Președintele Comisiei pentru sănătate, prof. univ. dr. Adrian Streinu–Cercel, s-a întâlnit, marți, 4 mai 2021, cu Grupul de lucru pentru sănătate din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), reprezentat de Fady Chreih, liderul grupului pentru sănătate, Adrian Grecu, reprezentantul AmCham (Camera Americană de Comerț în România în cadrul grupului de lucru), Raluca Sîmbotin, reprezentantul Consiliului investitorilor Străini (Foreign Investors Council), Ileana Neamțu, reprezentantul  Fundației Romanian Business Leaders (RBL) și Raluca Grigore, raportor al grupului de lucru, în vederea unei prime evaluări și discuții pe problematica sistemului de sănătate din România. 
În timpul dezbaterilor au fost abordate teme legate de: telemedicină, Contractul-cadru CNAS (CoCa 2021-2022), debirocratizarea sistemului medical, Legea malpraxisului, Registrele naționale, îmbunătățirea modului de lucru al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), precum și programele de prevenție. Participanții au pus accentul pe componenta de telemedicină și a modului de utilizare a inteligenței artificiale în actualul context al digitalizării sistemului de sănătate.  
Prof. univ. dr. Adrian Streinu–Cercel a ridicat problema includerii în Codul penal a noțiunii de ultraj împotriva personalului medical (definit ca faptă prin care o persoana fizică sau juridică îngrădește și limitează activitatea personalului medical, în exercitarea profesiei, împiedicând, în acest fel , dreptul de a acorda, prin modalități profesionale  de prevenire și tratament pacienților, asistență medicală și pedepsit cu închisoare de la 3 la 6 luni). 
Amplu dezbătut, Programul de prevenție în sănătate, a fost tratat drept un concept care să fie aplicat pe termen lung, începând de la grădiniță. 
Problematica Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM) a fost abordată din perspectiva accesului pacienților români la moleculele inovatoare, în vederea scurtării timpului de așteptare, cât și din punctul de vedere al accesului la medicamentele de uz compasional (care, în momentul de față, înregistrează o serie de piedici – piedici de nepermis - generate de reglementările în vigoare). Concluzia discuțiilor a fost că aceste neajunsuri ar trebui revizuite de urgență. 
Implementarea Registrelor naționale a fost abordată, în cadrul dezbaterilor, cu accent pe utilizarea tehnologiei de tip “voice recognition” (recunoaștere vocală), care să ajute medicul la înregistrarea datelor pacientului în astfel de registre. Angajarea registratorilor medicali are un impact de mai mică amploare decât tehnologia “voice recognition”. 
Participanții la întrevedere au decis că astfel de întâlniri să se desfășoare cu o anumită frecvență, în vederea actualizării cadrului normativ din sistemul medical, astfel încât să devină operațional.