2017
w Dl senator Vergil Chițac, șeful delegației Parlamentului României la AP NATO, a participat la reuniunea de primăvară a Comisiei Permanente a AP NATO (Berlin, 1 aprilie), găzduită de Parlamentul Republicii Federale Germania.
Comisia Permanentă este forumul decizional al AP NATO, fiind alcătuită din membrii Biroului AP NATO și șefii de delegații ai țărilor membre. Membrii Comisiei au discutat despre: proiectul de Declarație privind sprijinirea integrării euro-atlantice a Georgiei; prioritățile președintelui AP NATO și activitățile Adunării în 2017; raportul privind echilibrul de gen în cadrul AP NATO; drepturile delegațiilor din țările nemembre; ratificarea tratatului de aderare a Muntenegrului la NATO; rapoartele financiare ale Adunării; programul sesiunilor viitoare ale Adunării.
În intervenția sa la ultimul punct pe ordinea de zi, dl senator Vergil Chițac a vorbit despre sesiunea de toamnă a AP NATO (București, 6-9 octombrie 2017), invitând delegații să participe și asigurându-i că se fac toate pregătirile necesare pentru ca evenimentul să se desfășoare în cele mai bune condiții.
w Dnii senatori Vergil Chițac, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO, Nicu Fălcoi și Attila Verestoy, membri titulari, au participat la Sesiunea de primăvară a AP NATO (Tbilisi, 26-29 mai).
Programul sesiunii a cuprins reuniuni ale grupurilor politice, reuniuni de Comisii şi o şedinţă în plen la care au participat toţi membrii delegaţiilor din ţările membre, asociate şi partenere, precum şi observatori şi invitaţi speciali. Totodată, membrii AP NATO au avut ocazia de a vizita linia de demarcație administrativă dintre Georgia și regiunile georgiene Abhazia și Osetia de Sud.
Dl senator Chițac a participat la reuniunea Comisiei politice, care a examinat proiectele de rapoarte: “Rusia – de la partener la competitor” (raportor: Rasa Jukneviciene, Lituania), “Abordarea provocărilor din Sud” (raportor: Julio Miranda Calha, Portugalia) și “NATO și securitatea în regiunea arctică” (raportor: Gerald Connolly, SUA). În cadrul Comisiei au luat cuvântul: dl Mikheil Janelidze, ministrul Afacerilor Externe al Georgiei (tema: Prioritățile de politică externă și securitate ale Georgiei); dl Markus Kaim, cercetător la Institutul german pentru afaceri de securitate (tema: Rolul parteneriatelor NATO într-un mediu de securitate în schimbare); dl Soli Ozel, profesor de relații internaționale la Universitatea din Istanbul (tema: Relațiile transatlantice în tranziție).
Dnii senatori Nicu Fălcoi și Attila Verestoy au participat la lucrările Comisiei pentru apărare și securitate, care a avut pe ordinea de zi: dezbateri la proiectele de rapoarte Apărarea antirachetă și NATO (raportor: Joseph Day, Canada), Afganistan (raportor: Wolfgang Hellmich, Germania), Domeniul spațial și apărarea aliată (raportor: Madeleine Moon, Marea Britanie), Cooperarea după Summitul de la Varșovia (raportor: Attila Mesterhazy, Ungaria). În cadrul Comisiei au susținut prezentări și au răspuns întrebărilor participanților dl Levan Izoria, ministrul Apărării din Georgia și dna Myriam Benraad, lector la Universitatea din Limerick, pe tema Statul Islamic: metamorfoze și consecințe pentru membrii NATO.
În ultima zi a sesiunii, plenul AP NATO a adoptat Declaraţia de susținere a integrării euro-atlantice a Georgiei, care reafirmă angajamentul Alianței în privința porților deschise pentru toate democrațiile din Europa și faptul că decizia de apartenență a unei națiuni aspirante nu poate fi influențată de „o țară terță”.
w Dnii senatori Vergil Chițac și Nicu Fălcoi au participat la cel de-al 95-lea Seminar Rose-Roth (Kiev, 3-5 iulie), organizat în colaborare cu Parlamentul Ucrainei. Seminarul intitulat Către o Ucraină și o regiune a Mării Negre sigure și stabile a abordat transformările din Ucraina și din regiunea Mării Negre în actualul context politic și de securitate. Participanții au examinat, printre altele: situația umanitară și militară din regiunea Donbas, situaţia din Crimeea, relaţia Ucraina-NATO, agenda de reforme a Ucrainei, situația economică din Republica Moldova și din regiunea Mării Negre.
