permanent, la cabinetele liderilor grupurilor parlamentare şi la grupurile parlamentare îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiului legalităţii şi al subordonării ierarhice.

Art. 5

(1)Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile prezentei legi.

(2)Funcţiile publice parlamentare din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului sunt funcţiile publice în care sunt numite, pe durată nedeterminată, persoane care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 3 şi persoanele numite în funcţia de şef de cabinet.

(3)Persoanele care desfăşoară activităţi de specialitate la Cancelaria preşedintelui, la cabinetele membrilor Biroului permanent, la cabinetele preşedinţilor comisiilor permanente, la cabinetele liderilor grupurilor parlamentare şi la grupurile parlamentare pot fi încadrate ca funcţionar public parlamentar pe perioadă nedeterminată, funcţionar public parlamentar pe perioadă determinată sau personal contractual**).

**) Conform prevederilor art. II din Legea nr. 113/2009, dispoziţiile art. 5 alin. (3) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010.

(4)Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului din structurile Parlamentului, care desfăşoară activităţi administrative, de gospodărire, investiţii, întreţinere- reparaţii şi de deservire, pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă, potrivit Codului muncii.

Art. 6

(1)Funcţiile publice parlamentare se clasifică, în raport cu nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice parlamentare, după cum urmează:

a)funcţii publice parlamentare corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici;

b)funcţii publice parlamentare de conducere; c)funcţii publice parlamentare de execuţie.

(2)Clasificarea funcţiilor publice parlamentare este reglementată în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 7

(1)Funcţiile publice parlamentare corespunzătoare înalţilor funcţionari publici parlamentari sunt: funcţia de secretar general, secretar general adjunct şi şef de departament sau director general, după caz.

(2)Funcţiile publice parlamentare de conducere sunt: director, director adjunct, şef serviciu, şef secţie şi şef birou.

(3)Funcţiile publice parlamentare de execuţie sunt cele prevăzute în anexa la prezenta lege.

Art. 8

(1)Se înfiinţează funcţia de reprezentant permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului pe lângă Parlamentul European, ca angajat contractual al

parlamentare de execuţie se stabileşte, de comun acord, de către secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului.

(4)Pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), pentru ocuparea unei funcţii publice parlamentare în structurile de specialitate ale Parlamentului pot fi stabilite condiţii specifice, aprobate de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea secretarului general.

Art. 13

Numirea funcţionarului public parlamentar care îşi desfăşoară activitatea la Cancelaria preşedintelui, la cabinetele membrilor Biroului permanent, la cabinetele liderilor grupurilor parlamentare sau la grupurile parlamentare se face la propunerea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, a membrului Biroului permanent respectiv sau a liderului grupului parlamentar, după caz.

Art. 14

(1)Numirea funcţionarului public parlamentar se face pe post vacant, prin concurs sau examen, după caz, în condiţiile prezentei legi.

(2)Concursul se organizează şi se desfăşoară în cazul în care, pentru ocuparea unui post vacant, se înscriu minimum două persoane.

(3)Examenul are loc în cazul în care, pentru ocuparea unui post vacant, la concursul organizat s-a înscris o singură persoană sau numărul celor înscrişi este egal ori mai mic decât numărul posturilor vacante de acelaşi nivel, scoase la concurs.

Art. 15

Rezultatul concursului sau examenului se aduce la cunoştinţă candidaţilor, prin afişare, la sediul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, în termen de 5 zile de la susţinerea ultimei probe.

Art. 16

(1)Candidatul nemulţumit de rezultatul concursului sau al examenului se poate adresa cu contestaţie, la secretarul generai, în termen de 5 zile de la afişarea rezultatelor.

(2)Normele de organizare şi desfăşurare ale concursului sau examenului şi procedura de soluţionare a contestaţiilor se aprobă de Biroul permanent al fiecărei

Camere a Parlamentului, la propunerea secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz.

