2017
w Dl senator Vergil Chițac, șeful delegației
Parlamentului României la AP NATO, a participat la reuniunea de primăvară a Comisiei Permanente a AP NATO (Berlin,
1 aprilie), găzduită de Parlamentul Republicii Federale Germania.
Comisia Permanentă este forumul
decizional al AP NATO, fiind alcătuită din membrii Biroului AP NATO
și șefii de delegații ai țărilor membre. Membrii Comisiei au discutat despre: proiectul de Declarație privind sprijinirea integrării euro-atlantice a
Georgiei; prioritățile președintelui AP NATO și
activitățile Adunării în 2017; raportul privind echilibrul de
gen în cadrul AP NATO; drepturile delegațiilor din țările
nemembre; ratificarea tratatului de aderare a Muntenegrului la NATO; rapoartele
financiare ale Adunării; programul sesiunilor viitoare ale Adunării.
În intervenția sa la ultimul punct
pe ordinea de zi, dl senator Vergil Chițac a vorbit despre sesiunea de
toamnă a AP NATO (București, 6-9 octombrie 2017), invitând
delegații să participe și asigurându-i că se fac toate
pregătirile necesare pentru ca evenimentul să se desfășoare
în cele mai bune condiții.
w Dnii senatori Vergil Chițac,
șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO, Nicu Fălcoi
și Attila Verestoy, membri titulari, au participat la Sesiunea de primăvară a AP NATO (Tbilisi, 26-29 mai).
Programul sesiunii a
cuprins reuniuni ale grupurilor politice, reuniuni de Comisii şi o
şedinţă în plen la care au participat toţi membrii
delegaţiilor din ţările membre, asociate şi partenere,
precum şi observatori şi invitaţi speciali. Totodată,
membrii AP NATO au avut ocazia de a vizita linia de demarcație
administrativă dintre Georgia și regiunile georgiene Abhazia și
Osetia de Sud.
Dl senator Chițac
a participat la reuniunea Comisiei politice, care a examinat proiectele de
rapoarte: “Rusia – de la partener la
competitor” (raportor: Rasa Jukneviciene, Lituania), “Abordarea
provocărilor din Sud” (raportor: Julio Miranda Calha, Portugalia)
și “NATO și securitatea în
regiunea arctică” (raportor: Gerald Connolly, SUA). În cadrul Comisiei
au luat cuvântul: dl Mikheil Janelidze, ministrul Afacerilor Externe al
Georgiei (tema: Prioritățile de
politică externă și securitate ale Georgiei); dl Markus
Kaim, cercetător la Institutul german pentru afaceri de securitate (tema: Rolul parteneriatelor NATO într-un mediu de
securitate în schimbare); dl Soli Ozel, profesor de relații
internaționale la Universitatea din Istanbul (tema: Relațiile transatlantice în tranziție).
Dnii senatori Nicu
Fălcoi și Attila Verestoy au participat la lucrările Comisiei
pentru apărare și securitate, care a avut pe ordinea de zi: dezbateri
la proiectele de rapoarte Apărarea
antirachetă și NATO (raportor: Joseph Day, Canada), Afganistan (raportor: Wolfgang Hellmich,
Germania), Domeniul spațial și
apărarea aliată (raportor: Madeleine Moon, Marea Britanie), Cooperarea după Summitul de la
Varșovia (raportor: Attila Mesterhazy, Ungaria). În cadrul Comisiei au
susținut prezentări și au răspuns întrebărilor
participanților dl Levan Izoria, ministrul Apărării din Georgia
și dna Myriam Benraad, lector la Universitatea din Limerick, pe tema Statul Islamic: metamorfoze și
consecințe pentru membrii NATO.
În ultima zi a
sesiunii, plenul AP NATO a adoptat Declaraţia
de susținere a integrării euro-atlantice a Georgiei, care
reafirmă angajamentul Alianței în privința porților
deschise pentru toate democrațiile din Europa și faptul că
decizia de apartenență a unei națiuni aspirante nu poate fi
influențată de „o țară terță”.
w Dnii senatori Vergil Chițac și Nicu Fălcoi au
participat la cel de-al 95-lea Seminar
Rose-Roth (Kiev, 3-5 iulie), organizat în colaborare cu
Parlamentul Ucrainei. Seminarul intitulat Către o Ucraină și o regiune a
Mării Negre sigure și stabile a abordat
transformările din Ucraina și din regiunea Mării Negre în
actualul context politic și de securitate. Participanții au examinat,
printre altele: situația
umanitară și militară din regiunea Donbas, situaţia din
Crimeea, relaţia Ucraina-NATO, agenda de reforme a Ucrainei, situația
economică din Republica Moldova și din regiunea Mării Negre.
