Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Dezbaterea "Către o nouă politică europeană de vecinătate" - 13 mai, sala Avram Iancu, Senat

<div style="text-align: justify;"> Miercuri, la Salonul Avram Iancu din Senatul României, a avut loc reuniunea Comisiei pentru Afaceri Europene cu Comisia pentru politică externă în legătură cu dezbaterea Cărții Verzi - Către o nouă politică europeană de vecinătate. Senatorul raportor a fost domnul senator Titus Corlăţean, invitații guvernamentali fiind Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Institutul European din România.<br /> Documentul lansează în mod formal procesul de consultare în vederea revizuirii Politicii Europene de Vecinătate (PEV), fiind vorba un demers amplu care îşi propune să contureze un cadru cuprinzător de dezbatere privind direcţiile viitoare ale PEV, cu implicarea directă a actorilor relevanţi din UE (incluzând: guverne şi parlamente naţionale; Parlamentul European; societatea civilă; „think tank”-urile; partenerii sociali; comunităţile academice şi de afaceri) şi a ţărilor partenere PEV.<br /> Procesul lansat de COM pleacă de la o serie de constatări privind situaţia din Vecinătate, care este "mai puţin stabilă decât în urmă cu zece ani", reliefându-se faptul că, în prezent, se resimte nevoia revizuirii bazelor şi acoperirii geografice a PEV, cu obiectivul eficientizării ei, subsumată obiectivelor strategice ale PEV privind promovarea unei arii de stabilitate, securitate şi prosperitate comune la frontierele externe ale Uniunii.<br /> Documentul identifică o serie de „minusuri” în funcţionarea PEV, după cum urmează:<br /> -           poziţionarea şi aspiraţiile diverse ale statelor partenere în ceea ce priveşte perspectiva  raporturilor cu UE, mergând de la fixarea ca obiectiv a unei integrări tot mai strânse şi până la alte forme de cooperare, care repun, însă, în discuţie premizele iniţiale pe baza cărora a fost construită PEV;<br /> -           limitele evidente ale implementării actualului concept de diferenţiere între statele PEV, care nu a fost in măsură să răspundă, în mod corespunzător, aşteptărilor şi aspiraţiilor unor ţări partenere în relaţia cu UE;<br /> -           principiul „more for more” nu a contribuit, totdeauna, la dezvoltarea unei percepţii de  „parteneriat egal”, în pofida obiectivelor declarate referitoare la conectarea directă a statelor partenere cu valorile de bază ale UE;<br /> În acest context, Documentul propune, spre reflecţie şi dezbatere, între altele, o serie de aspecte, precum:<br /> -           oportunitatea menţinerii unui cadru unic al PEV pentru cele două Vecinătăţi, la Est şi Sud;<br /> -           implicarea într-o măsură sporită a statelor membre, alături de instituţiile UE direct responsabile, în gestionarea PEV;<br /> -           completarea actualului instrumentar de cooperare al PEV – asocierea politică şi integrarea economică (Acordurile de Asociere/ DCFTA) – cu instrumente alternative de cooperare;<br /> -           focalizarea sporită a parteneriatelor UE cu statele PEV pe obiective şi interese comune, cu obiectivul consolidării „ownership”-ului de ambele părţi;<br /> -           contribuţia PEV la susţinerea eforturilor statelor partenere în sfera dezvoltării economice şi sociale durabile;<br /> -           implicarea PEV în ceea ce priveşte gestionarea conflictelor şi crizelor în Vecinătatea UE / oportunitatea integrării instrumentelor PESC/PSAC în cadrul PEV, precum şi a asocierii PEV la implementarea măsurilor de „confidence-building”, respectiv a acţiunilor post-conflict („state-building” / „institution –building”);<br /> -           implicarea PEV în gestionarea fluxurilor migratorii şi a mobilităţii, inclusiv din perspectiva proceselor „visa liberalization” şi „visa facilitation”;<br /> -           implicarea sporită a organizaţiilor societăţii civile şi a comunităţilor academice şi de afaceri în sfera de acţiune a PEV;<br /> -           contribuţia PEV în ceea ce priveşte promovarea dialogului inter-religios şi inter-cultural.<br /> -           contribuţia PEV în promovarea cooperării regionale, inclusiv prin potenţarea unor formate de cooperare regională precum Parteneriatul Estic şi Uniunea pentru Mediterana; rolul în domeniu al unor organizaţii regionale, precum Consiliul Europei, OSCE, Liga Statelor Arabe, Organizaţia Conferinţei Islamice, Uniunea Africană;<br /> -           cooperarea cu „vecinii vecinilor”, cu referire expresă la „Vecinătatea extinsă” a UE.<br /> În urma consultărilor cu instituțiile guvernamentale și comisiile parlamentare, Comisia pentru Afaceri Europene va finaliza chestionarul european asociat acestei Cărți Verzi și îl va propune spre aprobare Plenului Senatului pentru a fi trimis către instituțiile europene.<br />  <br /> Tot miercuri a fost analizat și Programului de Convergență, senatorul raportor fiind doamna Gabriela Creţu. Cu această ocazie, Comisia pentru Afaceri Europene a obținut de la Ministerul Finanțelor Publice informații detaliate asupra Programului de Convergență </div>



Go to top