Dl senator Chițac a avut mai multe intervenții pe parcursul discuțiilor. Răspunzând unei întrebări legate de viziunea României privind unirea cu Republica Moldova, dl senator Vergil Chițac a spus că aceasta nu este o prioritate pentru niciuna din cele două țări. Prioritățile Republicii Moldova sunt legate de funcționarea statului, economie, servicii pentru cetățeni, eradicarea corupției, sistemul judiciar, apărarea națională și, bineînțeles, situația din Transnistria.
w Dl senator Vergil Chițac a participat la vizita în SUA a Subcomisiilor pentru guvernare democratică și relații transatlantice ale AP NATO (Philadelphia și Carlisle, 18-22 septembrie). Participanții s-au întâlnit cu experți în domeniul politicii externe și securității și cu reprezentanți ai mediului academic din mai multe instituții americane de prestigiu și au vizitat Centrul de Informații din Delaware Valley și Institutul de Studii Strategice al US Army War College. Temele de discuții au inclus: prioritățile de politică externă și securitate ale S.U.A., terorismul, refugiații și migrația, relația euro-atlantică, relațiile cu Federația Rusă, securitatea și stabilitatea în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, China și securitatea în regiunea Asia-Pacific, ș.a.
w Parlamentul României a găzduit, la București, cea de-a 63-a Sesiune anuală a AP NATO, între 6-9 octombrie 2017. Delegația română a fost alcătuită din: dl senator Vergil Chițac, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO, dnii deputați Ben-Oni Ardelean (titular) și Pavel Popescu (supleant) – Comisia politică; dl senator Nicu Fălcoi, dl deputat Gabriel Vlase (membri titulari) și dl deputat Cornel Lupașcu (supleant) - Comisia pentru apărare și securitate; dnii deputați Ion Mocioalcă (titular) și Mihai Valentin Popa (supleant) - Comisia pentru economie și securitate; dl deputat Angel Tîlvăr (titular) - Comisia pentru dimensiunea civilă a securității; dl senator Ovidiu Florin Orțan (supleant) – Comisia pentru știință și tehnologie.
Sesiunea a cuprins reuniuni ale grupurilor politice, reuniuni de comisii şi o şedinţă în plen, la care au participat membrii delegaţiilor din ţările membre, asociate şi partenere, precum şi observatori şi invitaţi speciali.
Comisia politică i-a avut ca vorbitori invitați pe: dl Teodor-Viorel Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, la tema NATO în contextul internațional actual și rolul său în garantarea stabilității și securității în Europa de Sud-Est; dl Mark Galeotti, cercetător la Institutul de Relații Internaționale din Praga, despre Rusia și securitatea euro-atlantică; dl Andreas Goldthau, profesor la Universitatea Royal Holloway din Londra, despre Energie și securitate în Europa. În alocuțiunea sa, urmată de întrebări și răspunsuri, șeful diplomaţiei române a explicat membrilor APNATO că, din punctul de vedere al României, principalele obiective ale Alianței pentru perioada următoare ar trebui să fie: o Alianță robustă care să garanteze apărarea statelor membre, un rol mai consistent al Uniunii Europene în materie de securitate şi apărare - cu condiţia să nu dubleze NATO, precum şi aprofundarea cooperării dintre Uniunea Europeană și NATO, atât în domeniul securității și apărării cât și în alte domenii de interes comun.
Comisia a adoptat următoarele rapoarte: Rusia-de la partener la competitor (raportor : Rasa Jukneviciene, Lituania); NATO și securitatea în Arctica (raportor: Gerard Connolly, SUA); Abordarea provocărilor din Sud (raportor: Julio Miranda Calha, Portugalia); Reconsiderarea distribuției cheltuielilor (raportor: Ojars Eriks Kalnins, Letonia).
Dl senator Vergil Chițac a fost ales în funcția de vicepreședinte al Subcomisiei pentru relații transatlantice a Comisiei politice, pentru mandatul 2017-2018.
Lucrările Comisiei pentru apărare și securitate s-au desfășurat în sala de plen a Senatului României. În prima parte a reuniunii, au fost invitați să ia cuvântul dl Mihai Viorel Fifor, ministrul Apărării Naționale și dl Nicolae-Ionel Ciucă, șeful Statului Major General, pe tema Evoluții de securitate în regiunea Mării Negre.