Dl senator Chițac
a avut mai multe intervenții pe parcursul discuțiilor. Răspunzând
unei întrebări legate de viziunea României privind unirea cu Republica
Moldova, dl senator Vergil Chițac a spus că aceasta nu este o
prioritate pentru niciuna din cele două țări.
Prioritățile Republicii Moldova sunt legate de funcționarea
statului, economie, servicii pentru cetățeni, eradicarea
corupției, sistemul judiciar, apărarea națională și,
bineînțeles, situația din Transnistria.
w Dl senator Vergil Chițac a
participat la vizita în SUA a Subcomisiilor pentru guvernare democratică și
relații transatlantice ale AP NATO (Philadelphia și Carlisle, 18-22 septembrie). Participanții
s-au întâlnit cu experți în domeniul politicii externe și
securității și cu reprezentanți ai mediului academic din mai
multe instituții americane de prestigiu și au vizitat Centrul de
Informații din Delaware Valley și Institutul de Studii Strategice al
US Army War College. Temele de discuții au inclus: prioritățile
de politică externă și securitate ale S.U.A., terorismul,
refugiații și migrația, relația euro-atlantică,
relațiile cu Federația Rusă, securitatea și stabilitatea în
Orientul Mijlociu și Africa de Nord, China și securitatea în regiunea
Asia-Pacific, ș.a.
w Parlamentul României a găzduit, la București, cea
de-a 63-a Sesiune anuală a AP NATO, între 6-9 octombrie 2017.
Delegația română a fost alcătuită din: dl senator Vergil
Chițac, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO, dnii
deputați Ben-Oni Ardelean (titular) și Pavel Popescu (supleant) – Comisia politică; dl senator Nicu
Fălcoi, dl deputat Gabriel Vlase (membri titulari) și dl deputat
Cornel Lupașcu (supleant) - Comisia
pentru apărare și securitate; dnii deputați Ion
Mocioalcă (titular) și Mihai Valentin Popa (supleant) - Comisia pentru economie și securitate;
dl deputat Angel Tîlvăr (titular) - Comisia
pentru dimensiunea civilă a securității; dl senator Ovidiu Florin Orțan (supleant) – Comisia pentru
știință și tehnologie.
Sesiunea a cuprins
reuniuni ale grupurilor politice, reuniuni de comisii şi o
şedinţă în plen, la care au participat membrii delegaţiilor
din ţările membre, asociate şi partenere, precum şi
observatori şi invitaţi speciali.
Comisia politică
i-a avut ca vorbitori invitați pe: dl Teodor-Viorel Meleșcanu,
ministrul Afacerilor Externe, la tema NATO
în contextul internațional actual și rolul său în garantarea
stabilității și securității în Europa de Sud-Est;
dl Mark Galeotti, cercetător la Institutul de Relații Internaționale
din Praga, despre Rusia și
securitatea euro-atlantică; dl Andreas Goldthau, profesor la
Universitatea Royal Holloway din Londra, despre Energie și securitate în Europa. În alocuțiunea sa,
urmată de întrebări și răspunsuri, șeful
diplomaţiei române a explicat membrilor APNATO că, din punctul de
vedere al României, principalele obiective ale Alianței pentru perioada
următoare ar trebui să fie: o Alianță robustă care
să garanteze apărarea statelor membre, un rol mai consistent al
Uniunii Europene în materie de securitate şi apărare - cu
condiţia să nu dubleze NATO, precum şi aprofundarea
cooperării dintre Uniunea Europeană și NATO, atât în domeniul
securității și apărării cât și în alte domenii de
interes comun.
Comisia a adoptat
următoarele rapoarte: Rusia-de la
partener la competitor (raportor : Rasa Jukneviciene, Lituania); NATO și securitatea în Arctica
(raportor: Gerard Connolly, SUA); Abordarea
provocărilor din Sud (raportor: Julio Miranda Calha, Portugalia);
Reconsiderarea distribuției
cheltuielilor (raportor: Ojars Eriks Kalnins, Letonia).
Dl
senator Vergil Chițac a fost ales în funcția de vicepreședinte
al Subcomisiei pentru relații transatlantice a Comisiei politice, pentru
mandatul 2017-2018.
Lucrările Comisiei
pentru apărare și securitate s-au desfășurat în sala de
plen a Senatului României. În prima parte a reuniunii,
au fost invitați să ia cuvântul dl Mihai Viorel Fifor, ministrul
Apărării Naționale și dl Nicolae-Ionel
Ciucă, șeful Statului Major General, pe tema Evoluții de securitate în regiunea
Mării Negre.
