În cadrul celei de-a doua părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 24-28 aprilie 2017), senatorul Titus Corlățean a luat cuvântul pe marginea raportului cu tema: “Protecția drepturilor părinților și copiilor aparținând minorităților religioase”, raportor Valeriu Ghilețchi (Republica Moldova, Grupul Partidului Popular European).
Potrivit rezoluției aferente acestui raport, persoanele aparținând minorităților religioase sunt expuse unui risc crescut de marginalizare sau de restrângeri nejustificate ale libertății de religie. În documentul Adunării se arată totodată că orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conștiință și de religie, iar părinții au dreptul de a-și educa propriii copii, în conformitate cu propriile convingeri religioase și filozofice, așa cum prevede art. 2 din Protocolul adițional la Convenția europeană a drepturilor omului.
Senatorul Corlățean a subliniat că, dincolo de aspectele ideologice ale libertății de religie, care pot determina interpretări subiective din partea grupurilor politice parlamentare ale Adunarii asupra acestui concept, este necesară o raportare la repere obiective importante, cum ar fi: rezoluțiile anterioare ale Adunării Parlamentare, Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprundența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Acestea menționează libertatea de gândire, de conștiință și de religie, precum și dreptul părinților de a-și educa propriii copii conform convingerilor lor, inclusiv religioase, ca drepturi fundamentale consacrate între altele de art. 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și de Constituțiile naționale. Această libertate este, potrivit senatorului Corlățean, o parte integrantă a acquis-ului în materie de libertăți și drepturi fundamentale ale omului, set de valori statornicit la nivel european.
Parlamentarul român a subliniat că respectarea libertății de religie nu aduce atingere principiului laicității, care este acceptat la nivel european și consacră separarea dintre Stat și Biserică, Constituția României menționând acest principiu și autonomia cultelor. A menționat că trebuie luat în considerare totodată și dreptul copiilor la educație într-o manieră critică și pluralistă, drept mentionat în raportul supus dezbaterii, dar acest drept nu poate afecta dreptul părinților de a-și educa propriii copii, potrivit convingerilor lor morale, culturale și religioase. În context, a menționat art. 29 alin. 6 din Constituția României, care prevede că “părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror educație le revine.” În context, a arătat că este regretabilă practica unor state cu democrații solide de a considera copiii ca aparținând în ultimă instanță statului și nu părinților lor, un fapt care contravine dreptului părinților de a-și educa propriii copii potrivit convingerilor lor filozofice și religioase.
De asemenea, a arătat că pentru diaspora românească, în special pentru comunitățile numeroase din Italia, Spania, Marea Britanie și Germania exercitarea libertății religioase, inclusiv în cadrul raporturilor în familie, pe relația cu Biserica sau cu autoritățile publice, în spiritul valorilor creștine, constituie un element de natură spirituală, respectiv un factor de coeziune, care a contribuit la păstrarea identității culturale naționale în strainatate. A menționat, în acest context, exemplul deosebit de pozitiv apreciat de statul român, oferit de autoritățile politice și ecleziastice din Italia și Spania în raport cu milioanele de români catre trăiesc în aceste țări, precum și față de bisericile Ortodoxă Română și alte biserici creștine, active în comunitățile române respective, concretizate printr-o serie de măsuri instituționale, administrative, bugetare de sprijin acordat acestora.
Rezoluția și recomandarea aferente acestui raport au fost adoptate fără amendamente de plenul Adunării.