

 

Salutând contribuţia valoroasă a unor iniţiative precum Alianţa Civilizaţiilor a Naţiunilor Unite, Declaraţia de la Bali privind instaurarea armoniei interconfesionale în cadrul comunităţii Internaţionale, Congresul liderilor religiilor mondiale şi tradiţionale, Dialogul între civilizaţii şi culturi, Strategia moderaţiei luminate, Reuniunea informală a liderilor cu privire la dialogul interconfesional şi cooperarea pentru pace, şi dialogul Islam-Creştinism, care, toate, sunt reciproc inclusive, se consolidează reciproc şi sunt interdependente,

 

Recunoscând că religiile joacă adesea un rol principal în societate în ceea ce priveşte contribuţia la conturarea organizărilor sociale şi familiale şi asimilarea valorilor fundamentale care pot şi trebuie să ajute la edificarea unei societăţi mai tolerante şi mai respectuoase,

 

Recunoscând că dialogul şi înţelegerea interconfesionale, inclusiv conştientizarea diferenţelor şi a aspectelor comune dintre oameni şi civilizaţii, contribuie la rezolvarea paşnică a conflictelor şi disputelor, reduc potenţialul de animozitate, ciocniri sau violenţă şi permit popoarelor să perceapă diversitatea etnică, culturală sau religioasă ca pe o sursă de îmbogăţire culturală,

 

Accentuând faptul că dialogul interconfesional trebuie să se axeze pe ceea ce au în comun religiile şi nu pe ceea ce le desparte, să servească la consolidarea relaţiilor dintre culturi şi civilizaţii şi la rezolvarea problemelor practice, evitând în acelaşi timp să amplifice sau chiar să creeze identităţi etnice, culturale sau religioase artificiale sau linii de demarcaţie etnice, culturale sau religioase în cadrul societăţilor sau între acestea,

 

Subliniind că atenţia acordată dialogului între civilizaţii şi culturi nu trebuie invocată pentru a justifica legi şi practici discriminatorii în cadrul culturilor şi civilizaţiilor, îndeosebi în ceea ce priveşte femeile, copiii şi persoanele vârstnice, şi că respectul şi toleranţa faţă de alte culturi şi civilizaţii trebuie să îşi afle întotdeauna rădăcinile în principiul, de importanţă generală, al respectării drepturilor omului, care protejează fiecare fiinţă umană, fără deosebire de sex, rasă, religie sau afiliere politică.

 

Subliniind, aşadar, nevoia, la toate nivelurile societăţii şi între naţiuni, de a întări libertatea, justiţia, respectul pentru drepturile omului, democraţia, toleranţa, solidaritatea, cooperarea, pluralismul, respectul pentru diversitatea de culturi şi religii sau credinţe, dialogul şi înţelegerea, care sunt elemente importante pentru păstrarea şi consolidarea păcii şi securităţii la nivel naţional, regional şi internaţional,

 

Alarmată de reapariţia extremismului religios şi a manifestărilor xenofobe în întreaga lume şi remarcând faptul că dialogul interconfesional şi libertatea religioasă sunt mijloace eficiente de luptă împotriva flagelului intoleranţei,

 

Preocupată în mod serios de toate atacurile asupra locaţiilor, siturilor şi sanctuarelor religioase, inclusiv de toate distrugerile deliberate ale relicvelor şi monumentelor,

 

Alarmată de creşterea, în multe părţi ale lumii, a numărului cazurilor de intoleranţă şi discriminare din motive religioase sau confesionale, inclusiv acte de violenţă, intimidare şi coerciţie, motivate de intoleranţa religioasă, şi de faptul că acestea ameninţă exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum libertatea de gândire, conştiinţă şi religie, şi reamintind că folosirea violenţei în numele religiei nu poate fi justificată niciodată,

 

Alarmată de încercările de a atribui acte de terorism religiilor,

 

Condamnând orice manifestare de xenofobie, rasism şi intoleranţă faţă de imigranţi şi minorităţile etnice, culturale şi religioase şi accentuând faptul că lupta împotriva urii, prejudecăţilor, intoleranţei şi stereotipurilor bazate pe religie sau cultură reprezintă o provocare majoră la scară globală, care impune acţiuni suplimentare,

 

Amintind că parlamentul este, prin excelenţă, instituţia care întruchipează diversitatea caracteristicilor şi opiniilor din societate şi care reflectă şi canalizează această diversitate în procesul politic, precum şi faptul că misiunea sa este de a dezamorsa tensiunile, în scopul întăririi coeziunii şi solidarităţii sociale,

 

Subliniind obligaţia ce revine în mod special parlamentelor şi membrilor lor de a apăra şi promova drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor etnice, culturale şi religioase, creând astfel o societate în care fiecare individ să se bucure de toate drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale, în particular libertatea confesională şi dreptul de a practica liber o religie, în conformitate cu principiile şi standardele democratice,

 

Convinsă că parlamentele pot contribui la facilitarea înţelegerii şi cooperării dintre state şi popoare şi la promovarea dialogului, toleranţei, respectului şi înţelegerii reciproce între civilizaţii, participând astfel la prevenirea şi contracararea conflictelor armate şi a terorismului,