În prezentarea
sa, ministrul Apărării Naționale a afirmat că situația
regională de securitate rămâne în continuare instabilă și
imprevizibilă. ”Regiunea extinsă a Mării Negre este actualmente
pusă la grea încercare de acțiunile Rusiei, atitudinea
dominant-agresivă a acesteia, prezența sa militară în Crimeea,
inclusiv cu dislocare de capacități ofensive”. În opinia sa, România
trebuie să gestioneze permanent și cu prudență efectele
acestei stări de fapt.
După discuții și amendamente, au fost
adoptate următoarele rapoarte: Domeniul
spațial și apărarea
aliată (raportor: Madeleine Moon, Marea Briatenie); Cooperarea NATO-UE după Varșovia (raportor:
Attila Mesterhazy, Ungaria); Afganistan (raportor:
Wolfgang Hellmich, Germania). La lucrările
Comisiei pentru apărare și securitate a participat dl senator
Nicu Fălcoi.
În cadrul Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității a
fost discutată și adoptată rezoluția
privind stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre.
Delegația României a transmis mai multe amendamente, dintre care
majoritatea au fost adoptate. Amendamentele au fost susținute de dl
deputat Angel Tîlvăr, astfel încât varianta finală, adoptată de
comisie și, ulterior, de plenul AP NATO, reflectă în mod adecvat
obiectivele și prioritățile României.
Comisia
pentru știință și tehnologie a organizat un panel
despre Internetul lucrurilor
(Internet of Things – IoT), la care invitat special a fost dl lt.ing.
Ștefan Ciprian Arseni, cercetător în cadrul Agenției de
Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, care a vorbit despre
aplicațiile militare ale IoT. Tema constituie și subiectul unui
raport propus de dl Matej Tonin (Slovenia) și adoptat de comisie, care
precizează că riscurile IoT sunt identificabile, la modul general, în
cadrul războiului cibernetic și că o atenție specială
trebuie acordată infrastructurii critice de apărare.
Raportul privind securitatea alimentară și a apei în spațiul MENA,
prezentat de dna Maria Martens (Olanda) a fost adoptat fără rezerve
de membrii Comisiei. La lucrări a participat dl senator Florin Orțan.
Ședinţa de plen din ultima zi a
sesiunii a fost prezidată de dl Paolo Alli, președintele AP NATO. Au
luat cuvântul: dl Klaus Iohannis, președintele României; dl Călin
Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României; dl Liviu Dragnea,
președintele Camerei Deputaților; dl Jens Stoltenberg, secretarul
general al NATO.
În alocuțiunea sa, dl Călin
Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României, a subliniat
că țara noastră rămâne angajată în demersurile NATO de
asigurare a prezenței consolidate pe întregul flanc estic, inclusiv în
regiunea Mării Negre. De asemenea, a menționat organizarea, anul
viitor, sub egida Senatelor României și Poloniei, a primului Summit B9 la
nivel parlamentar, la București.
Alocuțiunea dlui Jens Stoltenberg, secretarul
general al NATO, a fost urmată de o serie de întrebări din partea
membrilor Adunării. În răspunsurile sale, ca și în
alocuțiune, dl Stoltenberg s-a referit la: contribuția
importantă a României în cadrul Alianței; necesitatea adaptării
NATO la noile provocări de securitate; angajamentul NATO în Afganistan;
angajamentul NATO în combaterea terorismului; reziliența NATO în fața
amenințărilor hibride; cooperarea cu Uniunea Europeană. De
asemenea, a subliniat că acțiunile NATO sunt defensive,
proporționale și conforme cu angajamentele internaționale.
În marja sesiunii, în ziua de 8
octombrie, a avut loc o întâlnire între membri ai delegațiilor română
și elvețiană la AP NATO. Din partea română au participat dnii
senatori Vergil Chițac și Nicu Fălcoi. Delegația elvețiană a fost
alcătuită din: dl Isidor Baumann, dl Josef Dittli, dna Chantal
Galladé. Dl senator Chițac a abordat pe scurt câteva dintre temele de
interes de pe agenda sesiunii - situația din Balcani, relația
NATO-Rusia, angajamentul NATO în dosarul Ucraina -, prezentând perspectiva
și poziția României. Senatorii români și-au manifestat interesul
pentru continuarea cooperării cu Elveția în plan parlamentar.