În prezentarea sa, ministrul Apărării Naționale a afirmat că situația regională de securitate rămâne în continuare instabilă și imprevizibilă. ”Regiunea extinsă a Mării Negre este actualmente pusă la grea încercare de acțiunile Rusiei, atitudinea dominant-agresivă a acesteia, prezența sa militară în Crimeea, inclusiv cu dislocare de capacități ofensive”. În opinia sa, România trebuie să gestioneze permanent și cu prudență efectele acestei stări de fapt.
După discuții și amendamente, au fost adoptate următoarele rapoarte: Domeniul spațial și apărarea aliată (raportor: Madeleine Moon, Marea Briatenie); Cooperarea NATO-UE după Varșovia (raportor: Attila Mesterhazy, Ungaria); Afganistan (raportor: Wolfgang Hellmich, Germania). La lucrările Comisiei pentru apărare și securitate a participat dl senator Nicu Fălcoi.
În cadrul Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității a fost discutată și adoptată rezoluția privind stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre. Delegația României a transmis mai multe amendamente, dintre care majoritatea au fost adoptate. Amendamentele au fost susținute de dl deputat Angel Tîlvăr, astfel încât varianta finală, adoptată de comisie și, ulterior, de plenul AP NATO, reflectă în mod adecvat obiectivele și prioritățile României.
Comisia pentru știință și tehnologie a organizat un panel despre Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT), la care invitat special a fost dl lt.ing. Ștefan Ciprian Arseni, cercetător în cadrul Agenției de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, care a vorbit despre aplicațiile militare ale IoT. Tema constituie și subiectul unui raport propus de dl Matej Tonin (Slovenia) și adoptat de comisie, care precizează că riscurile IoT sunt identificabile, la modul general, în cadrul războiului cibernetic și că o atenție specială trebuie acordată infrastructurii critice de apărare.
Raportul privind securitatea alimentară și a apei în spațiul MENA, prezentat de dna Maria Martens (Olanda) a fost adoptat fără rezerve de membrii Comisiei. La lucrări a participat dl senator Florin Orțan.
Ședinţa de plen din ultima zi a sesiunii a fost prezidată de dl Paolo Alli, președintele AP NATO. Au luat cuvântul: dl Klaus Iohannis, președintele României; dl Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României; dl Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților; dl Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
În alocuțiunea sa, dl Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului României, a subliniat că țara noastră rămâne angajată în demersurile NATO de asigurare a prezenței consolidate pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre. De asemenea, a menționat organizarea, anul viitor, sub egida Senatelor României și Poloniei, a primului Summit B9 la nivel parlamentar, la București.
Alocuțiunea dlui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a fost urmată de o serie de întrebări din partea membrilor Adunării. În răspunsurile sale, ca și în alocuțiune, dl Stoltenberg s-a referit la: contribuția importantă a României în cadrul Alianței; necesitatea adaptării NATO la noile provocări de securitate; angajamentul NATO în Afganistan; angajamentul NATO în combaterea terorismului; reziliența NATO în fața amenințărilor hibride; cooperarea cu Uniunea Europeană. De asemenea, a subliniat că acțiunile NATO sunt defensive, proporționale și conforme cu angajamentele internaționale.
În marja sesiunii, în ziua de 8 octombrie, a avut loc o întâlnire între membri ai delegațiilor română și elvețiană la AP NATO. Din partea română au participat dnii senatori Vergil Chițac și Nicu Fălcoi. Delegația elvețiană a fost alcătuită din: dl Isidor Baumann, dl Josef Dittli, dna Chantal Galladé. Dl senator Chițac a abordat pe scurt câteva dintre temele de interes de pe agenda sesiunii - situația din Balcani, relația NATO-Rusia, angajamentul NATO în dosarul Ucraina -, prezentând perspectiva și poziția României. Senatorii români și-au manifestat interesul pentru continuarea cooperării cu Elveția în plan parlamentar.