 

Reamintind că, în conformitate cu Statutul său, unul dintre obiectivele Uniunii Interparlamentare este acela de a acţiona în favoarea păcii şi cooperării între popoare, şi recunoscând rolul important pe care UIP îl poate juca în consolidarea interacţiunii între societăţi şi popoare şi în promovarea dialogului între diferite civilizaţii,

 

Evidenţiind de asemenea rolul tot mai mare jucat de presă, îndeosebi de mijloacele de comunicare globale (canalele de televiziune prin satelit şi Internet-ul) în conturarea imaginii pe care o au unii despre ceilalţi membrii diferitelor civilizaţii şi comunităţi religioase,

 

Reiterând faptul că libertatea de expresie şi libertatea presei sunt, în calitatea lor de drepturi fundamentale inalienabile, doi stâlpi ai democraţiei, două libertăţi multă vreme aşteptate, pentru care societăţi şi indivizi au luptat îndelung împotriva tiraniei şi oprimării,

 

Reafirmând faptul că libertatea de expresie trebuie exercitată în aşa fel încât să nu incite la ură, rasism, xenofobie sau violarea drepturilor omului,

 

Subliniind rolul crucial al educaţiei în promovarea unei mai bune înţelegeri a altor culturi şi civilizaţii, a spiritului de toleranţă şi a principiului de nediscriminare în raport cu toate persoanele,

 

 

A.      Rolul parlamentelor în asigurarea respectului pentru toate comunităţile şi credinţele religioase şi a coexistenţei paşnice a acestora la nivel naţional

 

1. Face apel la parlamente şi la membrii acestora să folosească toate căile de care dispun pentru a promova coexistenţa paşnică şi cooperarea constructivă între diferitele comunităţi şi pentru a preîntâmpina orice tratament defavorabil sau discriminator, care îşi are originea în apartenenţa la un grup etnic, cultural sau religios, menţinând un spirit de toleranţă şi dialog;

 

2. Recunoaşte că respectul reciproc şi cooperarea între comunităţile etnice, culturale şi religioase sunt exprimate, în cea mai mare parte, nu prin legi speciale, ci, mai eficient, în cadrul unei Constituţii care garantează democraţia, respectarea drepturilor omului, libertăţile individuale, inclusiv libertatea religioasă şi coexistenţa paşnică a grupurilor sau minorităţilor etnice şi religioase;

 

3. Cere aşadar parlamentelor să ia măsuri eficiente pentru prevenirea şi eliminarea discriminării bazate pe religie sau credinţă, cu recunoaşterea, exercitarea şi beneficiul deplin ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în toate domeniile vieţii civile, economice, politice, sociale şi culturale; să facă toate eforturile pentru adoptarea unei legislaţii care să interzică asemenea discriminări, să abroge orice legi discriminatorii şi să ia toate măsurile necesare pentru combaterea intoleranţei motivate de religie sau credinţă;

 

4. Solicită insistent tuturor parlamentelor, în conformitate cu obligaţiile lor internaţionale în materie, să ia măsuri eficiente de combatere a instigării la violenţă sau a actelor de violenţă, intimidare şi coerciţie, motivate de ură şi intoleranţă bazate pe cultură, religie sau credinţă, care pot provoca discordii sau distruge armonia din cadrul comunităţilor religioase şi culturale şi dintre acestea;

 

5. Reafirmă că practicarea sau nu a unei religii este o chestiune de opţiune personală şi, în consecinţă, cere parlamentelor să se asigure că o asemenea alegere nu este penalizată şi, mai ales, nu poate fi pedepsită prin lege;

 

6. Solicită parlamentelor şi membrilor lor să ia măsurile adecvate pentru ca sistemele politice şi juridice naţionale să reflecte diversitatea multiculturală a societăţii;

 

7. Subliniază că instituţiile politice democratice sunt un ţel şi deci organizaţiile de toate tipurile trebuie să extindă şi să promoveze utilizarea unor practici mai participative şi să evite marginalizarea şi excluderea, precum şi discriminarea anumitor sectoare ale societăţii;

8. Încurajează parlamentele să se asigure că, în exercitarea atribuţiilor lor, poliţiştii şi militarii, funcţionarii, educatorii şi alţi oficiali ai statului respectă diferitele religii şi credinţe şi nu recurg la discriminări împotriva persoanelor care practică alte religii sau credinţe, şi, de asemenea, să se asigure că se realizează educaţia sau instruirea corespunzătoare;

9. Cere insistent parlamentelor să se asigure că acordurile internaţionale şi regionale având ca scop păstrarea identităţii minorităţilor etnice, culturale şi religioase sunt ratificate şi semnate de toate statele care încă nu au făcut încă acest lucru, şi să supravegheze implementarea lor efectivă;

 

10. Cere insistent parlamentelor să adopte măsuri politice şi legi destinate consolidării capacităţii de acceptare a diversităţii, în rândul membrilor diferitelor comunităţi sociale;

 

