Distinși co-președinți ai Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE,
Domnule ministru de externe al României,
Stimați colegi,
Excelențele voastre,  
Doamnelor și domnilor,
 
Am deosebita plăcere de a saluta prezența dumneavoastră și organizarea Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în România. Este un privilegiu de a vă avea ca oaspeți la Palatul Parlamentului!
S-ar putea să vă fie deja cunoscut că aceasta este a doua cea mai mare clădire din lume, după Pentagon, și unul dintre cele mai impresionante trei edificii vizibile de pe lună. La construcția ei au fost folosite integral materiale din România cu o singură excepție – și acesta este un detaliu interesant, în special pentru colegii noștri din Africa: ușile uneia dintre sălile de reuniune (Sala Nicolae Bălcescu) sunt un dar din fostul Zair, acum Republica Democrată Congo.
Se pare că, fără a explora prea profund arhiva relațiilor noastre, v-am prezentat deja o dovadă concretă a relațiilor noastre tradiționale cu țările africane, localizată în Palatul Parlamentului, la numai câțiva pași depărtare de unde vă desfășurați lucrările plenului.
Distinși oaspeți,
Doamnelor și domnilor,
Viitorul relațiilor ACP-UE după 2020 este o temă importantă pe agenda europeană, ceea ce conferă Acordului Post-Cotonou statutul de dosar principal pentru Consiliul UE.  Președinția română este hotărâtă să continue munca predecesorilor săi prin îndeplinirea rolului de observator în cursul negocierilor cu ACP.
În opinia noastră, dezvoltarea de viitor a cadrului de cooperare trebuie fundamentată în Agenda de Dezvoltare 2030 și, totodată, să-i fie asigurată adaptarea la noile provocări și oportunități caracteristice unui context global în permanentă schimbare. Ne bucurăm să constatăm că părțile împărtășesc ambiția de a determina prin relația ACP-UE facilitarea de poziții comune în forurile internaționale și construirea de alianțe când este posibil.
Așa cum ne spune un cunoscut proverb african: „Cine vrea să ajungă repede, să meargă singur. Cine vrea să ajungă departe, să meargă împreună cu alții”.
Doar prin efortul de a lucra împreună și prin asumarea unui parteneriat cu avantaje reciproce vom reuși să implementăm obiectivele de dezvoltare globală, în folosul întăririi păcii mondiale și prosperității, prin ghidarea întregii lumi pe calea sustenabilității și rezilienței, cale pe care nimeni nu este lăsat în urma.
Stimați colegi,
Relansarea relațiilor cu statele insulare din Pacific este un capitol al eforturilor României de a dezvolta dialogul internațional și cooperarea în spiritul Agendei de Dezvoltare ONU 2030. Pentru a cunoaște mai îndeaproape așteptările față de UE și România, am considerat că este oportun să ne focalizăm atenția asupra acestei regiuni îndepărtate care a suscitat interes ca urmare a dezvoltării unor noi dinamici, precum și a percepției legate de redistribuirea raporturilor de forță.
Astfel, în numai un an, din februarie 2018 până în februarie 2019, România a stabilit relații diplomatice cu Palau, Vanuatu, Kiribati și Micronezia, care vor fi urmate în viitorul apropiat, de Tonga. Totodată, în iulie 2018, ambasadorul nostru din Canberra și-a prezentat scrisorile de acreditare în Insulele Solomon și Kiribati, fiind primul ambasador român în aceste țări.
Ne-am propus să sporim dialogul politic între România și Insulele din Pacific, inclusiv la nivel parlamentar. Au avut loc contacte de lucru în cadrul cărora ne-am prezentat oferta pentru dezvoltarea schimburilor bilaterale în domeniile managementului regiunilor costiere, burse universitare, programe de instruire profesională în special în sectorul medical, punerea la dispoziție a experienței românești în managementul eroziunii solurilor, prevenirea secetei și energiile regenerabile, dezvoltarea comerțului bilateral, precum și cooperarea în domeniile turismului, sportului și tineretului.
Doamnelor și domnilor,
Pe parcursul ultimilor doi ani, România a făcut pași importanți de inițiere a legăturilor cu Caraibele, cu scopul de a pune temeliile unui angajament pe termen lung cu regiunea. Urmărim să construim relații bilaterale sustenabile și orientate spre rezultate cu toate statele membre CARICOM și cu secretariatul și instituțiile permanente CARICOM, precum și de a dobândi o înțelegere aprofundată asupra Caraibelor ca întreg, a intereselor, a priorităților de dezvoltare și preocupărilor sale, prin prisma diversificării legăturilor regiunii cu Europa. Răspunsurile din Caraibe au fost analizate cu atenție pentru formularea poziției României cu privire la mandatul european în cadrul negocierii UE-ACP a Acordului Post-Cotonou.
De asemenea, în 2018, țara mea a implementat cu succes trei proiecte de cooperare dedicate regiunii CARICOM, iar acest demers va continua și anul acesta.  Am identificat împreună cu partenerii noștri caraibeni multe domenii de interes reciproc pentru o cooperare amplificată de viitor, în care experiența României este deosebită, și anume: educația, instruirea tinerilor diplomați și a personalului pentru  asigurarea ordinii publice, domeniul gestionării schimbărilor climatice și reducerea vulnerabilităților la dezastre naturale, agricultură, securitate și siguranță alimentară.
Distinși oaspeți,
Suntem cu toții de acord că originile conflictelor sunt adânc înrădăcinate în subdezvoltarea economică.  Cu o populație în continuă creștere, țările africane își dedică eforturile pentru garantarea accesului universal la educație, oferirea de oportunități tinerei generații, investițiilor responsabile și creșterii durabile a economiei.