w Dl senator Nicu Fălcoi a participat la cel de-al 96-lea Seminar Rose-Roth (Ljubljana, 7-9 noiembrie), organizat în colaborare cu Adunarea Națională a Republicii Slovenia. Agenda Seminarului a inclus următoarele subiecte, cărora le-au fost dedicate prezentări urmate de întrebări și răspunsuri: Securitate și stabilitate în Balcanii de Vest; Perspectivele euroatlantice ale Balcanilor de Vest; Evoluții recente în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, FYROM și Serbia; Populism, naționalism și „fake news” - provocări la adresa democrației în Balcanii de Vest; Migrația: implicații pentru societățile din Balcanii de Vest; Stadiul tranziției economice în Balcanii de Vest.
w Dl senator Vergil Chițac a participat la Seminarul comun al Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu (GSM) și Subcomisiei pentru apărare transatlantică și cooperare în domeniul securității (Roma, 23-25 noiembrie), organizat în colaborare cu Parlamentul Republicii Italiene.
Seminarul a cuprins mai multe sesiuni de dezbateri, cu participarea dlui Paolo Alli, președintele AP NATO, a președinților celor două Camere ale Parlamentului italian și a mai multor membri ai executivului italian. Agenda a inclus următoarele teme de discuție: Amenințarea teroristă în Europa și Balcani; Armele comunicării în războiul hibrid al terorii; Combaterea radicalizării; Abordarea surselor jihadismului terorist; Criza migrației în Sahel; Situația din Siria și Irak.
În comentariile sale pe marginea temei Abordarea conflictului din Orientul Mijlociu în viziunea administrației Trump, dl senator Chițac a remarcat schimbarea radicală a poziției față de Iran, considerată ca parte a soluției problemei Orientului Mijlociu de către administrația Obama. De asemena, dl senator a reacționat la prezentarea dnei Miriam Benraad (Franța) pe tema Irak după Statul Islamic: provocări și perspective ale stabilității, menționând sentimentul de abandon al populației sunnite din această țară și necesitatea sprijinului comunității internaționale în vederea reconstrucției Irakului.
În ziua de 25 noiembrie, participanții au vizitat noul Centru Strategic Sud al NATO (NSD-S Hub) de la Napoli, inaugurat în acest an, unde au fost întâmpinați de amiralul James G. Foggo, comandantul Centrului de Comandă al Forțelor Aliate din Napoli. Programul vizitei a cuprins mai multe briefinguri privind structura organizatorică, obiectivele și activitățile NSD-Hub, urmate de întrebări și răspunsuri din partea membrilor AP NATO.
w Dl senator Nicu Fălcoi a participat la cel de-al 17-lea Forum Transatlantic (Washington D.C., 11-13 decembrie). Organizat anual, Forumul le oferă membrilor NATO prilejul de a se informa cu privire la poziția SUA în domeniul politicii externe și securității și de avea întâlniri cu membri ai Congresului și ai Executivului american.
Agenda Forumului a inclus următoarele subiecte: Strategia SUA de apărare și descurajare; Problemele Orientului Mijlociu; Redefinirea relațiilor SUA-China; Politica externă a Rusiei și provocările la adresa Alianței; Viziunea SUA privind NATO; Prioritățile SUA în domeniul apărării; Agenda comercială a Administrației Trump, ș.a.
2018
w Dl senator Nicu Fălcoi, membru titular al Delegației Parlamentului României la AP NATO, a participat la vizita Comisiei pentru apărare și securitate a AP NATO în Statele Unite ale Americii (Washington D.C și Boston, 6-9 februarie).
Programul a cuprins: o întâlnire de lucru cu membri ai delegației americane la AP NATO, condusă de dl Michael R. Turner și cu experți ai Congressional Research Services, la care s-a discutat despre viziunea Congresului SUA cu privire la activitatea și prioritățile NATO; sesiuni de lucru la Departamentul de Stat și la Departamentul Apărării, pe teme de politică externă.
O întrebare a d-lui senator Nicu Fălcoi a vizat războiul cibernetic, mai precis importanța pe care SUA o acordă acestuia și dacă au fost elaborate strategii în materie, încorporate principiului securității colective. Răspunsul a fost că s-a prevăzut deja un buget separat pentru aceste aspecte, pe care SUA le consideră prioritare și în viitor.
w Dl senator Vergil Chițac, șeful delegației Parlamentului României la AP NATO, a participat la reuniunea anuală comună a Comisiei pentru apărare și securitate, Comisiei politice și Comisiei pentru economie și securitate ale AP NATO (Bruxelles, 19-21 februarie).
