În data de 9 iunie 2015 a avut loc şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României cu următoarea Ordine de zi.

1. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr 1829/2003 în ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice utilizarea produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor – COM (2015) 177 final – Raport

2. Informarea Comisiei pentru Afaceri Europene în vederea participării la reuniunea referitoare la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii - TTIP, Paris, 17 iunie.

3. Proiect de lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz - L294/2015

4. Proiect de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase - L293/2015

 

La punctul 1 de pe Ordinea de Zi, Comisia pentru Afaceri Europene a analizat propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor - COM (2015) 177 final

Comisia Europeană s-a angajat să reexamineze legislația în domeniu, ceea ce va permite statelor membre să beneficieze de mai multă libertate în a restricționa sau interzice utilizarea, pe teritoriul propriu, a OMG-urilor autorizate la nivelul UE în produse alimentare sau în furaje. 

Noul sistem ar trebui să permită obţinerea unei majorităţi calificate în favoarea sau împotriva deciziilor de autorizare a OMG pentru alimente şi furaje. 

Noua abordare propusă are drept obiectiv atingerea echilibrului între menţinerea unui sistem de autorizare la nivelul UE şi libertatea statelor membre de a decide asupra utilizării OMG-urilor pe teritoriul lor. 

Va rămâne neschimbat sistemul unitar de evaluare şi autorizare, bazat pe dovezi ştiinţifice, cu implicarea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) precum şi obligativitatea etichetării OMG, însă statele membre vor avea posibilitatea să decidă dacă permit sau nu utilizarea unui anumit OMG în cadrul lanţului alimentar la nivel naţional. 

Decizia statului membru de a nu permite utilizarea la nivel naţional a unui anumit OMG va trebui să se bazeze pe motive legitime, altele decât invocarea riscului pentru sănătatea oamenilor, a animalelor şi pentru mediu.

Propunerea Comisiei este oarecum similară cu cea referitoare la cultivarea OMG-urilor, care permite statelor membre să refuze cultivarea la nivel naţional pe baza „altor factori legitimi”. 

Prin urmare, pentru respectarea alegerii democratice şi din motive de coerență, Comisia propune să se extindă soluția convenită în Directiva (UE) 2015/412 de către Parlamentul European şi de către Consiliu în ceea ce priveşte cultivarea de OMG-uri şi în cazul produselor alimentare şi furajelor modificate genetic.

Competențele suplimentare acordate statelor membre în temeiul prezentei propuneri vor viza doar posibilitatea de a adopta măsuri, în conformitate cu Tratatul, pentru a restricționa sau interzice utilizarea OMG-urilor, produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor după ce aceste produse au fost autorizate.

Propunerea nu va afecta condițiile procedurale şi substanțiale de autorizare a OMG-urilor şi a produselor alimentare şi furajelor modificate genetic prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care vor rămâne valabile pe întreg teritoriul Uniunii. Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a participat  doamna Tatiana Preda - director, iar din partea Agenției Naționale Sanitar Veterinare și Siguranță Alimentară a participat domnul Ecobici Gabriel - director.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene consideră că Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utilizarea produselor alimentare şi furajelor modificate genetic pe teritoriul lor - COM (2015) 177 final, respectă principiul subsidiarităţii și al proporționalității, însă au constatat că există o serie de observații și au decis cu majoritate de voturi să formuleze următoarea OPINIE.

Comisia pentru afaceri europene consideră că fiecare stat membru trebuie să aibă propria politică cu privire la restricţionarea sau interzicerea, utilizarea OMG-urilor în produsele alimentare şi furaje. Comisia pentru afaceri europene consideră că sunt necesare clarificări suplimentare în textul Propunerii de Regulament şi anume:

 Necesitatea definirii clare a termenului „utilizare”, deoarece în propunerea Comisiei acesta este generic, nefiind clar dacă se referă la realizarea produsului finit sau se referă și la procesare;

 Măsurile trebuie să fie justificate și bazate pe motive întemeiate, în conformitate cu legislația europeană. Nu este clar definit în propunerea Comisiei care sunt acești/aceste „altor factori legitimi/motive legitime” care ar putea fi invocați/invocate de statele membre, precum şi modul în care se vor putea menţine piaţa internă; 

 Comisia Europeană trebuie să instituie o procedură în baza căreia fiecare stat membru ar putea să decidă măsura restricționării sau interzicerii şi de asemenea, trebuie stabilită procedura la nivelul UE în cazul în care un stat membru va transmite decizia de acceptare, restricţionare sau interzicere a unui OMG;

 Tipul restricţiilor ar trebui să fie stabilit astfel încât să nu apară efecte negative asupra pieţei interne şi asupra competitivităţii la nivelul UE, în general.

