Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicat de presă

„O viziune asupra Iașiului cultural”, scrisoare deschisă a senatorului USR Dan Lungu

De Ziua Culturii Naționale, senatorul USR Dan Lungu adresează o scrisoare deschisă atât reprezentanților autorităților publice locale, cât și membrilor organizațiilor neguvernamentale, artiștilor independenți, antreprenorilor culturali și publicului larg consumator de cultură. Prin document, senatorul USR își prezintă viziunea asupra Iașului cultural și explică propunerea sa de concept integrator pentru oraș.
Scrisoarea deschisă în integralitate:
„O viziune asupra Iașului cultural
Ziua Culturii Naționale este o bună ocazie să reflectăm la felul în care definim Iașiul cultural și cum ne dorim să arate el în viitor. Ca om care cunoaște sistemul cultural din cele mai diferite unghiuri – în calitate de scriitor, manager cultural, membru în Comisia de cultură a Senatului României – și care, în timp, a dialogat constant cu creatorii independenți și cu instituțiile, am meditat adesea la un concept destul de larg care să acopere cele mai diferite interese și aspirații. La discuțiile preliminare despre candidatura Iașului pentru „Capitală Europeană a Culturii” de acum câțiva ani, am propus drept concept integrator „Ospitalitatea culturală”. N-a fost atunci momentul să fie adoptat. Eu însă cred în continuare că este o viziune potrivită cu spiritul locului și aș vrea să vă împărtășesc câteva lucruri simple despre asta.
Pentru Iași, propun drept concept integrator „Ospitalitatea culturală”
Moldovenii sunt faimoși pentru ospitalitate, iar Iașul este capitala Moldovei și capitala culturală a țării. Este un pas firesc să legăm lucrurile între ele și să ne propunem ca proiect „Ospitalitatea culturală”, într-un sens larg. Iașul, în viziunea mea, este: un oraș primitor,  un oraș deschis deopotrivă către creație, industrii creative și consum cultural. Un oraș ospitalier, în care artiștii, aflați la început de carieră sau consacrați, de aici sau de aiurea, stabiliți pe termen lung sau aflați doar în trecere, amatori sau profesioniști, se simt bine. La fel și antreprenorii culturali, creativii din toate ariile, profesorii din zona vocațională, consumatorii de literatură și artă, iubitorii de frumos. Când vorbim despre sistem cultural, vorbim despre un loc confortabil pentru toată lumea.
Dar ospitalitate înseamnă mai mult decât atât: îi putem asocia toleranța, pluralismul și libertatea de expresie, existența oportunităților, politicile publice prietenoase – elaborate în urma consultărilor – și nu în ultimul rând egalitatea de șanse. Ospitalitatea e catalizatorul unei ecologii culturale în echilibru, care stimulează formarea, performanța și antreprenoriatul. Copiii, indiferent că sunt din rural sau din urban, bogați sau săraci, să aibă șanse egale să-și descopere și să-și cultive talentul, să performeze pe termen lung. Geniile sau măcar oamenii talentați se nasc oriunde, iar datoria noastră colectivă este să-i descoperim la timp și să-i sprijinim. Atenția acordată lor se va întoarce înmiit, și asta în folosul comunității.
Momentan, cultura din mediul rural este cu totul abandonată, iar Consiliul Județean nu are nicio strategie să salveze lucrurile. Este un dezastru cultural, știu bine ce spun, ale cărui consecințe le vom suporta cu toții. Trebuie să înțelegem că eșecul cultural în mediul rural ne privește pe noi toți. Lipsa de educație si cultură nu înseamnă ignoranță la modul abstract, ci are efecte concrete, în diferite domenii, de la funcționarea instituțiilor la politică. Clivajele culturale duc la lipsă de comunicare și tensiuni sociale. Între performanța culturală la vârf și viața culturală dintr-o comună oarecare sunt legături subtile, prin mii și mii de fire invizibile. Ura față de intelectuali, demagogia, manipularea sunt efectele unei dezvoltări culturale asimetrice, ignorând faptul că țesutul social funcționează ca un complicat sistem de vase comunicante.
Autoritățile trebuie să finanțeze proiectele culturale cu onestitate și profesionalism