În cadrul reuniunii a avut loc și o masă rotundă, la sediul NATO, cu participarea șefilor de delegații, a dlui Jens Stoltenberg, secretarul seneral al NATO, precum și a reprezentanților permanenți ai statelor membre NATO. Cu această ocazie, dl Jens Stoltenberg a prezentat cele cinci teme principale ale Summitului NATO de la Bruxelles (11-12 iulie 2018): consolidarea posturii de descurajare și apărare, cu porți deschise pentru dialogul cu Rusia; proiectarea stabilității și combaterea terorismului; cooperarea NATO-UE; modernizarea Alianței, în sensul adaptării instituționale a structurilor de comandă și control; distribuirea echitabilă a obligațiilor financiare în domeniul apărării (”burdensharing”). Secretarul general a insistat asupra cooperării dintre NATO și UE, care s-a aprofundat în ultima perioadă, după identificarea a peste 70 de măsuri concrete de colaborare.
Cu referire la Summitul NATO din luna iulie, dl senator Vergil Chițac a formulat câteva dintre așteptările principale, din perspectiva țării noastre, în ceea ce privește rezultatele:
- continuarea consolidării apărării colective (întărirea coerenței posturii de descurajare și apărare, în general, precum și a prezenței înaintate - ”forward presence” - pe flancul estic, în particular); aceasta include întărirea prezenței NATO în regiunea Mării Negre, dată fiind continua deteriorare a situației de securitate din regiune și agresiunea pronunțată a Rusiei, continuarea implementării deciziilor privind o prezență mai accentuată a NATO, mai mult dialog, schimb de informații și proiecte comune cu partenerii. De asemena, NATO ar trebui să ajute Georgia, Ucraina și Republica Moldova să își dezvolte capacitățile de contracarare a propagandei rusești;
- mai multă coerență în eforturile de a proiecta stabilitatea, împreună cu UE și într-o abordare ”360 grade”; NATO trebuie să își modernizeze structurile și să sporească viteza de decizie;
- o împărțire corectă a cheltuielilor, în condițiile în care România își respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare în următorii zece ani, începând cu 2017, pe baza unui acord al tuturor forțelor politice din Parlament.
În marja reuniunii, dl senator Vergil Chițac a avut o întrevedere bilaterală cu dl Paolo Alli (Italia), președintele AP NATO.
w Parlamentul Republicii Polone a găzduit Sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO (Varșovia, 25-28 mai). Senatul României a fost reprezentat de dl senator Vergil Chițac, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO și dnii senatori Nicu Fălcoi și dl senator Niculae Bădălău, membri ai delegației.
Programul sesiunii a inclus reuniuni ale grupurilor politice, reuniuni de comisii şi o şedinţă în plen, la care au fost invitaţi, alături de membrii delegaţiilor din ţările membre, asociate şi partenere, mai mulți observatori şi invitaţi speciali.
Tema principală a sesiunii a fost găsirea unui răspuns adecvat al NATO la acțiunile ostile ale Rusiei - intervenția militară ilegală în Ucraina, atacurile cibernetice, amestecul în alegerile din Vest și campaniile de dezinformare.
În cadrul Comisiei permanente - organismul de conducere al AP NATO - s-a discutat proiectul Declarației Afirmarea unității și credibilității NATO la Summitul de la Bruxelles, propus de delegația Marii Britanii. Delegația României a apreciat textul ca fiind bine structurat, reflectând de o manieră echilibrată și cuprinzătoare temele majore de pe agenda aliată: apărarea și descurajarea, proiectarea stabilității, modernizarea Alianței, partajarea echitabilă a responsabilităților, politica NATO a “ușilor deschise”, cooperarea NATO-UE. A fost apreciată substanța declarației, care reflectă în mod corect poziționările consacrate ale Alianței. Amendamentele propuse de dl senator Vergil Chițac, în numele delegației Parlamentului României, au vizat menționarea explicită a ideii de coerență, care să acopere astfel spectrul de măsuri subsecvente deciziilor de la Varșovia și care vizează tratarea de o manieră unitară a posturii de apărare și descurajare a NATO. Amendamentele au fost aprobate de Comisia permanentă și adoptate, ulterior, de plenul Adunării.