La punctual 2 de pe Ordinea de Zi, a avut loc o informare a Comisiei pentru Afaceri Europene în vederea participării la reuniunea referitoare la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii - TTIP, Paris, 17 iunie.

Dezbaterea a avut loc în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe (domnul Daniel Ioniță, secretar de stat, doamna Aniela Băluță, director), Ministerul Economiei, Comerţului (domnul Sorin Ecuțescu, secretar de stat, doamna Natalia Berezintu, consilier), Reprezentanţa Comisiei Europene în România (doamna Mariana Radu, director) precum şi ONG-urile Fundaţia Terra Mileniul III (doamnele Lavinia Andrei și Mădălina Enache), ActiveWatch (doamna Mihaela Pop), România fără ei (doamna Marina Ștefan) și România Vie (domnul Alexandru Surcel).

Reprezentanții Ministerelor au prezentat faptul că negocierile din cadrul TTIP acoperă multe sectoare economice, inclusiv produsele industriale, produsele agricole şi serviciile. Tocmai din acest motiv, un rol important în România în coordonarea acestui proiect și atingerea intereselor economice românești îl are Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, MAE coordonând doar ghidajul politic. 

Din punct de vedere economic, prin înlăturarea barierelor tehnice se aşteaptă o creştere semnificativă a economiei, a numărului de locuri de muncă, dar şi o scădere a prețurilor. Unele studii independente au sugerat că economia europeană va beneficia de o creştere a veniturilor cu 119 miliarde Euro anual, în timp ce economia americană va creşte cu aproximativ 95 miliarde €. 

Pentru România, creşterea accesului pe piaţa SUA, prin reducerea barierelor tarifare, dar mai ales a celor netarifare, va avea ca impact impulsionarea exporturilor româneşti către această ţară, dar şi către alte destinaţii aflate deja pe un trend ascendent în ultimii ani. 

Printre serviciile avute în vedere de România pentru creşterea exportului pe piaţa americană şi nu numai sunt Serviciile tehnice, comerciale şi alte servicii pentru afaceri, serviciile de consultanță profesională şi managerială, servicii de cercetare-dezvoltare, dar mai ales serviciile informatice. 

TTIP va fi un acord al secolului 21 care se va adresa nu numai companiilor multinaționale, dar şi Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, care vor exporta direct sau vor acţiona în calitate de furnizori pentru companiile mari. Este primul acord care va avea inclus un capitol destinat IMM-uritor, acestea urmând să aibă beneficii majore prin semnarea acestui acord. 

Potenţialele beneficii ale TTIP pentru IMM-urile româneşti cuprind următoarele:
Taxe vamale - În sectoarele în care taxele vamale sunt încă relativ ridicate, aceste câştiguri ar putea fi foarte importante. În piața globală competitivă de astăzi, chiar şi mici creşteri ale costului unui produs din cauza taxelor vamale, poate însemna, pentru IMM-uri, diferenţa între a efectua sau a pierde o vânzare. 

Aspecte de reglementare şi bariere ne-tarifare – IMM-urile de pe ambele maluri ale Atlanticului pot fi afectate în mod disproporționat de barierele ne-tarifare, care pot lua forma unor cerinţe aplicate la frontieră sau bariere "în spatele frontierei", cum ar fi reglementări costisitoare ce pot restricționa comerțul şi pot limita inovarea. 

Servicii - Uniunea Europeană şi Statele Unite reprezintă cei mai mari exportatori de servicii din lume şi mulţi furnizori de servicii (avocaţi, contabili, arhitecţi, ingineri, specialiști în tehnologia informaţiei, precum și consultanţi în domeniul serviciilor de mediu) – lucrează în IMM-uri. Aceşti furnizori mai mici de servicii ar beneficia de securitatea juridică îmbunătăţită şi de accesul pe o nouă piaţă, pe care TTIP-ul le-ar putea-o oferi. 

Drepturile de proprietate intelectuală - IMM-urile sunt, de asemenea, lideri în materie de inovare și creativitate, fapt care conduce la crearea de locuri de muncă și creştere economică pe piața transatlantică. Acestea au nevoie de o protecţie puternică a drepturilor lor de proprietate intelectuală, în special deoarece sunt de multe ori extrem de vulnerabile la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. 