În această ecologie culturală ospitalieră, autoritățile, sensibile la actul cultural, finanțează proiectele cu onestitate și profesionalism, fără a avea posibilitatea să întoarcă banii in folosul unei clientele de partid sau administrative. Nu, nu trebuie să ne bazăm pe buna credință a nimănui, ci doar să construim mecanisme corecte și profesioniste de selecție, finanțare și evaluare a rezultatelor. Artiștii, la rândul lor, trebuie să înțeleagă că e nevoie de vocea lor în comunitate, de presiunea lor asupra autorităților. E nevoie ca din când în când să coboare din turnul de fildeș și să semneze proteste, petiții ori să meargă la consultări cu autoritățile. Ospitalitatea nu înseamnă sfântă naivitate, ci o construcție colectivă, în spiritul unei viziuni negociate și împărtășite. Avem nevoie de politicieni locali informați, consumatori de cultură, deschiși dialogului cu artiștii, precum și de artiști implicați civic, care își cunosc drepturile, nu ignoră politica și nu sunt obedienți  în fața puterii. Politicul nu trebuie să evalueze în mod direct proiectele artistice, pentru că le subordonează, le ucide. Experții sunt cei care trebuie să o facă. Politicul doar creează oportunități, în urma consultărilor publice, nu după planuri abstracte de birou sau din rațiuni electorale, și finanțează transparent, cu sprijinul profesioniștilor. Oamenii politici nu au ce căuta în jurii de evaluare.
Varietatea măsurilor care pot construi ospitalitatea culturală a Iașului e relativ clasică, nu e nevoie să reinventăm roata, ci să contextualizăm inteligent și cu impact real. De la sprijinirea proiectelor artiștilor independenți și a ONG-urilor, la facilități fiscale pentru micii antreprenori culturali (librari, studiouri de înregistrare sau grafic design, anticari, galeriști etc). Avem nevoie de finanțare pentru cultura vie, atent și profesionist gestionată, departe de influența directă a politicului, pe proiecte relevante și cu impact. Combinarea proiectelor mici pentru debut și afirmare, cu cele medii și mari pentru creșterea notorietății naționale și internaționale. Rezidențe, achiziții de lucrări, burse de creație, burse de mobilitate, ateliere și spații de co-working, hub-uri creative. Stimularea consumului, sprijin adaptat pentru artiști, sisteme de recunoaștere pentru consacrați. O abordare integrativă a artelor cu noile tehnologii. Reconvertirea spațiilor industriale, recuperarea creativă a „colțurilor” publice, flexibilizarea relației cu spațiul artistic, în sensul deschiderii, inovației și recuceririi. Desigur, nu e o listă exhaustivă.
Pledez pentru Muzeul Comunismului Românesc
Personal, pledez pentru o serie de muzee care se lasă așteptate, Iașul ospitalier fiind un loc minunat pentru ele: Muzeul Comunismului Românesc, Muzeul Fotografiei, Centrul Meseriilor Dispărute (muzeu și practici), Casa Culturală a Minorităților, o rețea de Centre ale memoriei vizuale locale în mediul rural, care să recupereze, într-un efort pedagogic și identitar, istoria comunităților folosind arhivele fotografice de familie.
Recapitulând, ospitalitate înseamnă grijă, atenție, finanțare, recunoaștere, oportunitate, vizibilitate pentru toți. Înseamnă o atmosferă specială, stimulativă, cu o mie de ingrediente. E adevărat că artistul/scriitorul și opera sau spectacolul sunt vârful icebergului, dar ele nu sunt posibile fără toate ingredientele acestui climat cultural. Toate elementele acestei ecologii trebuie să se întâlnească și să comunice, să se armonizeze, să lucreze împreună pe proiecte, iar politica culturală locală trebuie să favorizeze acest lucru.
Ospitalitatea culturală e contextul în care poate avea loc această chimie secretă a succesului comunității, de care să ne bucurăm cu toții. Visez un Iași în care orice absolvent de școală vocațională sau artist consacrat de la București, Cluj sau din orice altă parte a țării, să-și dorească să se instaleze sau să trăiască o perioada din cariera lui aici. Un Iași în care un artist de la Berlin sau de la Viena să-și dorească să ajungă măcar o dată în viață. Cheia acestei reușite stă, în opinia mea, într-o filosofie a ospitalității culturale”.

Go to top