Avem convingerea că este timpul unei evoluții a politicilor de asistență pentru dezvoltare spre consolidarea unor legături economice sustenabile între Europa și Africa, de pe poziții de egalitate. Observăm că această schimbare a avut deja loc în relațiile dintre statele africane și alte economii de primă mărime, iar Uniunea Europeană trebuie să identifice căile prin care să nu rămână în urmă față de acestea în timp ce conservă legătura comerțului și investițiilor cu imperativele respectării mediului, democrației și drepturilor omului. Eficiența acestor politici trebuie maximizată ca răspuns corespunzător la cerințele și aspirațiile legitime ale popoarelor Africii.
Doamnelor și domnilor,
Senatul României este onorat să fie gazda celei de-a 37-a sesiuni a Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, sub auspiciile dimensiunii parlamentare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene.
În cursul exercitării acestui mandat european, urmărim menținerea unității și  consolidarea coeziunii în UE, precum și continuarea întăririi rolului său global.
De aceea, acordăm o atenție specială promovării „noii alianțe cu Africa”, înțelegerii aprofundate a regiunii Caraibe ca întreg, întăririi relațiilor bilaterale cu statele insulare din Pacific și îndeplinirii rolului de facilitator imparțial în relațiile dintre UE și blocul ACP, în concordanță cu unul dintre principiile consacrate ale politicii externe românești: încrederea în multilateralism și în instituțiile sale.
 Diplomația multilaterală a țării mele este numai cu un an mai tânără decât Marea Unire din 1918 a tuturor provinciilor locuite de români într-un singur stat, ca urmare a destrămării istorice a imperiilor austro-ungar și rus. Ca membru fondator al Ligii Națiunilor, în 1919 și membru al Națiunilor Unite din 1955, România a demonstrat un angajament ferm și de durată în favoarea „păcii, justiției și dezvoltării”. Nu este o coincidență că acestea sunt chiar cuvintele alese ca motto pentru candidatura României la un loc de membru nepermanent la Consiliul de Securitate, pentru un mandat de doi ani în perioada 2020-2021.
Suntem martorii unui context internațional confruntat cu o gamă largă de provocări care ne îngrijorează pe toți, de la efectele schimbărilor climatice și problemele de securitate pe care acestea le generează, la dezechilibrele și vulnerabilitățile create de protecționism și tendințele hegemonice, până la securitatea maritimă și instabilitatea creată de recrudescența extremismului violent și radicalizării.  În această lume în schimbare, avem convingerea că putem determina schimbări pozitive numai prin negociere, compromis, consens și incluziune. Avem, totodată, speranța că membrii ONU vor avea încredere în România și ne vor vota la alegerile care vor avea loc la New York, în luna iunie.
Stimați colegi,
Parlamentul României, sprijină fără nicio rezervă toate demersurile guvernamentale, pe care le-am menționat, de dinamizare a relațiilor cu țările din Africa, Caraibe și Pacific pe care le reprezentați. Și pe viitor, suntem gata de a le sprijini și complementa cu o componentă de diplomație parlamentară cuprinzătoare care să vizeze dezvoltarea relațiilor noastre tradiționale cu Africa, interacțiunea activă  cu statele insulare din Pacific și avansarea relației dintre România și Caraibe.
De multe ori, am fost plăcut surprins împreună cu colegii mei români să descoperim că interlocutorii noștri în diferite reuniuni bilaterale și multilaterale, politicieni sau personalități importante ale Sudului, erau absolvenți ai unor universități prestigioase din România. Am primit adesea felicitări pentru înaltul profesionalism al inginerilor, dascălilor, medicilor sau militarilor români care lucrează împreună cu partenerii lor din țările ACP în importante proiecte economice și sociale, sau care participă în misiuni ONU de menținere a păcii și în reconstrucția post-conflict.
Ca și miniștrii români în Consiliul UE, senatorii și deputații noștri care participă în activități internaționale abordează cu o deschidere incontestabilă și cu simțul responsabilității teme de interes particular pentru statele din Africa, Caraibe și Pacific. Aceștia promovează sau adoptă decizii, rezoluții și proiecte de cooperare care răspund cerințelor și preocupărilor statelor ACP și, în activitatea lor, utilizează toate instrumentele oferite de diplomația parlamentară pentru a construi noi punți de dialog și cooperare cu parlamentele din Africa, Caraibe și Pacific.
Merită să menționăm în acest context că anul trecut, la reuniunea de la București a Asociației Senatelor din Europa, pe care am avut onoarea de a o găzdui și prezida, am avut pe agendă propunerea de a iniția un dialog cu Camerele superioare din alte continente. Prin urmare, la reuniunea din acest an, care va avea loc la Paris, președinții Senatelor din Europa au decis să invite președinți ai Senatelor din zece state din Africa. Aștept cu interes inițierea acestui dialog de nivel înalt între Senatele din Europa și Africa, considerându-l un pas fundamental în construirea dialogului parlamentar pentru realizarea obiectivelor noastre comune.
Stimați oaspeți,
Doamnelor și domnilor,
Sper că am reușit să vă apropii de spiritul românesc, de viziunea noastră asupra dezvoltării, de obiectivele, valorile și principiile noastre.
Așa cum spunea, acum mai bine de un veac, un renumit scriitor american: „Să ne strângem e un început; să rămânem laolaltă e un progres; să lucrăm împreună este un succes!”.  
În opinia mea, cooperarea ACP-UE îndeplinește cu sârguință aceste trei etape, ceea ce conduce la consolidarea schimburilor inter-regionale în beneficiul edificării treptate a unui cadru actualizat de cooperare, precum și la sporirea interconectării politicilor care răspund cerințelor actuale ale dezvoltării fiecăruia dintre popoarele noastre.
Vă urez tuturor un sejur plăcut în România și o sesiune de lucru productivă și de succes!