Senatul României
Limba:
RO EN
Tipareste Micsoreaza litera Mareste litera
Intervențiile senatorului Titus Corlățean din plenul lucrărilor celei de-a doua părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, 8-12 aprilie 2019

Observarea alegerilor parlamentare în Republica Moldova (raportor Claude Kern, Franța, ALDE),  instituirea unui mecanism UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (raportor Petra de Sutter, Belgia, SOC) și rolul și responsabilitătile liderilor politici în combaterea discursului motivat de ură și a intoleranței (raportor Elvira Kovacs, Serbia, PPE/CD) au fost rapoartele dezbătute în cadrul lucrărilor celei de-a doua părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg, din perioada 8-12 aprilie, dezbateri la care senatorul Titus Corlățean a avut contribuții semnificative la conturarea concluziilor finale.
Pe odinea de zi a sesiunii s-a aflat, de asemenea, și dezbaterea de urgență a raportului privind rolul și misiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei – principalele provocări pentru viitor (raportor Tiny Kox, Olanda, SEU).
1. Senatorul Titus Corlățean s-a referit la concluziile misiunii APCE de  observare a alegerilor din Republica Moldova, la care a participat în calitate de observator, remarcând progresul real pe care l-a înregistrat procesul electoral în acest tur al alegerilor parlamentare, în ceea ce privește transparența acestuia și modul de organizare, în condițiile dificile determinate de campania deosebit de activă a Federației Ruse de influențare a alegerilor. A subliniat importanța continuării implementării, de către Republica Moldova, a Acordului de Asociere și a încurajat membrii APCE și grupurile politice să transmită un mesaj ferm către partidele pro-europene din Republica Moldova pentru formarea unei coaliții care să asigure continuarea  parcursului european al țării.
2. În cadrul dezbaterilor raportului pe tema instituirii unui mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, senatorul român a arătat că există deja o cooperare apropiată între Consiliul Europei și instituțiile Uniunii Europene, cu contribuții semnificative la îmbunătățirea mecanismelor de promovare a drepturilor fundamentale. A apreciat oportunitatea acestui raport care clarifică o serie de aspecte importante ce vor decurge dintr-un viitor mecanism al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, subliniind că rolul Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului trebuie menținut, în egală măsură, cu evitarea duplicării viitorului mecanism UE cu acțiunile deja consacrate ale celor două organe statutare ale Consiliului Europei.
În acest context, senatorul român a subliniat că viitorul mecanism al UE oferă posibilitatea eliminării tratamentului discriminatoriu și a dublului standard la care sunt supuse încă, din păcate, unele state membre ale Uniunii Europene.  A exemplificat cu menținerea, timp de 12 ani, a unui Mecanism de Cooperare și Verificare care se aplică asupra a doar două state membre, deși multe alte state se confruntă cu serioase provocări privind corupția, spălarea de bani și fraudele bancare. Totodată, senatorul Titus Corlățean a reafirmat necesitatea accelerării negocierilor în vederea aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
3. În intervenția sa pe tema raportului privind combaterea discursului motivat de ură și a intoleranței, senatorul Titus Corlățean a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că în discursul public se fac remarcate din ce în ce mai des mesajele care îndeamnă la ură și care conduc atât la divizarea societății, cât și la scăderea coeziunii sociale și a democrației. 
A dat exemplul României, unde discursul politic sau acțiunile bazate pe ură, provenind în principal din partea unor formațiuni politice anti-sistem sau chiar din partea unor așa-ziși reprezentanți ai societăți civile, au crescut  în intensitate și gravitate în ultima perioadă.
Pe de altă parte, s-a referit la prioritățile Președinției rotative a Consiliului UE, deținute în prezent de România, printre care se numără combaterea rasismului, intoleranței, populismului, precum și a discursului bazat pe ură și antisemitism.
Titus Corlățean a menționat, cu titlu de exemplu, o serie de reuniuni importante organizate de Președinția română a Consiliului UE pe tema combaterii antisemitismului și a oferit, totodată, o serie de informații care reflectă și o creștere a atitudinilor islamofobe, în primul rând prin rețelele virtuale, în statele europene.
În acest context, a tras un semnal de alarmă în baza elementelor cuprinse în rapoartele de țară ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței* (ECRI) privind tendințele negative înregistrate în statele membre europene, în acest domeniu.
*Senatorul Titus Corlățean îndeplinește în prezent mandatul de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la ECRI.








Go to top