Miercuri, 14 octombrie 2020, senatorul Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a participat la  reuniunea online a Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului.
În cadrul reuniunii, senatorul Corlățean a prezentat, în calitate de raportor general al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului pentru abolirea pedepsei cu moartea, o notă de informare cu privire la ultimele evoluții pe acest subiect în statele membre ale Consiliului Europei, în statele cu statut de observator, în Belarus și în statele ale căror parlamente au statut de partener pentru democrație la APCE.
În expunerea sa, senatorul Corlățean a menționat că marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva pedepsei cu moartea (10 octombrie) a fost dedicată în acest an modului în care este asigurat accesul la dreptul fundamental al reprezentării juridice efective, care poate face diferența între viață și moarte.  De asemenea, a menționat că 142 de state au abolit de iure sau de facto pedeapsa capitală, în timp ce alte 56 de state continuă să o aplice. În același timp, a arătat că, potrivit celui mai recent raport al Amnesty International, în topul țărilor care continuă să recurgă la pedeapsa capitală se află, în ordine descrescătoare, China, Iran, Arabia Saudită, Irak, Egipt, SUA, Pakistan și Somalia, iar conform informațiilor puse la dispoziție de aceeași organizație neguvernamentală, în 2019, au avut loc, la nivel mondial, 657 de execuții, fiind al doilea an consecutiv cu o ușoară tendință de scădere. Totodată, și-a manifestat preocuparea față de executarea pedepsei capitale în anumite state împotriva unor persoane minore sau lipsite de discernământ sau în ceea ce privește condamnarea unor persoane în baza unor mărturii obținute prin intermediul torturii sau al altor tratamente inumane sau degradante.
Trendul aboliționist care se înregistrează în ultimii ani la nivel mondial, fie prin eliminarea acestei sancțiuni penale din legislația internă, fie prin adoptarea de moratorii de iure și de facto, reprezintă, potrivit raportorului general, expresia unei voințe politice din ce în ce mai pregnante de a se ajunge la abolirea universală a pedepsei capitale.
De asemenea, senatorul Corlățean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la recurența în spațiul public din anumite state membre a unor declarațiile politice care fac apel la reintroducerea pedepsei capitale și care își legitimează demersul în baza semnalelor transmise de opinia publică.
În cadrul dezbaterii care a urmat prezentării, membrii comisiei și-au exprimat aprecierea cu privire la conținutul notei de informare și s-a decis declasificarea acesteia.