w Dl senator Nicu Fălcoi a
participat la cel de-al 96-lea Seminar
Rose-Roth (Ljubljana, 7-9 noiembrie), organizat în colaborare cu Adunarea
Națională a Republicii Slovenia. Agenda
Seminarului a inclus următoarele subiecte, cărora le-au fost dedicate
prezentări urmate de întrebări și răspunsuri: Securitate și stabilitate în Balcanii
de Vest; Perspectivele euroatlantice ale Balcanilor de Vest; Evoluții
recente în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, FYROM și Serbia;
Populism, naționalism și „fake news” - provocări la adresa
democrației în Balcanii de Vest; Migrația: implicații pentru
societățile din Balcanii de Vest; Stadiul tranziției economice
în Balcanii de Vest.
w Dl senator Vergil Chițac a participat la Seminarul comun al Grupului Special
pentru Mediterana și Orientul Mijlociu (GSM) și Subcomisiei pentru
apărare transatlantică și cooperare în domeniul
securității (Roma, 23-25 noiembrie),
organizat în colaborare cu Parlamentul Republicii Italiene.
Seminarul a
cuprins mai multe sesiuni de dezbateri, cu participarea dlui Paolo Alli,
președintele AP NATO, a președinților celor două Camere ale
Parlamentului italian și a mai multor membri ai executivului italian.
Agenda a inclus următoarele teme de discuție: Amenințarea teroristă în Europa și Balcani; Armele
comunicării în războiul hibrid al terorii; Combaterea radicalizării; Abordarea surselor
jihadismului terorist; Criza migrației în Sahel; Situația din Siria
și Irak.
În comentariile sale pe marginea temei Abordarea
conflictului din Orientul Mijlociu în viziunea administrației Trump,
dl senator Chițac a remarcat schimbarea radicală a poziției față
de Iran, considerată ca parte a soluției problemei Orientului
Mijlociu de către administrația Obama. De asemena, dl senator a
reacționat la prezentarea dnei Miriam Benraad (Franța) pe tema Irak după Statul Islamic:
provocări și perspective ale stabilității,
menționând sentimentul de abandon al populației sunnite din
această țară și necesitatea sprijinului
comunității internaționale în vederea reconstrucției Irakului.
În ziua de 25
noiembrie, participanții au vizitat noul Centru Strategic Sud al NATO
(NSD-S Hub) de la Napoli, inaugurat în acest an, unde au fost întâmpinați
de amiralul James G. Foggo, comandantul Centrului de Comandă al
Forțelor Aliate din Napoli. Programul vizitei a cuprins mai multe
briefinguri privind structura organizatorică, obiectivele și
activitățile NSD-Hub, urmate de întrebări și
răspunsuri din partea membrilor AP NATO.
w Dl senator Nicu Fălcoi a participat la cel de-al 17-lea Forum Transatlantic (Washington D.C., 11-13 decembrie). Organizat anual, Forumul le
oferă membrilor NATO prilejul de a se informa cu privire la poziția
SUA în domeniul politicii externe și securității și de avea
întâlniri cu membri ai Congresului și ai Executivului american.
Agenda Forumului
a inclus următoarele subiecte: Strategia
SUA de apărare și descurajare; Problemele Orientului Mijlociu;
Redefinirea relațiilor SUA-China; Politica externă a Rusiei și
provocările la adresa Alianței; Viziunea SUA privind NATO;
Prioritățile SUA în domeniul apărării; Agenda comercială
a Administrației Trump, ș.a.
2018
w Dl senator Nicu Fălcoi, membru titular al
Delegației Parlamentului României la AP NATO, a participat la vizita Comisiei pentru apărare și
securitate a AP NATO în Statele Unite ale Americii (Washington D.C și
Boston, 6-9 februarie).
Programul a cuprins: o întâlnire de lucru cu membri ai
delegației americane la AP NATO, condusă de dl Michael R. Turner
și cu experți ai Congressional Research Services, la care s-a
discutat despre viziunea Congresului SUA cu privire la activitatea și
prioritățile NATO; sesiuni de lucru la Departamentul de Stat și
la Departamentul Apărării, pe teme de politică externă.
O întrebare a d-lui senator Nicu Fălcoi a vizat
războiul cibernetic, mai precis importanța pe care SUA o acordă
acestuia și dacă au fost elaborate strategii în materie, încorporate
principiului securității colective. Răspunsul a fost că s-a
prevăzut deja un buget separat pentru aceste aspecte, pe care SUA le
consideră prioritare și în viitor.
w Dl senator Vergil Chițac,
șeful delegației Parlamentului României la AP NATO, a participat la reuniunea
anuală comună a Comisiei
pentru apărare și securitate, Comisiei politice și Comisiei
pentru economie și securitate ale AP NATO (Bruxelles, 19-21
februarie).