Beneficiile TTIP-ului vor veni in proporţie de 80% din reducerea costurilor birocrației şi a reglementărilor actuale, dar şi din liberalizarea comerțului în domeniul serviciilor şi al achiziţiilor publice. După implementarea completă a acordului, o gospodărie medie europeană ar urma să câştige anual cu 545 de euro mai mult decât în prezent, iar economia europeană ar creşte cu până la 120 de miliarde de dolari anual, determinând apariţia a sute de mii de noi locuri de muncă.

ONG-urile și-au exprimat susținerea pentru un acord comercial cu SUA, dar au acuzat lipsa de transparență în ce privește negocierile TTIP, precum și posibilele dereglementări care vor afecta piața europeană în ceea ce privește standardele de muncă, protecția datelor personale, siguranța alimentară, standardele de mediu, implicit problema gazelor de șist și fracturarea hidraulică. De asemenea, au atras atenția că forma de promovare a arbitrajului comercial în acordul TTIP poate ajunge la o formă de justiție paralelă care poate crea o formă de discriminare juridică a persoanelor fizice sau juridice care nu sunt beneficiare ale TTIP.

La punctual 3 de pe Ordinea de Zi a fost analizat proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz - L294/2015

Proiectul de lege are ca obiect crearea cadrului legal unitar privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României şi care derivă din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, evitând astfel, eventualele sancţiuni generate de nerespectarea europene, prin depăşirea termenului de transpunere a Directivei 2013/28/UE a Comisiei de modificare a anexei II la Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind vehiculele scoase din uz, respectiv 22 august 2013, precum şi prin încălcarea, de către autorităţile române, a angajamentului de a transpune respectivul act european până la sfârşitul lunii octombrie 2014, contribuind la protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a sănătăţii şi securităţii generale a populaţiei.

În cadrul ședinței comisiei parlamentare, din partea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a participat doamna Anne Jugănaru, secretar de stat.

Comisia pentru Afaceri Europene a analizat proiectul de lege și a hotârât cu majoritate de voturi să adopte aviz favorabil.

La punctual 4 de pe Ordinea de Zi a fost analizat proiect de lege privind stabilirea unor măsuri temporare pentru monitorizarea exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase - L293/2015

Proiectul are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru monitorizarea exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase. Potrivit Expunerii de motive “Licenţa se va emite pe fiecare operaţiune de export sau de livrare intra-comunitară şi va conţine următoarele: elemente de identificare a emitentului, solicitantului, provenienţa, încadrarea tarifară, sortiment de material lemnos, specie, cantitate exprimată în metri cubi, preţul de vânzare, destinaţia, modalitatea de transport în afara ţării şi biroul vamal prin care se face exportul sau punctul de trecere al frontierei României în cazul livrărilor intra-comunitare". 

Acest proiect de lege este necesar având în vedere faptul că în ultimii ani fenomenul tăierilor ilegale a materialelor lemnoase a luat amploare și ține cont de prevederile art. 4 şi 6 din Regulamentul (UE) 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, prin care statul membru are obligaţia de a lua măsuri pentru atenuarea riscurilor cu privire la punerea pe piaţă a lemnului provenit din tăieri ilegale. 

În vederea monitorizării exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestele şi lemn de foc încadrate la poziţiile tarifare 4401, 4403 şi 4407, acestea vor fi condiţionate de prezentarea avizului de însoţire a materialelor lemnoase, care se instituie ca LICENȚA de supraveghere în scop statistic. In termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, orice operaţiune de export şi livrare intra-comunitară trebuie să fie însoţită de Licenţă, iar exportul se SUSPENDĂ până la obținerea Licenței. Procedura de emitere, documentaţia aferentă, atribuţiile autorităţilor implicate în procesul de licenţiere a materialelor lemnoase care fac obiectul prezentei legi şi modelul licenţei se aprobă prin ordin comun al Institutului Naţional de Statistică, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, în termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Licenţa va fi emisă de către Institutul Naţional de Statistică, cu avizul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, pentru operaţiunile de export şi livrările intra-comunitare. Constatarea şi controlul îndeplinirii condiţiilor instituite de prezentul act normativ se realizează de către personalul imputernicit al Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

La şedinţa comisiei din data de 9 iunie 2015 a participat domnul Dan Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În cadrul şedinţei, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au analizat proiectul de lege şi au decis adoptarea unui aviz de respingere cu 5 voturi de abținere și 3 voturi în favoarea proiectului legislativ.

Voturile de abținere sunt motivate de lipsa unui punct de vedere din partea Consiliului Concurenței și a Comisiei Europene referitoare la proiectul menționat.