11. Cere parlamentelor să se asigure că siturile religioase şi culturale sunt pe deplin respectate şi protejate, în conformitate cu obligaţiile internaţionale şi în acord cu legislaţia lor naţională, şi să adopte măsuri adecvate pentru prevenirea actelor de sau a ameninţărilor cu degradarea şi distrugerea acestor situri;

 

12. Invită parlamentele să ia măsuri eficiente pentru apărarea libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare, şi cere parlamentelor să adopte o legislaţie care să promoveze responsabilitatea etică asociată acestor libertăţi, îndeosebi neincitarea la ură, rasism, xenofobie şi la violarea drepturilor omului;

 

13. Cere parlamentelor să promoveze, dacă este nevoie, politici de încurajare a înţelegerii, toleranţei, respectului reciproc şi a prieteniei între fiinţele umane, în diversitatea lor de religii, credinţe, culturi şi lingvistică, şi să integreze o perspectivă de gen în aceste politici, cu recunoaşterea faptului că educaţia, la toate nivelurile, este unul din principalele mijloace de edificare a unei culturi a păcii;

 

B.       Rolul parlamentelor în asigurarea respectului pentru toate comunităţile şi credinţele religioase şi a coexistenţei paşnice a acestora într-o lume globalizată

 

14. Recunoaşte că respectul pentru diversitatea religioasă şi culturală şi dialogul între diferite religii şi culturi, într-o lume tot mai globalizată, promovează o înţelegere mai solidă între religii, culturi şi civilizaţii şi contribuie la cooperarea internaţională, la pace şi securitate;

15. Este conştientă că respectul faţă de diversitatea religiilor şi culturilor, toleranţa, dialogul şi cooperarea, într-un climat de încredere şi înţelegere reciprocă, pot sluji la combaterea ideologiilor şi practicilor bazate pe discriminare, intoleranţă şi ură şi contribuie la consolidarea păcii mondiale, a justiţiei sociale şi a prieteniei între popoare;

16. Recunoaşte de asemenea că, în pofida intoleranţei şi a conflictelor care divizează ţări şi regiuni şi constituie o ameninţare crescândă la adresa păcii, toate religiile, culturile şi civilizaţiile împărtăşesc un set comun de valori universale şi pot contribui la îmbogăţirea omenirii;

 

17. Salută, în consecinţă, eforturile statelor, ale organismelor relevante din cadrul sistemului Naţiunilor Unite, ale altor organizaţii interguvernamentale, ale societăţii civile, inclusiv ale organizaţiilor bazate pe o anume confesiune şi ale altor organizaţii, precum şi pe cele ale mijloacelor de comunicare în masă, având ca scop să dezvolte o cultură a păcii şi să promoveze înţelegerea şi toleranţa între fiinţele umane, în diversitatea lor de cultură, religie, credinţă şi limbă, şi le încurajează să îşi continue eforturile, inclusiv prin promovarea interacţiunii interconfesionale şi interculturale în cadrul şi între societăţi, prin intermediul, între altele, al congreselor, conferinţelor, seminariilor, atelierelor, activităţii de cercetare şi al proceselor asociate acestora;

 

18. Cheamă parlamentele să ia toate măsurile necesare, în conformitate cu obligaţiile internaţionale relevante, pentru a combate instigarea la violenţă sau actele de violenţă, intimidare şi coerciţie, motivate de ură şi intoleranţă bazate pe cultură, religie sau credinţă, care pot provoca discordii şi lipsă de armonie în cadrul şi între societăţi, la scară globală;

 

19. Invită parlamentele naţionale şi parlamentarii să participe activ la programele Naţiunilor Unite şi UNESCO pentru dialogul între civilizaţii şi culturi şi să-şi încurajeze guvernele să contribuie la asemenea programe, îndeosebi la implementarea recomandărilor conţinute în raportul Grupului la nivel înalt al Alianţei Civilizaţiilor;

 

20.Invită parlamentele să adopte legislaţia necesară pentru combaterea diseminării, cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă şi al Internet-ului, a mesajelor de ură, motivate de cultură, religie sau credinţă;

 

 

C.      Rolul cooperării interparlamentare în asigurarea respectului pentru toate comunităţile şi credinţele religioase şi a coexistenţei paşnice a acestora într-o lume globalizată

 

21. Afirmă necesitatea unui schimb interparlamentar mai intens de informaţii şi experienţă în ceea ce priveşte implementarea unor măsuri eficiente în acest domeniu, şi subliniază rolul UIP în sprijinirea acestei activităţi;

 

22. Cere insistent parlamentelor şi parlamentarilor să stabilească şi să consolideze dialogul parlamentar între civilizaţii şi culturi, în cadrul UIP şi al diferitelor adunări interparlamentare la care participă, precum şi prin intermediul iniţiativelor bilaterale, cum ar fi înfiinţarea grupurilor parlamentare de prietenie:

 

23. Recomandă  Secretariatului UIP şi parlamentelor naţionale, în coordonare cu Secretariatul Naţiunilor Unite, UNESCO şi alte organizaţii relevante, să contribuie la pregătirea unui instrument internaţional pentru implementarea tuturor prevederilor acestei rezoluţii, aşa cum sunt adoptate de către cea de-a 116-a Adunare a UIP.