În cadrul reuniunii a avut loc și o masă
rotundă, la sediul NATO, cu participarea șefilor de delegații, a
dlui Jens Stoltenberg, secretarul seneral al NATO, precum și a
reprezentanților permanenți ai statelor membre NATO. Cu această
ocazie, dl Jens Stoltenberg a prezentat cele cinci teme principale ale Summitului
NATO de la Bruxelles (11-12 iulie 2018): consolidarea
posturii de descurajare și apărare, cu porți deschise pentru
dialogul cu Rusia; proiectarea
stabilității și combaterea terorismului; cooperarea NATO-UE; modernizarea Alianței, în sensul adaptării
instituționale a structurilor de comandă și control; distribuirea echitabilă a
obligațiilor financiare în domeniul apărării
(”burdensharing”). Secretarul general a insistat asupra cooperării dintre NATO
și UE, care s-a aprofundat în ultima perioadă, după
identificarea a peste 70 de măsuri concrete de
colaborare.
Cu referire la Summitul NATO din luna iulie, dl senator
Vergil Chițac a formulat câteva dintre așteptările principale,
din perspectiva țării noastre, în ceea ce privește rezultatele:
-
continuarea
consolidării apărării colective (întărirea coerenței
posturii de descurajare și apărare, în general, precum și a
prezenței înaintate - ”forward presence” - pe flancul estic, în
particular); aceasta include întărirea prezenței NATO în regiunea
Mării Negre, dată fiind continua deteriorare a situației de
securitate din regiune și agresiunea pronunțată a Rusiei,
continuarea implementării deciziilor privind o prezență mai
accentuată a NATO, mai mult dialog, schimb de informații și
proiecte comune cu partenerii. De asemena, NATO ar trebui să ajute
Georgia, Ucraina și Republica Moldova să își dezvolte
capacitățile de contracarare a propagandei
rusești;
-
mai
multă coerență în eforturile de a proiecta stabilitatea,
împreună cu UE și într-o abordare ”360 grade”; NATO trebuie să
își modernizeze structurile și să sporească viteza de
decizie;
-
o
împărțire corectă a cheltuielilor, în condițiile în care
România își respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru
apărare în următorii zece ani, începând cu 2017, pe baza unui acord
al tuturor forțelor politice din Parlament.
În marja reuniunii, dl senator Vergil Chițac a avut o întrevedere bilaterală cu dl Paolo Alli
(Italia), președintele AP NATO.
w Parlamentul
Republicii Polone a găzduit Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO (Varșovia, 25-28 mai). Senatul
României a fost reprezentat de dl senator Vergil Chițac, șeful
Delegației Parlamentului României la AP NATO și dnii senatori Nicu
Fălcoi și dl senator Niculae Bădălău, membri ai
delegației.
Programul sesiunii a inclus reuniuni ale grupurilor
politice, reuniuni de comisii şi o şedinţă în plen, la care
au fost invitaţi, alături de membrii delegaţiilor din
ţările membre, asociate şi partenere, mai mulți observatori
şi invitaţi speciali.
Tema
principală a sesiunii a fost găsirea unui răspuns adecvat al
NATO la acțiunile ostile ale Rusiei - intervenția militară
ilegală în Ucraina, atacurile cibernetice, amestecul în alegerile din Vest
și campaniile de dezinformare.
În cadrul Comisiei permanente - organismul de conducere al
AP NATO - s-a discutat proiectul Declarației Afirmarea unității și credibilității NATO la
Summitul de la Bruxelles, propus de delegația Marii Britanii.
Delegația României a apreciat textul ca fiind bine structurat, reflectând
de o manieră echilibrată și cuprinzătoare temele majore de
pe agenda aliată: apărarea și descurajarea, proiectarea
stabilității, modernizarea Alianței, partajarea echitabilă
a responsabilităților, politica NATO a “ușilor deschise”, cooperarea
NATO-UE. A fost apreciată
substanța declarației, care reflectă în mod corect
poziționările consacrate ale Alianței. Amendamentele propuse de
dl senator Vergil Chițac, în numele delegației Parlamentului
României, au vizat menționarea explicită a ideii de
coerență, care să acopere astfel spectrul de măsuri
subsecvente deciziilor de la Varșovia și care vizează tratarea
de o manieră unitară a posturii de apărare și descurajare a
NATO. Amendamentele
au fost aprobate de Comisia permanentă și adoptate, ulterior, de
plenul Adunării.