Lucrările în comisii s-au desfășurat în paralel, pe durata a două zile. Dl. senator Vergil Chițac a luat cuvântul în cadrul Comisiei politice, pentru comentarii la raportul privind Balcanii de Vest. Dl senator Nicu Fălcoi a participat la lucrările Comisiei pentru apărare și securitate, pe a cărei ordine de zi au figurat: dezbateri la proiectele de rapoarte Partajarea echitabilă a obligațiilor financiare în domeniul apărării (raportor: Attila Mesterhazy, Ungaria), Consolidarea posturii de descurajare în Est (raportor: Joseph A. Day, Canada), Afganistan : securitate locală și regională (raportor: Wolfgang Hellmich, Germania), Forțele pentru Operațiuni Speciale în mediul modern de securitate (raportor: Madeleine Moon, Marea Britanie). În cadrul comisiei, au susținut prezentări și au răspuns la întrebările participanților: dl. Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, dl Raffaello Pantucci, director al Royal Services Institute și gen. Stanislaw Kaczynski.
Raportul privind partajarea echitabilă a obligațiilor financiare în domeniul apărării arată că majoritatea statelor membre NATO își sporesc bugetele alocate apărării, Alianța urmărind să mențină această tendință. Astfel, eforturile actuale se concentrează pe crearea unui mesaj care să prezinte în mod clar beneficiile produse de creșterea cheltuielilor dedicate apărării. O chestiune importantă în discuțiile privind burden sharing se referă la necesitatea definirii clare a conceptului, pentru a se evita continuarea unei dezbateri care aduce în atenție mai degrabă deficitele în procesele de alocare bugetară în domeniul apărării. În acest sens, s-a menționat că perspectivele divergente din cadrul Alianței derivă din ambițiile și interesele politico-militare eterogene.
Dl senator Niculae Bădălău a participat la lucrările Comisiei pentru știință și tehnologie, care a dezbătut proiectele de rapoarte: Amestecul Rusiei în alegeri (raportor: Susan Davis, SUA), Partea întunecată a Internetului; criptomonedele și utilizarea mesajelor criptate de către teroriști (raportor: Matej Tonin, Slovenia), Inovația în domeniul apărării: valorificarea bazei științifice și tehnologice a NATO (raportor: Leona Alleslev, Canada).
Textele finale ale tuturor rapoartelor, prezentate și amendate în comisii, vor fi supuse spre adoptare la sesiunea de toamnă a AP NATO (Halifax, 16-19 noiembrie 2018).
La şedinţa de plen din ultima zi a sesiunii au luat cuvântul: dl. Paolo Alli (Italia), președintele AP NATO; dl Andrzej Duda, președintele Republicii Polone; dl Marek Kuchinski, mareșalul Seimului Republicii Polone ; dl Stanislaw Karczewski, mareșalul Senatului Republicii Polone; dl Mateusz Morawiecki, primul ministru al Republicii Polone; dl Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO (alocuțiunea dlui Stoltenberg a fost urmată de o sesiune de aproximativ două ore de întrebări și răspunsuri). Secretarul general NATO a declarat că există dezacorduri în cadrul Alianței, dar că forța acesteia constă tocmai în faptul că a reușit întotdeauna să le gestioneze, fără a slăbi fundamentul și responsabilitatea NATO.
În ultima sa alocuțiune în calitate de președinte al AP NATO, dl Paolo Alli (Italia) a declarat că partajarea echitabilă a cheltuielilor de apărare în cadrul Alianței trebuie să fie o prioritate nu numai pentru a se putea asigura capabilitățile necesare, ci și pentru a menține vie relația transatlantică.
w Dl senator Nicu Fălcoi a participat la vizita în Estonia și Finlanda a Subcomisiei pentru apărare și cooperare transatlantică a AP NATO (Tallin și Helsinki, 11-15 iunie).
În cadrul vizitei au fost organizate întrevederi cu membri ai Comisiilor de apărare din parlamentele celor două țări și cu membri ai Executivelor (miniștrii apărării și miniștrii afacerilor externe). Membrii AP NATO s-au întâlnit cu președintele Republicii Finlanda, dl Sauli Niisto, și au vizitat bazele militare Amari și Tapa din Estonia, precum și alte obiective de interes, precum Centrul european de excelență în combaterea amenințărilor hibride, de la Helsinki. Agenda discuțiilor a inclus: situația de securitate din regiunea baltică; prioritățile Estoniei și Finlandei în materie de apărare și securitate; prezența avansată a NATO (eFP) în zona țărilor baltice.