Art. 17

(1)Pe baza rezultatelor definitive, secretarul general emite ordinul de numire în funcţie a candidatului declarat "admis".

(2)Actul administrativ de numire are formă scrisă şi trebuie să conţină temeiul legal al numirii, numele funcţionarului public parlamentar, denumirea funcţiei publice parlamentare, data de la care urmează să exercite funcţia publică parlamentară, drepturile salariale, precum şi locul de desfăşurare a activităţii.

(3)Fişa postului aferentă funcţiei publice parlamentare se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcţionarului public parlamentar.

(4)La învestirea în funcţia publică parlamentară, funcţionarul public parlamentar depune jurământul de credinţă, în termen de 3 zile de la emiterea actului de numire.

(5)Jurământul prevăzut la alin. (4) are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce îmi revin în funcţia publică parlamentară în care am fost numit, să păstrez secretul profesional şi să respect normele de conduită profesională şi civică. Aşa să-mi ajute

Dumnezeu!". Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(6)Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă.

(7)Funcţionarul public parlamentar depune jurământul de credinţă în faţa secretarului generai, care poate fi asistat de secretarul general adjunct şi de conducătorul compartimentului în care îşi va desfăşura activitatea.

(8)Secretarul general şi secretarul general adjunct depun jurământul de credinţă în faţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz.

Art. 18

(1)Neprezentarea la termenul fixat pentru depunerea jurământului de credinţă, consemnată în scris, duce la revocarea ordinului de numire în funcţia publică parlamentară a persoanei în cauză, cu excepţia situaţiei în care dovedeşte că motive obiective au împiedicat-o să se prezinte şi pe care le face cunoscute, în termen de 5 zile, secretarului general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz.

(2)În termen de 5 zile de la încetarea motivelor prevăzute la alin. (1), funcţionarul public parlamentar are obligaţia de a depune jurământul de credinţă.

(3)Refuzul depunerii jurământului de credinţă prevăzut la art. 17 alin. (5) sau neprezentarea în condiţiile alin. (2) se consemnează în scris şi atrage revocarea ordinului de numire în funcţia publică parlamentară.

Art. 19

(1)În funcţiile publice parlamentare corespunzătoare înalţilor funcţionari publici sunt numiţi secretarul general şi secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor sau Senatului, precum şi şeful de departament sau directorul general, după caz.

(2)Numirea în funcţia de secretar general şi de secretar general adjunct se face de Camera Deputaţilor sau de Senat, potrivit regulamentului fiecărei Camere.

(3)Numirea în funcţia publică parlamentară de şef de departament ori de director general, după caz, se face de secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului.

Art. 20

(1)În funcţiile publice parlamentare de conducere din structurile Camerei Deputaţilor sau Senatului se numesc funcţionari publici cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă ori echivalentă, după caz, care îndeplinesc condiţiile stabilite conform art. 12.

(1)Funcţionarul public parlamentar are dreptul de a fi încadrat în funcţia corespunzătoare pregătirii, specializării, competenţei profesionale, experienţei şi aptitudinilor personale.

(2)Funcţionarul public parlamentar are dreptul de a fi promovat în funcţie corespunzător pregătirii, experienţei şi rezultatelor profesionale consemnate în evaluările anuale.

(3)Funcţionarul public parlamentar se bucură de stabilitate, de egalitate de şanse şi de tratament la numirea şi promovarea în funcţie, precum şi la accesul la formele de pregătire profesională.

Art. 34

(1)Funcţionarul public parlamentar beneficiază de un tratament corect la locul de muncă, cu respectarea demnităţii sale.

(2)Activitatea funcţionarului public parlamentar se desfăşoară în condiţii de muncă de natură să îi ocrotească sănătatea şi integritatea fizică.

Art. 35

Funcţionarul public parlamentar are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizează în mod direct.