Lucrările în comisii s-au desfășurat în
paralel, pe durata a două zile. Dl. senator Vergil Chițac a luat
cuvântul în cadrul Comisiei politice, pentru comentarii la raportul privind Balcanii de Vest. Dl senator Nicu
Fălcoi a participat la lucrările Comisiei pentru apărare și
securitate, pe a cărei ordine de zi au figurat: dezbateri la proiectele de
rapoarte Partajarea echitabilă a
obligațiilor financiare în domeniul apărării (raportor:
Attila Mesterhazy, Ungaria), Consolidarea
posturii de descurajare în Est (raportor: Joseph A. Day, Canada), Afganistan : securitate locală
și regională (raportor: Wolfgang Hellmich, Germania), Forțele pentru Operațiuni Speciale
în mediul modern de securitate (raportor: Madeleine Moon, Marea Britanie).
În cadrul comisiei, au susținut prezentări și au răspuns la întrebările participanților: dl. Mariusz
Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, dl Raffaello Pantucci,
director al Royal Services Institute și gen. Stanislaw Kaczynski.
Raportul privind partajarea
echitabilă a obligațiilor financiare în domeniul apărării
arată că majoritatea statelor membre NATO își sporesc bugetele
alocate apărării, Alianța urmărind să
mențină această tendință. Astfel, eforturile actuale
se concentrează pe crearea unui mesaj care să prezinte în mod clar
beneficiile produse de creșterea cheltuielilor dedicate
apărării. O chestiune importantă în discuțiile privind burden sharing se referă la
necesitatea definirii clare a conceptului, pentru a se evita continuarea unei
dezbateri care aduce în atenție mai degrabă deficitele în procesele
de alocare bugetară în domeniul apărării. În acest sens, s-a menționat că perspectivele divergente
din cadrul Alianței derivă din ambițiile și interesele
politico-militare eterogene.
Dl senator Niculae
Bădălău a participat la lucrările Comisiei pentru
știință și tehnologie,
care a dezbătut proiectele de rapoarte: Amestecul Rusiei în alegeri (raportor: Susan Davis, SUA), Partea întunecată a Internetului;
criptomonedele și utilizarea mesajelor criptate de către
teroriști (raportor: Matej Tonin, Slovenia), Inovația în domeniul apărării: valorificarea bazei
științifice și tehnologice a NATO (raportor: Leona Alleslev,
Canada).
Textele finale ale tuturor rapoartelor, prezentate și
amendate în comisii, vor fi supuse spre adoptare la sesiunea de toamnă a
AP NATO (Halifax, 16-19 noiembrie 2018).
La şedinţa de plen din ultima zi a sesiunii au
luat cuvântul: dl. Paolo Alli (Italia), președintele AP NATO; dl Andrzej
Duda, președintele Republicii Polone; dl Marek Kuchinski, mareșalul
Seimului Republicii Polone ; dl Stanislaw Karczewski, mareșalul
Senatului Republicii Polone; dl Mateusz Morawiecki, primul ministru al
Republicii Polone; dl Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO
(alocuțiunea dlui Stoltenberg a fost urmată de o sesiune de
aproximativ două ore de întrebări și răspunsuri).
Secretarul general NATO a declarat că există dezacorduri în cadrul
Alianței, dar că forța acesteia constă tocmai în faptul
că a reușit întotdeauna să le
gestioneze, fără a slăbi fundamentul și responsabilitatea
NATO.
În ultima sa alocuțiune în
calitate de președinte al AP NATO, dl Paolo Alli (Italia) a declarat
că partajarea echitabilă a cheltuielilor de apărare în cadrul
Alianței trebuie să fie o prioritate nu numai pentru a se putea
asigura capabilitățile necesare, ci și pentru a menține vie
relația transatlantică.
w Dl senator Nicu Fălcoi a participat la vizita în Estonia și Finlanda a
Subcomisiei pentru apărare și cooperare transatlantică a AP
NATO (Tallin și Helsinki, 11-15 iunie).
În cadrul vizitei au fost organizate
întrevederi cu membri ai Comisiilor de apărare din parlamentele celor
două țări și cu membri ai Executivelor (miniștrii
apărării și miniștrii afacerilor externe). Membrii AP NATO
s-au întâlnit cu președintele Republicii Finlanda, dl Sauli Niisto,
și au vizitat bazele militare Amari și Tapa din Estonia, precum
și alte obiective de interes, precum Centrul european de
excelență în combaterea amenințărilor hibride, de la Helsinki.