Expunerea ministrului Apărării din Estonia despre prioritățile țării sale și așteptările de la Summitul NATO a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.
În cadrul discuțiilor de la ministerul finlandez al Apărării, unde a fost prezentat și programul de achiziție a noilor avioane multirol, dl senator Nicu Fălcoi l-a întrebat pe ministru dacă neutralitatea țării sale mai este de actualitate și dacă Finlanda se simte mai expusă sau, dimpotrivă, mai protejată, în noul context de securitate. Răspunsul a fost că Finlanda este într-un cadru mai sigur, ținând cont de partenerii săi, iar colaborarea cu NATO funcționează foarte bine, chiar dacă Finlanda nu este stat membru.
În cadrul discuțiilor de la Institutul Finlandez de Relații Internaționale, gazdele au subliniat că securizarea Mării Baltice este crucială, mai ales din perspectiva comerțului maritim. Întărirea parteneriatului cu NATO, menținerea colaborării cu Germania, PESCO și NORDEFCO sunt tot atâtea priorități ale politicii externe și de apărare a Finlandei.
w Dl senator Vergil Chițac, șeful Delegației Parlamentului României la AP NATO, a participat la vizita în Japonia a membrilor Subcomisiei pentru relații economice transatlantice și Subcomisiei pentru parteneriate NATO din cadrul AP NATO (Tokyo, Kyoto și Osaka, 18-22 iunie).
Pe parcursul vizitei au avut loc întrevederi cu membri ai Dietei japoneze și ai Executivului (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării), cu reprezentanți ai Uniunii Europene în Japonia și cu membri ai comunității de afaceri. Membrii Subcomisiilor AP NATO au vizitat Agenția Japoneză de Explorare a Spațiului și s-au întâlnit cu reprezentanți ai prefecturii din Osaka și cu experți ai Fundației pentru Pace Sasakawa. Printre temele de discuție s-au numărat: Abordarea Japoniei în ceea ce privește revoluția tehnologică și implicațiile economice, sociale și strategice ale acesteia; Cooperarea Japoniei cu NASA și cu Agenția Europeană de Explorare a Spațiului; Relațiile Japoniei cu America de Nord și cu Europa; Relația Japonia-NATO; Perspectiva Japoniei privind securitatea în Asia de Est.
w Dnii senatori Vergil Chițac și Nicu Fălcoi au participat la vizita în Portugalia și Spania a Subcomisiei pentru viitorul securității și capabilităților de apărare (DSCFC) și a Grupului Special pentru Mediterana și Orientul Mijlociu (GSM) ale AP NATO, care s-a desfășurat la Lisabona și Madrid, în perioada 24-28 septembrie.
Pe agendă s-au aflat următoarele teme: Stadiul relațiilor transatlantice, din perspectiva Portugaliei și a Spaniei; Apărarea și securitatea în secolul XXI (prioritățile Spaniei și Portugaliei, cooperarea politică în regiunea Mediteranei, problema refugiaților și migranților, rolul forțelor pentru operațiuni speciale), ș.a. Agenda a cuprins alegeri pentru funcția de președinte al GSM, întrevederi cu membri ai Parlamentelor și Executivelor din cele două țări gazdă, precum și vizitarea mai multor obiective militare de interes pentru Alianță: Centrul de comandă pentru operațiuni militare, Academia NATO de Comunicații și Informații de la Oeiras, Portugalia; Baza navală portugheză; Baza aeriană Torrejon din Spania.
w În perioada 22-26 octombrie, membrii Subcomisiei pentru relații transatlantice a Comisiei Politice (PCTR) a Adunării Parlamentare a NATO (AP NATO) au efectuat o vizită în Statele Unite ale Americii, la Boston și New York, la care a participat dl senator Vergil Chițac, în calitate de vicepreședinte al PCTR.
Vizita a cuprins întrevederi cu membri ai Congresului american, cu ambasadori ai statelor membre NATO la Organizația Națiunilor Unite (ONU) și cu experți în securitate din mediul academic (MIT, Harvard University, Consiliul pentru Relații Externe, ș.a.). De asemenea, membrii Subcomisiei pentru relații transatlantice au vizitat sediul ONU de la New York, pe cel al poliției new-yorkeze (pentru discuții legate de combaterea terorismului) și alte obiective.
w Cea de-a 64-a sesiune anuală a AP NATO a fost găzduită de Parlamentul Canadei, la Halifax, în perioada 16-19 noiembrie. Senatul României a fost reprezentat de dl senator Nicu Fălcoi, membru titular al Delegației Parlamentului României la AP NATO.
