Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a participat la data de 4 martie 2021, în format virtual, la cea de-a doua zi a Conferinței interparlamentare pentru politica externă și de securitate comună (PESC) și politica de securitate și apărare comună (PSAC), în cadrul mandatului președinției semestriale a Consiliului UE asigurată de Portugalia.   
            Principala secțiune a celei de-a doua zile a Conferinței interparlamentare PESC/PSAC a reprezentat-o dezbaterea cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell.
            Temele abordate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate au vizat aspectele legate de securitatea internațională și provocările actuale pe care Uniunea trebuie să le gestioneze, relația transatlantică cu NATO și respectiv actuala agendă de dialog politic cu noua administrație a S.U.A., viziunea europeană privind creșterea gradului de reziliență și de pregătire al UE, actualul proces de reflecție și inițiativa privind clarificarea nivelului de ambiție asumat de UE în contextul Politicii Comune de Securitate şi Apărare (”Busola Strategică”), gestiunea crizei sanitare create de pandemia SARS-COV-2, precum și alte teme de interes.
            Senatorul Corlățean a avut o intervenție în cadrul panelului în care a subliniat faptul că pandemia și criza sanitară din statele membre au demonstrat că Uniunea trebuie să-și consolideze reziliența prin cooperarea cu instituțiile internaționale și alianțele sale, în primul rând cu partenerul stategic NATO. Pentru România, conceptul lansat spre reflecție referitor la ”autonomia strategică a UE” este înțeles, în primul rând, din perspectiva unor demersuri necesare pentru atingerea obiectivului de reziliență al Uniunii.
            Discuția legată de conceptul menționat trebuie văzută, în esență, în sensul avansării pe linia dialogului UE-SUA și a complementarității cu NATO, în legătură cu securitatea internațională și provocările actuale.
            Pentru România este important ca la nivelul UE și NATO să identificăm modul în care cele două organizații se pot completa reciproc, pornind de la o serie de obiective și realități stringente: securitatea cibernetică, reziliența față de amenințările și atacurile hibride, ameliorarea mecanismelor de alertă timpurie (early warning) și reacție rapidă (early reaction).