Dl. senator Corlățean:

- a luat cuvântul pe marginea proiectului de raport cu tema: „Implementarea hotărârilor CEDO”, raportor dl. Pierre-Yves LeBorgn’ (Franța, SOC); a menționat că a urmărit cu interes cele trei rapoarte anterioare privind implementarea hotărârilor CEDO. Și-a exprimat susținerea pentru condamnarea oricăror de declarații politice menite să discrediteze autoritatea CEDO, așa cum prevede proiectul de rezoluție propus de raportorul francez. În opinia sa, este nevoie ca orice derapaj care pune în discuție autoritatea sistemului european de protecție a drepturilor omului să fie ferm sancționat pentru a preveni în viitor pentru a fi păstrată și întărită eficacitatea acestui sistem. Președintele delegației române a salutat recomandarea de a fi create structuri parlamentare care să garanteze follow-up-ul și monitorizarea obligațiilor internaționale în domeniul drepturilor omului și în special a obligațiilor care izvorăsc din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În context, a menționat că Senatul României a înființat de curând Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

- a luat cuvântul la dezbaterea proiectului de raport cu tema: “Starea de urgență: aspecte de proporționalitate referitoare la derogările în baza art. 15 al Convenției Europene a Drepturilor Omului ” (raportor dl. Raphael Comte, Elveția, ALDE); a relevat importanța acompanierii marjei de apreciere a autorităților naționale în declararea stării de urgență de un control jurisdicțional european care să verifice respectarea principiilor proporționalității și necesității în declararea stării de urgență.

- a intervenit pe marginea proiectelor de rezoluție: “Restricționarea drepturilor de a proteja securitatea națională – până unde pot merge statele?“ și “Provocări legale care decurg din războiul hibrid” (raportor dl. Boriss Cilevics, Letonia, SOC); a menționat că elemente concrete ale unei posibile definiții legale a războiului hibrid se regăsesc în terminologia uzitată de Consiliul Afaceri Externe al UE; în opinia sa, dacă amplitudinea războiului hibrid este una însemnată, din rațiuni de securitate națională, se poate recurge la anumite restricții în exercitarea anumitor drepturi și libertăți fundamentale, dar cu luarea în considerare a exigenței proporționalității acestor limitări.