Agenda discuțiilor a inclus: situația
de securitate din regiunea baltică; prioritățile Estoniei
și Finlandei în materie de apărare și securitate; prezența
avansată a NATO (eFP) în zona țărilor baltice.
Expunerea ministrului Apărării din Estonia despre
prioritățile țării sale și așteptările de la
Summitul NATO a fost urmată de o sesiune de
întrebări și răspunsuri.
În cadrul discuțiilor de la ministerul finlandez al
Apărării, unde a fost prezentat și programul de
achiziție a noilor avioane multirol, dl senator Nicu Fălcoi l-a
întrebat pe ministru dacă neutralitatea țării sale mai este de
actualitate și dacă Finlanda se simte mai expusă sau,
dimpotrivă, mai protejată, în noul context de securitate.
Răspunsul a fost că Finlanda este într-un cadru mai sigur,
ținând cont de partenerii săi, iar colaborarea cu NATO
funcționează foarte bine, chiar dacă Finlanda nu este stat
membru.
În cadrul discuțiilor de la
Institutul Finlandez de Relații Internaționale, gazdele au
subliniat că securizarea Mării Baltice este crucială, mai ales
din perspectiva comerțului maritim. Întărirea parteneriatului cu
NATO, menținerea colaborării cu Germania, PESCO și NORDEFCO sunt
tot atâtea priorități ale politicii externe și de apărare a Finlandei.
w Dl senator
Vergil Chițac, șeful Delegației Parlamentului României la AP
NATO, a participat la vizita în Japonia
a membrilor Subcomisiei pentru relații
economice transatlantice și Subcomisiei pentru parteneriate NATO din cadrul AP NATO (Tokyo, Kyoto și Osaka, 18-22
iunie).
Pe parcursul vizitei au avut loc
întrevederi cu membri ai Dietei japoneze și ai Executivului (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Apărării), cu reprezentanți ai Uniunii Europene în Japonia
și cu membri ai comunității de afaceri. Membrii Subcomisiilor AP
NATO au vizitat Agenția Japoneză de Explorare a Spațiului
și s-au întâlnit cu reprezentanți ai prefecturii din Osaka și cu
experți ai Fundației pentru Pace Sasakawa. Printre temele de discuție s-au
numărat: Abordarea Japoniei în ceea
ce privește revoluția tehnologică și implicațiile
economice, sociale și strategice ale acesteia; Cooperarea Japoniei cu NASA
și cu Agenția Europeană de Explorare a Spațiului;
Relațiile Japoniei cu America de Nord și cu Europa; Relația
Japonia-NATO; Perspectiva Japoniei privind securitatea în Asia de Est.
w Dnii
senatori Vergil Chițac și Nicu Fălcoi au participat la vizita
în Portugalia și Spania a Subcomisiei pentru viitorul
securității și capabilităților de apărare (DSCFC)
și a Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu (GSM)
ale AP NATO, care s-a
desfășurat la Lisabona și Madrid, în perioada 24-28 septembrie.
Pe agendă s-au aflat
următoarele teme: Stadiul relațiilor transatlantice, din perspectiva
Portugaliei și a Spaniei; Apărarea și securitatea în secolul XXI
(prioritățile Spaniei și Portugaliei, cooperarea politică
în regiunea Mediteranei, problema refugiaților și migranților,
rolul forțelor pentru operațiuni speciale), ș.a. Agenda a
cuprins alegeri pentru funcția de președinte al GSM, întrevederi cu
membri ai Parlamentelor și Executivelor din cele două țări
gazdă, precum și vizitarea mai multor obiective militare de interes
pentru Alianță: Centrul de comandă pentru operațiuni
militare, Academia NATO de Comunicații și Informații de la
Oeiras, Portugalia; Baza navală portugheză; Baza aeriană
Torrejon din Spania.
w În perioada 22-26 octombrie, membrii Subcomisiei pentru relații
transatlantice a Comisiei Politice (PCTR) a Adunării Parlamentare a NATO
(AP NATO) au efectuat o vizită
în Statele Unite ale Americii, la Boston și New York, la care a participat dl senator Vergil Chițac, în calitate de vicepreședinte
al PCTR.
Vizita a cuprins întrevederi cu membri
ai Congresului american, cu ambasadori ai statelor membre NATO la
Organizația Națiunilor Unite (ONU) și cu experți în
securitate din mediul academic (MIT, Harvard University, Consiliul pentru Relații
Externe, ș.a.). De asemenea, membrii Subcomisiei pentru relații
transatlantice au vizitat sediul ONU de la New York, pe cel al poliției
new-yorkeze (pentru discuții legate de combaterea terorismului) și
alte obiective.
w Cea de-a 64-a sesiune anuală a AP NATO a fost găzduită de Parlamentul
Canadei, la Halifax, în perioada 16-19 noiembrie. Senatul României a fost
reprezentat de dl senator Nicu Fălcoi, membru titular al Delegației
Parlamentului României la AP NATO.