Art. 36

Funcţionarii publici parlamentari se pot organiza în asociaţii profesionale sau în alte asociaţii care au ca scop reprezentarea intereselor proprii, perfecţionarea pregătirii profesionale, precum şi protejarea statutului lor.

Art. 37

(1)Dreptul la asociere sindicală este garantat funcţionarilor publici parlamentari, în condiţiile legii.

(2)Funcţionarii publici parlamentari îşi pot exercita dreptul la grevă, în condiţiile legii.

Art. 38

Funcţionarii publici parlamentari pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile legii.

Art. 39

Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarul public parlamentar are dreptul la un salariu de bază lunar, sporuri, indemnizaţii, premii şi altele asemenea, potrivit legii.

Art. 40

(1)Stabilirea salariilor de bază ale funcţionarilor publici parlamentari se face în mod diferenţiat, avându-se în vedere realizarea unei ierarhii juste în sistem de carieră, în raport cu natura, importanţa, complexitatea şi responsabilitatea funcţiilor în care aceştia sunt numiţi, cu vechimea, disponibilitatea, confidenţialitatea şi fidelitatea acestora în asigurarea bunei funcţionări a serviciului.

(2)Salariile de bază ale funcţionarilor publici parlamentari se stabilesc prin lege.

(3)Până la adoptarea unei legi speciale, salariile de bază ale funcţionarilor publici parlamentari se acordă în cuantumul şi în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare. De asemenea, funcţionarii publici parlamentari beneficiază şi de celelalte drepturi prevăzute de Legea nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Secretarul general şi secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor şi Senatului beneficiază de indemnizaţia prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare. Ei beneficiază, de asemenea, şi de drepturile prevăzute de Legea nr. 53/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 41

(1)Funcţionarii publici parlamentari au dreptul, în fiecare an calendaristic, la concediu de odihnă plătit, potrivit legii şi regulamentului intern al fiecărei Camere. Concediul de odihnă neefectuat până la sfârşitul anului din motive care privesc exercitarea atribuţiilor de serviciu ori din alte motive obiective, potrivit regulamentului, se compensează în bani.

(2)Stabilirea concediului de odihnă şi modul de calcul al indemnizaţiei pentru concediul de odihnă se aprobă, prin regulament, de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(3)Cu 5 zile înaintea plecării în concediul de odihnă, funcţionarul public parlamentar primeşte indemnizaţia de concediu, care nu poate fi mai mică decât suma rezultată din cumularea salariului de bază şi a sporurilor acordate la salariul de bază din luna anterioară plecării în concediul de odihnă.

(la data 01-Jan-2011 Art. 41, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. 42, punctul 5. din capitolul IV din Legea 284/2010 )

Art. 42

Funcţionarii publici parlamentari au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în condiţiile legii.

Art. 43

(1)Funcţionarii publici parlamentari au dreptul la tichete de masă, în condiţiile legii.

(2)Secretarilor generali şi secretarilor generali adjuncţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, li se asigură cazare la hotel sau, în cazul în care nu beneficiază de cazare la hotel, li se acordă, pe noapte, 70% din tariful minim negociat cu unităţile hoteliere pentru cazarea unui deputat sau senator.

(3)Secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti, beneficiază lunar de 4 deplasări dus-întors între municipiul Bucureşti şi localitatea în care îşi au domiciliul, cu orice mijloc de transport, ale căror cheltuieli se decontează în condiţiile legii.

Art. 44

(1)Delegarea se dispune în interesul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.

(2)Funcţionarul public parlamentar poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a)graviditate;

b)îşi creşte singur copilul minor;

c)starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea.

(3)Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public parlamentar. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice

într-un an.

(4)Pe timpul delegării, funcţionarul public parlamentar îşi păstrează funcţia şi salariul şi are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, potrivit legii.

Art. 57

(1)Detaşarea se dispune în interesul autorităţii publice sau al instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public parlamentar, pe o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public parlamentar poate fi detaşat pe o perioadă mai mare de 6 luni numai cu acordul său scris.

