La 10 octombrie 2018, senatorul Titus Corlățean, președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene, a participat la reuniunea interparlamentară „Stadiul dezbaterii privind Viitorul Europei”, organizată de Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European, la Bruxelles.
Reuniunea a constat într-un schimb de opinii cu parlamentele naționale pe marginea acestei teme cu obiectivul de a evalua evoluțiile politice și instituționale în contextul adoptării de către Parlamentul European a unor rezoluții relevante în contextul acestei dezbateri.
La reuniune au participat, alături de reprezentanții parlamentelor naționale, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, reprezentanții Președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene, ai Consiliului Economic și Social European și ai Comitetului Regiunilor.
În discuții au fost abordate provocările curente la adresa viitorului proiectului comunitar, precum Brexit, alegerile pentru viitorul Parlament European, reducerea bugetului Uniunii, riscurile securitare, migrația, schimbările climatice și demografice, funcționarea transparentă și democratică a Uniunii.
În cadrul schimbului de vederi, senatorul Titus Corlățean a arătat că, reprezentând Senatul României, statul care va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019, perspectiva asupra stadiului dezbaterii privind Viitorul Europei este dublă. Pe termen scurt, aceasta este determinată de exercitarea mandatului semestrial de Președinție, iar pe termen mediu este dominată de unul dintre obiectivele Summit-ului special de la Sibiu, din 9 mai 2019, acela de a da Uniunii Europene o perspectivă pentru următorii cinci ani.
A subliniat abordarea constructivă și consensuală a României în asumarea Președinției și a responsabilității de a contribui la orientarea pozitivă a agendei europene, precizând că pentru asigurarea unui viitor comun al Europei este nevoie de voință politică, abordare echilibrată și  mai ales onestitate în luarea deciziilor și în realizarea îndatoririlor în slujba cetățenilor.
În această privință, a reliefat că, mai mult decât în trecut, alegerile europene de anul viitor sunt de o importanță deosebită, implicit din perspectiva viitorului politic al proiectului european, întrucât provocările cu care acesta se confruntă sunt deosebit de complexe, iar implicațiile cu potențial diviziv încă departe de a fi complet analizate și măsurate.
Senatorul Titus Corlățean s-a referit în această ordine de idei la consecințele ieșirii Marii Britanii din Uniune și la riscurile politice și societale ale amplificării în Europa a populismului, xenofobiei, rasismului, anti-semitismului și a discursului de incitare la ură, aspecte pe care Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene le va aborda, la propunerea Parlamentului României, în decursul mandatului de anul viitor.
A insistat pe necesitatea unor măsuri care să prevină posibilitatea ca aceste curente să câștige teren în contextul viitorului scrutin electoral european și, mai mult, pe importanța unor eforturi conjugate în plan european și național, fundamentate pe rezultate și pe o strategie eficientă de comunicare, care să contribuie la coagularea unei majorități pro-europene puternice în viitorul Parlament European, dincolo de separările ideologice.
De asemenea, referindu-se la precondițiile asigurării rezilienței Uniunii Europene pe fondul multitudinii de factori ce o pot afecta, atât structural, cât și ca anvergură, senatorul Titus Corlățean a precizat că un aspect cheie este credibilitatea. Aceasta poate fi privită și judecată din mai multe perspective - la nivel de cetățean, state membre și în plan global - și se reflectă în modul în care Uniunea produce rezultate cu impact pozitiv imediat pentru cetățeni, în modul în care funcționează instituțional după reguli aplicabile uniform și egal pentru toții membrii sau după cum înțelege să acționeze într-un spațiu vital pentru stabilitatea și securitatea sa, vecinătatea imediată.
În concret, a pledat pentru importanța respectării și menținerii perspectivei europene pentru R. Moldova și a arătat că obstacolele la îndeplinirea obiectivului României de aderare la Spațiul Schengen, în condițiile în care criteriile tehnice au fost îndeplinite, întreține frustrarea cetățenilor români față de inechitățile existente în Uniune.
A avertizat asupra riscurilor superficialității în abordarea temei referitoare la Viitorul Europei, făcând apel la o conștientizare mai acută a riscurilor și la o abordare mai profundă, axată pe interesele cetățenilor europeni, în analizarea și avansarea soluțiilor.