Care este numărul senatorilor aleşi în Senatul României?

În Senatul României sunt aleşi un număr de 136 senatori.

 

Ce este o iniţiativă legislativă şi cine are dreptul la aceasta?

O iniţiativă legislativă reprezintă o propunere pentru o nouă lege sau o propunere pentru modificarea unei legi existente, prezentată în forma prevăzută de lege.

Iniţiativa legislativă poate aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

 

Cum se transformă iniţiativele legislative în legi?

Pentru ca o iniţiativă sau o propunere legislativă devină lege, aceasta trebuie:

·         fie examinată şi avizată în cadrul comisiilor permanente;

·         fie apoi inclusă pe ordinea de zi a Camerei competente şi fie dezbătută în acesta;

·         fie votată în plenul Camerei;

·         fie trimisă la Camera care are competenţă decizională;

·         preşedinţii Camerelor semneze legea adoptată;

·         fie promulgată legea de Preşedintele României şi apoi fie publicată în Monitorul Oficial.

 Detaliile cu privire la acesttraseusunt prezentate în secţiuneaUmărirea procesului legislativ” de pe www.senat.ro.

 

Cum lucrează Senatul României?

Senatul României se reuneşte în două sesiuni ordinare pe an, astfel:

prima sesiune începe în luna februarie şi durează nu mai mult de sfârşitul lunii iunie, iar cea de-a doua începe în septembrie şi nu poate dura mai mult de sfârşitul lunii decembrie.

Senatul se poate întruni şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent, ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor.

 

Care este termenul de dezbatere şi adoptare a unei iniţiative legislative înregistrată la Senatul României, ca primă Cameră sesizată?

Senatul se pronunţă asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative, cu care este sesizat, în termen de 45 de zile de la data prezentării în Biroul Permanent.

 Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile.

În privinţa ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, acestea se dezbat şi se adoptă în maximum 30 de zile.

 

Cine mai poate participa la şedinţele Senatului, în afară de senatori?

Şedinţele Senatului sunt publice, în afara cazurilor în care, la cererea preşedintelui, a unui grup parlamentar sau a cel puţin 20 de senatori, se hotărăşte, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, ca acestea fie secrete.

La lucrările Senatului au acces deputaţii, în calitate de iniţiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, precum şi membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora însoţiţi de specialişti sau consilieri. Dacă li se solicită participarea, prezenţa iniţiatorilor şi a membrilor Guvernului este obligatorie.

De asemenea, la şedinţele publice ale Senatului mai pot asista diplomaţi, jurnalişti acreditaţi, precum şi alţi invitaţi.

Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în spaţiul destinat publicului.

Persoanele care asistă la şedinţe trebuie păstreze liniştea şi se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare.

 

Cum putem afla ce declaraţii a făcut un anume senator, într-o anume şedinţă de plen al Senatului?

Declaraţiile politice, întrebările, interpelările, precum şi intervenţiile senatorilor în cadrul Plenului se găsesc accesând site-ul Senatului, în aplicaţiaStenograme”.

 

Cum se poate obţine ajutor financiar de la Senatul României?

Conform prevederilor legale în vigoare şi competenţelor ce revin Senatului României, acesta nu acordă ajutoare băneşti sau materiale. Competenţa, în acest sens, revine instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

 

Ce rol au comisiile permanente ale Senatului şi cum se poate asista la lucrările unei comisii permanente?

Comisiile permanente ale Senatului sunt structuri interne de lucru, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare şi realizarea funcţiilor de control parlamentar.

În comisii se adoptă avize şi rapoarte la proiectele de lege numai în prezenţa majorităţii membrilor şi cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Pentru a asista la lucrările unei comisii, este necesară înaintarea unei solicitări scrise, motivate, către biroul comisiei respective. Acesta hotărăşte condiţiile şi limitele asistării la lucrările comisiei.

 

Cine poate depune amendamente la iniţiativele legislative?

Dreptul de a formula amendamente rezultă din dreptul de iniţiativă, astfel pot formula amendamente parlamentarii şi reprezentanţii Guvernului.

 

Se pot desfăşura şedinţele comisiilor permanente ale Senatului concomitent cu şedinţele de Plen ale Senatului?

Da, cu aprobarea Senatului, şedinţele comisiilor permanente pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale Plenului.

 

Ce indemnizaţie primeşte un senator?

Senatorii au dreptul la indemnizatie conform Art.42 din Legea nr.96/2006 (republicata): „Dreptul la indemnizaţie

    (1) Deputaţii şi senatorii primesc, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, o indemnizaţie lunară, stabilită prin lege.

    (2) Indemnizaţia se primeşte de fiecare parlamentar de la data intrării în exerciţiul mandatului, sub condiţia validării, şi până la data încetării mandatului.

    (3) Indemnizaţia lunară are regimul juridic prevăzut de lege pentru salariu, cu reducerile şi majorările prevăzute de lege, de regulamentele celor două Camere şi de acte normative emise în aplicarea legii.

    (4) Indemnizaţiile lunare sunt impozabile în condiţiile legii. Acestea vor fi actualizate, în aceleaşi procente, odată cu indexările salariale acordate personalului din sistemul bugetar sau prin alte prevederi legale.”

Pentru informatii detaliate se poate accesa secţiunea „Informatii economiceaici.

 

Care este scopul pentru care senatorilor li se acordă suma forfetară şi care este valoarea acesteia?

Pentru a-şi exercita mandatul în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi, senatorii primesc lunar o sumă forfetară din bugetul Senatului, sumă echivalentă cu valoarea brută a unei indemnizaţii şi jumătate ce se cuvine senatorului. Banii sunt folosiţi în scopul organizării, separat sau prin asociere, de birouri parlamentare. Din suma forfetară se plătesc chiria aferentă spaţiilor, cheltuielile de întreţinere, drepturile băneşti ale persoanelor angajate la birourile parlamentare ale senatorilor (şef de birou senatorial, secretar, şofer) şi alte cheltuieli aferente exercitării mandatului. Personalul birourilor parlamentare ale senatorilor este angajat prin contract de muncă pe durată determinată sau prin contract civil.

 

Cum se exercită controlul parlamentar asupra Guvernului?

Parlamentul are dreptul de a controla modul în care autorităţile publice îşi îndeplinesc atribuţiile conferite prin Constituţie şi prin legi. Controlul parlamentar se exercită prin procedura moţiunilor şi moţiunilor de cenzură, a întrebărilor şi interpelărilor. Preşedintele Senatului şi preşedinţii comisiilor permanente pot cere Guvernului şi altor organe ale administraţiei publice informaţii şi documente asupra unor probleme de interes public.

 

Poate interveni Senatul României în soluţionarea litigiilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti?

În virtutea principiului de separare a puterilor în stat ( puterea legislativă şi puterea judecătoreasca) Senatul României nu poate interveni în niciun fel în actul de justiţie