(2)Detaşarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesională a funcţionarului public parlamentar corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei publice pe care urmează să fie detaşat.

(3)Funcţionarul public parlamentar poate refuza detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a)graviditate;

b)îşi creşte singur copilul minor;

c)starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detaşarea; d)detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii corespunzătoare de cazare;

e)este singurul întreţinător de familie;

f)motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detaşării.

(4)Pe perioada detaşării, funcţionarul public parlamentar îşi păstrează funcţia şi salariul. Dacă salariul corespunzător funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în altă localitate, autoritatea sau instituţia publică beneficiară este obligată să îi suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o dată pe lună, al cazării şi al indemnizaţiei de detaşare.

Art. 58

(1)Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autorităţile sau instituţiile publice, după cum urmează:

a)în interesul serviciului;

b)la cererea funcţionarului public parlamentar.

(1)Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public parlamentar se află în una dintre următoarele situaţii:

a)este numit sau ales pe durată determinată într-o altă funcţie în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice; perioada de exercitare a acelei funcţii se consideră vechime în funcţia publică parlamentară, precum şi vechime în specialitate;

b)este încadrat la cabinetul unui demnitar;

c)este desemnat de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, să desfăşoare activităţi în cadrul unor organisme ori instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;

d)efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;

e)este arestat preventiv;

f)efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcţionarul public parlamentar nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;

g)se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii; h)carantină, în condiţiile legii;

i)concediu de maternitate, în condiţiile legii;

j)este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

k)forţa majoră;

l)în alte cazuri expres prevăzute de lege.

(2)În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, funcţionarul public parlamentar este obligat să informeze în scris secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, despre acest fapt.

(3)În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, este obligat să asigure condiţiile necesare reluării activităţii de către funcţionarul public parlamentar.

Art. 62

(1)Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public parlamentar în următoarele situaţii:

a)concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii; b)concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de

18 ani;

c)concediu pentru formare profesională;

d)desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. c);

e)pentru participare la campania electorală până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales;

f)concedii fără plată pentru studii sau pentru alte interese personale.

vacante corespunzătoare în cadrul structurilor Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz.

Art. 67

Destituirea din funcţia publică parlamentară se dispune, prin ordin, de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, şi se comunică funcţionarului public parlamentar în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, în următoarele cazuri:

a)ca sancţiune disciplinară aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;

b)dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public parlamentar nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Art. 68

Raportul de serviciu încetează de drept în următoarele situaţii: a)la data decesului;

b)la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public parlamentar;

c)dacă funcţionarul public parlamentar nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), d) şi e);

d)ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de numire în funcţie, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;

(la data 01-Feb-2014 Art. 68, litera E. din capitolul V, sectiunea 3 abrogat de Art. 172, punctul 1. din titlul II din Legea 187/2012 )

f)când funcţionarul public parlamentar a fost condamnat pentru o infracţiune intenţionată la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre definitivă;

(la data 01-Feb-2014 Art. 68, litera F. din capitolul V, sectiunea 3 modificat de Art. 172, punctul 2. din titlul II din Legea 187/2012 )

g)ca urmare a interzicerii exercitării funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;

h)la data expirării termenului pentru care a fost exercitată cu caracter temporar funcţia publică.

Art. 69

Raportul de serviciu încetează de drept la data comunicării deciziei de pensionare a funcţionarului public parlamentar pentru limită de vârstă ori invaliditate.

Art. 70

Constatarea cazului de încetare a raportului de serviciu, în situaţiile prevăzute la art. 65 şi 69, se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare.

Art. 71

(1)La încetarea raportului de serviciu, funcţionarul public parlamentar îşi păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.

(2)Funcţionarul public parlamentar, la încetarea raportului de serviciu, are obligaţia de a preda lucrările şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu.