Dl senator Nicu Fălcoi a participat la lucrările Comisiei pentru apărare și securitate și la cele ale Comisiei pentru dimensiunea civilă a securității. Pe ordinea de zi: dezbateri la proiectele de rapoarte „Partajarea echitabilă a obligațiilor financiare în domeniul apărării” (raportor Attila Mesterhazy, Ungaria), „Consolidarea posturii de descurajare pe flancul estic” (raportor Joseph A. Day, Canada), „Afganistan : Securitate locală și regională” (raportor Wolfgang Hellmich, Germania) și „Forțele pentru Operațiuni Speciale în mediul modern de securitate” (raportor Madeleine Moon, Marea Britanie). Tot în cadrul Comisiei, mai mulți experți și invitați speciali (James Henry Bergeron, consilier politic, Comanda Maritimă Aliată; Viceamiralul Andrew Lewis, comandant, Joint Force Command Norfolk; Dr Peter Dombrowski, profesor de strategie, US Naval War College; Lt. col Sean French, comandant, Regimentul Regal Canadian, ș.a.) au susținut prezentări și au răspuns la întrebările participanților.
În cadrul discuțiilor asupra proiectului de rezoluție pe tema consolidării posturii de descurajare pe flancul estic (raportor: senatorul Joseph A. Day, Canada), dl senator Nicu Fălcoi a propus mai multe amendamente, în numele delegației României, cele mai multe fiind acceptate de majoritatea membrilor Comisiei.
Membrii Comisiei pentru apărare și securitate au recomandat, în proiectul de rezoluție referitor la postura de descurajare, menținerea pe termen lung a forțelor NATO, în Polonia și în țările baltice, creșterea mobilității militare printr-o cooperare NATO-UE consolidată, reducerea timpului de desfășurare și securizarea axelor de aprovizionare. Rezoluția face apel și la conceperea unui sistem de alertă rapidă care să permită detectarea eventualelor incursiuni în coridorul Suwalki (o zonă situată în Polonia, între Belarus și enclava rusă Kaliningrad).
Tensiunile dintre SUA și Rusia în ceea ce privește Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF) au fost de asemenea subiect de discuție. Președintele SUA a amenințat că se va retrage din Tratat, acuzând Rusia că a încălcat termenii acestuia, cu noul sistem de rachete SSC8. Aliații europeni consideră că Tratatul este un pilon al securității internaționale și că trebuie respectat. Dl Peter Brookes, expert în securitate națională la Heritage Foundation, a estimat că noile rachete rusești reprezintă o amenințare militară considerabilă pentru NATO și o sfidare a unității politice a Organizației -”Problematica INF ar putea furniza Rusiei un alt avantaj, acela al fragilizării coeziunii Alianței”. Expertul a prezentat și progresele Chinei în materie.
La şedinţa de plen din ultima zi a sesiunii au luat cuvântul: dna Rasa Jukneviciene (Lituania), președintele interimar al AP NATO; dl Harjit Singh Sajjan, ministrul canadian al Apărării; dna Rose Gottemoeller, secretarul general adjunct al NATO; dl Talat Xhaferi, președintele Parlamentului din fosta republică yugoslavă a Macedoniei.
Rezoluțiile adoptate de Adunarea Parlamentară a NATO invită guvernele țărilor membre: să consolideze postura de descurajare pe flancul estic, prin îmbunătățirea infrastructurii strategice, conceperea unor sisteme de alertă rapidă și menținerea unui nivel înalt de pregătire; să colaboreze cu sectorul privat pentru a proteja alegerile de orice ingerință străină; să aibă în vedere implementarea unor sancțiuni țintite pentru a riposta la atacurile hibride ale Rusiei. Rezoluțiile insistă și asupra necesității investițiilor, pentru a se păstra avansul tehnologic al Alianței, invitând guvernele țărilor membre să își dubleze eforturile pentru respectarea obiectivelor convenite în ceea ce privește cheltuielile de apărare. Textele finale ale rezoluțiilor AP NATO vor fi înaintate și dlui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Adunarea a ales-o pe dna Madeleine Moon (Marea Britanie) în funcția de președinte al AP NATO, pentru un mandat de 2 ani.