Dl senator Nicu Fălcoi a participat la
lucrările Comisiei pentru
apărare și securitate și la cele ale Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității.
Pe ordinea de zi: dezbateri la proiectele de rapoarte „Partajarea echitabilă a
obligațiilor financiare în domeniul apărării” (raportor Attila Mesterhazy, Ungaria), „Consolidarea
posturii de descurajare pe flancul estic” (raportor Joseph A. Day, Canada),
„Afganistan : Securitate locală și regională” (raportor
Wolfgang Hellmich, Germania) și „Forțele pentru Operațiuni
Speciale în mediul modern de securitate” (raportor Madeleine Moon, Marea
Britanie). Tot în cadrul Comisiei, mai mulți experți și
invitați speciali (James Henry Bergeron, consilier politic, Comanda
Maritimă Aliată; Viceamiralul Andrew Lewis, comandant, Joint Force
Command Norfolk; Dr Peter Dombrowski, profesor de strategie, US Naval War
College; Lt. col Sean French, comandant, Regimentul Regal Canadian, ș.a.)
au susținut prezentări și au răspuns la întrebările
participanților.
În cadrul discuțiilor asupra proiectului de rezoluție pe tema consolidării posturii de descurajare
pe flancul estic (raportor: senatorul Joseph A. Day, Canada), dl senator
Nicu Fălcoi a propus mai multe amendamente, în numele delegației
României, cele mai multe fiind acceptate de majoritatea membrilor Comisiei.
Membrii Comisiei pentru apărare
și securitate au recomandat, în proiectul de rezoluție referitor la
postura de descurajare, menținerea pe termen lung a forțelor NATO, în
Polonia și în țările baltice, creșterea
mobilității militare printr-o cooperare NATO-UE consolidată,
reducerea timpului de desfășurare și securizarea axelor de
aprovizionare. Rezoluția face apel și la conceperea unui sistem de
alertă rapidă care să permită detectarea eventualelor incursiuni
în coridorul Suwalki (o zonă situată în Polonia, între Belarus
și enclava rusă Kaliningrad).
Tensiunile dintre SUA și Rusia în ceea
ce privește Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF) au fost de
asemenea subiect de discuție. Președintele SUA a amenințat
că se va retrage din Tratat, acuzând Rusia că a încălcat
termenii acestuia, cu noul sistem de rachete SSC8. Aliații europeni
consideră că Tratatul este un pilon al securității
internaționale și că trebuie respectat. Dl Peter Brookes, expert
în securitate națională la Heritage Foundation, a estimat că
noile rachete rusești reprezintă o amenințare militară
considerabilă pentru NATO și o sfidare a unității politice
a Organizației -”Problematica INF ar putea furniza Rusiei un alt avantaj,
acela al fragilizării coeziunii Alianței”. Expertul a prezentat
și progresele Chinei în materie.
La şedinţa de plen din ultima zi
a sesiunii au luat cuvântul: dna Rasa Jukneviciene (Lituania),
președintele interimar al AP NATO; dl Harjit Singh Sajjan, ministrul
canadian al Apărării; dna Rose Gottemoeller, secretarul general
adjunct al NATO; dl Talat Xhaferi, președintele Parlamentului din fosta
republică yugoslavă a Macedoniei.
Rezoluțiile adoptate de Adunarea Parlamentară a
NATO invită guvernele țărilor membre: să consolideze
postura de descurajare pe flancul estic, prin îmbunătățirea
infrastructurii strategice, conceperea unor sisteme de alertă rapidă
și menținerea unui nivel înalt de pregătire; să colaboreze
cu sectorul privat pentru a proteja alegerile de orice ingerință
străină; să aibă în vedere implementarea unor
sancțiuni țintite pentru a riposta la atacurile hibride ale Rusiei. Rezoluțiile
insistă și asupra necesității investițiilor, pentru a
se păstra avansul tehnologic al Alianței, invitând guvernele
țărilor membre să își dubleze eforturile pentru respectarea
obiectivelor convenite în ceea ce privește cheltuielile de apărare. Textele
finale ale rezoluțiilor AP NATO vor fi înaintate și dlui Jens
Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Adunarea
a ales-o pe dna Madeleine Moon
(Marea Britanie) în funcția de președinte al AP NATO, pentru un
mandat de 2 ani.