Art. 72

În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public parlamentar le consideră neîntemeiate, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, cu plata unor despăgubiri egale cu drepturile băneşti de care acesta ar fi beneficiat pe acea perioadă.

Art. 73

(1)Funcţionarii publici parlamentari al căror raport de serviciu a încetat pentru motive neimputabile în condiţiile art. 64 lit. d) şi ale art. 66 beneficiază de o indemnizaţie egală cu 7 salarii lunare brute, care se impozitează potrivit legii. În sensul prezentului articol, prin salariu lunar brut se înţelege salariul de bază brut lunar şi sporurile din ultima lună de activitate.

(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de funcţionar public parlamentar.

(3)Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului funcţionarului public parlamentar aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul sau soţia şi copiii care se aflau în întreţinerea funcţionarului public parlamentar la data decesului.

(la data 01-Jan-2011 Art. 74 din capitolul V, sectiunea 3 abrogat de Art. 196, litera H. din capitolul X din Legea 263/2010 )

(la data 01-Jan-2011 Art. 75 din capitolul V, sectiunea 3 abrogat de Art. 196, litera H. din capitolul X din Legea 263/2010 )

(la data 01-Jan-2011 Art. 76 din capitolul V, sectiunea 3 abrogat de Art. 196, litera H. din capitolul X din Legea 263/2010 )

(la data 01-Jan-2011 Art. 77 din capitolul V, sectiunea 3 abrogat de Art. 196, litera H. din capitolul X din Legea 263/2010 )

Art. 78

Funcţionarii publici parlamentari care împlinesc vârsta de pensie îşi pot continua activitatea cu aprobarea secretarului general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz.

Art. 79

Funcţionarii publici parlamentari se pot asigura şi la instituţiile private de asigurări sociale, în condiţiile legii.

e)trecerea într-o funcţie inferioară, pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzătoare a salariului de bază;

f)revocarea din funcţia de conducere ocupată şi trecerea pe o funcţie de execuţie; g)destituirea din funcţie.

Art. 85

(1)Sancţiunea disciplinară se aplică de către secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, în cel mult 30 de zile de la data luării la cunoştinţă despre abaterea săvârşită, dar nu mai mult de un an de la data săvârşirii acesteia.

(2)Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 84 lit. a) şi b) se pot aplica direct de către şefii de departament ori directorii generali sau, după caz, de către directorii structurilor în care îşi desfăşoară activitatea cel în cauză.

(3)La aplicarea şi individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în serviciu a funcţionarului public parlamentar, precum şi de existenţa, în antecedentele acestuia, a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile legii.

(4)Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea funcţionarului. Audierea funcţionarului trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancţiunea poate fi aplicată fără audierea acestuia.

Art. 86

(1)Împotriva sancţiunilor disciplinare, aplicate în condiţiile art. 85 alin. (2), funcţionarul public parlamentar se poate adresa secretarului general cu contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicării sancţiunii aplicate. Secretarul general se pronunţă cu privire la contestaţie în termen de 10 zile de la primirea acesteia, solicitând, dacă apreciază necesar, şi avizul comisiei de disciplină.

(2)Secretarul general şi secretarul general adjunct pot fi sancţionaţi disciplinar de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, pentru abateri disciplinare, cu sancţiunile prevăzute la art. 84.

Art. 87

(1)În cadrul Camerei Deputaţilor şi Senatului se constituie câte o comisie de disciplină.

(2)Modul de constituire a comisiei de disciplină, componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acesteia se stabilesc de către Biroul permanent al fiecărei Camere a Parlamentului.

Art. 88

Funcţionarul public parlamentar nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea ordinului ori dispoziţiei de sancţionare, în condiţiile legii.

