Preşedinta Comisiei pentru afaceri europene (CAE) a Senatului României, Gabriela Crețu, a participat astăzi, 29 octombrie a.c., la Reuniunea online a preşedinţilor Conferinței organelor parlamentare specializate în afaceri comunitare și europene ale parlamentelor Uniunii Europene (COSAC) cu vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, doamna Věra JOUROVÁ și comisarul pentru justiție, Didier REYNDERS, organizate de parlamentul german federal (Bundestag) în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției rotative a Consiliului UE.
Reuniunea a fost deschisă și moderată de Gunther Krichbaum, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag-ul german și a avut ca temă dezbaterea Primului raport anual privind situația statului de drept în Uniunea Europeană, publicat de Comisia Europeană în 30 septembrie a.c.
În cadrul dezbaterilor legate de recomandările cuprinse în Raportul Comisiei Europene pe tema statului de drept, președinta CAE Senat și-a început intervenția subliniind că apărarea drepturilor omului, egalitatea de gen, valorile menționate în Tratatele Europene, au fost puncte cheie ale activității domniei sale încă de la începuturile activității politice.
Senatoarea a subliniat că este „total de acord cu președinta Comisiei Europene când spunea că regulile de drept protejează cetățenii împotriva legii celui mai puternic. Dar cine este cel mai puternic? Aceasta este o întrebare la care trebuie să răspundem împreună într-o viitoare dezbatere necesară în cadrul reuniunii COSAC”.         
În continuare, preşedinta Comisiei pentru Afaceri Europene (CAE) a Senatului României, doamna Gabriela Crețu, care a exprimat opinia Senatului României,  a salutat noul Raport al Comisiei Europene, cu secțiune pentru fiecare stat membru și a afirmat că „raportul înlocuiește sau extinde fostele MCV-uri pentru România și Bulgaria” și  a arătat care sunt aceste motive: 
- „MCV a fost perceput de mulți cetățeni ca fiind discriminatoriu, expresie a dublului standard și a fost un argument principal pentru creșterea euro-scepticismului în țara noastră. În calitate de federalistă  europeană sunt foarte îngrijorată de această tendință,  mai ales că nu e lipsită de rațiuni, în unele cazuri.
- Mai mult de trei milioane de români trăiesc în alte state membre și păstrarea drepturilor lor sociale și umane, precum și accesul la justiție, sunt importante pentru noi.
- Pe de altă parte, MCV-ul își pierduse mult din rolul său pozitiv din cauza faptului că a fost folosit într-o manieră care a creat diviziune internă; în loc să păstreze separarea puterilor și cooperarea loială a acestora și să ofere un echilibru al puterilor a fost transformat doar într-o armă politică. Campaniile electorale dintre partidele politice au fost înlocuite de o luptă între autoritățile publice ale statului, cetățenii fiind adesea victime.”
În finalul intervenției, Gabriela Crețu a afirmat că „analizând acest mult așteptat raport, Senatul este încă îngrijorat de faptul că nimic nu s-a schimbat cu privire la câteva aspecte pe care le-am subliniat de multe ori în dialogurile anterioare. E vorba de transparența surselor de informații și de corespondența dintre informațiile utilizate și realitate - de adevărul datelor. În calitate de membru al Parlamentului, am observat doar câteva interpretări motivate politic. Faptele sunt complet absente! Am dori să ne remediem greșelile, dacă există greșeli, dar nu putem pentru că nu este nimic concret în text. Nu există criterii clare pentru evaluarea statului de drept,  atât timp cât sunt respectate tratatele europene și constituțiile naționale, desigur. Independența sistemului judiciar a fost definită numai în raport cu organele alese politic; puterea economică și influența statului par a fi acceptabile în justiție și mass-media. Nu sunt! 
Reprezentanții aleși democratic pot  fi corupți. Da, este posibil. Dar și cei nealeși ci numiți, în  autoritatea judecătorească sau cei care lucrează în mass-media, pot fi la fel de bine incompetenți sau corupți de puterea banilor sau de influențe nedemocratice;  pericolul știrilor false în mass-media  este real și l-am putut proba în timpul pandemiei. 
Poate acum, când toată lumea este evaluată, ar trebui să înțelegem că statul de drept fără democrație este o dictatură clară, iar democrația fără normele de drept este curată anarhie! Avem nevoie de amândouă să păstrăm echilibrul necesar și să continuăm dialogul.”