(1)Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi*), sunt încadrate în structurile Parlamentului şi desfăşoară activităţile prevăzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2) se numesc, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a)-g), în funcţiile publice parlamentare prevăzute în anexa la prezenta lege, corespunzător funcţiilor deţinute la această dată. Odată cu numirea, funcţionarii publici parlamentari depun jurământul de credinţă, potrivit art. 17 alin. (5)-(7).

*) A se vedea nota de subsol de la art. 74 alin. (7).

(2)Stabilirea funcţiei de conducere şi a funcţiei de execuţie se face pentru fiecare salariat, avându-se în vedere nivelul studiilor, vechimea în specialitate, nivelul

încadrării avute, fişa postului, fişa de evaluare pe anul anterior, precum şi complexitatea şi responsabilitatea funcţiei.

(3)În cazul în care persoana nu are vechimea minimă prevăzută de prezenta lege pentru acea funcţie, numirea se face în funcţia deţinută la data intrării în vigoare a legii*), la nivelul de salarizare avut.

*) A se vedea nota de subsol de la art. 74 alin. (7).

(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care sunt încadrate în structurile Parlamentului în care se desfăşoară activităţile prevăzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2) şi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi*), sunt detaşate sau suspendate.

*) A se vedea nota de subsol de la art. 74 alin. (7).

(5)De prevederile art. 41, art. 43 şi ale art. 73-75 beneficiază şi personalul prevăzut la art. 5 alin. (4).

Art. 94

(1)Până la adoptarea unui statut propriu, prevederile art. 44 şi ale art. 73-75 din prezenta lege se aplică şi funcţionarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ - organ consultativ de specialitate al Parlamentului - şi membrilor acestuia.

(2)Perioada în care persoanele prevăzute la alin. (1) desfăşoară activitate în cadrul

Consiliului Legislativ constituie vechime în structurile Parlamentului.

Art. 95

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*). Regulamentul intern al personalului din structurile Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, va fi pus de acord cu prevederile prezentei legi.

*) A se vedea nota de subsol de la art. 74 alin. (7).

(la data 01-Jan-2011 Art. 96 din capitolul VII abrogat de Art. 196, litera H. din capitolul X din

Legea 263/2010 )

Art. 97

Prezenta lege se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, cu cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul

(1)Prevederile art. 71 alin. (1)**) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările şi completările ulterioare, precum

şi cu cele aduse prin prezenta lege se aplică şi funcţionarilor publici parlamentari al căror raport de serviciu a încetat în condiţiile art. 62 lit. d)***) şi art. 64****) din

Legea nr. 7/2006, cu modificările şi completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

**) - Art. 71 alin. (1) a devenit în urma renumerotării art. 73 alin. (1).

***) - Art. 62 lit. d) a devenit în urma renumerotării art. 64 lit. d).

****) - Art. 64 a devenit în urma renumerotării art. 66.

(2)Cheltuielile suplimentare determinate prin acordarea indemnizaţiei potrivit alin.

(1) vor fi asigurate prin bugetul Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, în mod eşalonat în cursul anilor 2009 şi 2010.

(3)Procedura privind plata cheltuielilor care rezultă din aplicarea prevederilor art. 71 alin. (1)**) din Legea nr. 7/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se aprobă de Biroul permanent al fiecărei Camere, la propunerea secretarilor generali ai acestora.

**) - Art. 71 alin. (1) a devenit în urma renumerotării art. 73 alin. (1).

- Art. IV

Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea Camerei Deputaţilor, respectiv a Senatului modificările corespunzătoare în volumul şi în structura bugetelor celor două Camere pe anul 2009."

_________

*) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 113/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 24 aprilie 2009, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006 şi a fost suspendată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2006 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 13 februarie 2006 (respinsă prin Legea nr. 271/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 30 august 2006) şi ulterior a mai fost publicată şi completată prin:

-Legea nr. 120/2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 mai

2007;

-Legea nr. 221/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 460 din 9 iulie 2007;

-Legea nr. 287/2007 pentru modificarea art. 77 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 345 din data de 25 mai 2009