Dl. senator Titus Corlăţean:

- a prezentat, în plenul Adunării, raportul cu tema "Un angajament reînnoit în combaterea antisemitismului", în calitatea sa de raportor pentru opinie din partea Comisiei pentru afaceri politice și democrație a APCE, alături de parlamentarul leton Boriss Cilevics, raportor pe fond din partea Comisiei pentru egalitate și nediscriminare a APCE.

Raportul reprezintă un semnal politic clar de condamnare a atacurillor din ultimii ani îndreptate împotriva comunităților evreiești din Europa.

În prezentarea poziției Comisiei pentru afaceri politice și democrație a APCE, dl. senator Corlățean a atras atenția asupra recrudescenței  în ultima perioadă a discursului motivat de ură, a manifestărilor rasiste, xenofobe, intolerante și antisemite la nivel european. A salutat bunele practici existente în unele state membre ale Consiliului Europei în domeniul combaterii antisemitismului, atât din perspectivă legislativă, a eficienței mecanismelor juridice sancționatorii, cât și sub aspect instituțional. A subliniat, în contextul marcării Zilei Internaționale a Holocaustului la 27 ianuarie, practica unor state de a institui o zi dedicată comemorării Holocaustului la nivel național, un exemplu în acest sens fiind țara noastră care a stabilit în acest sens data de 9 octombrie.

Parlamentarul român a menționat totodată nevoia intensificării  dialogului între liderii politici și religioși aparținând diferitelor confesiuni și credințe spirituale și umaniste pentru a combate în mod eficient acest flagel, atât la nivel parlamentar, cât și guvernamental. Această interacțiune între decidenții politici și reprezentanții comunităților religioase contribuie la o mai bună înțelegere a acestor confesiuni și permite purtarea unor discuții într-o cheie de prevenire a antisemitismului și a oricăror forme de intoleranță și de combatere a acestor tipuri de comportament. A mai adăugat importanța derulării unor campanii de conștientizare care să  promoveze respectul pentru semeni și o conviețuire armonioasă (living together), un exemplu în acest sens fiind campania Nu discursului motivat de ură (No Hate Speech). Aceste din urmă inițiative trebuie avute în vedere inclusiv în derularea programelor de integrare destinate migranților și refugiaților, întrucât orice formă de intoleranță, prejudecată sau rasism și orice sentimente antimusulmane, xenofobe sau antisemite impietează asupra eforturilor de integrare a migranților în Europa. De asemenea, o dimensiune esențială a prevenirii și combaterii antisemitismului rezidă în educarea tinerei generații în spiritul toleranței și prin integrarea în curricula școlară a problematicii Holocaustului.

Parlamentarul român a relevat faptul că prioritățile enunțate în raportul APCE se regăsesc și în mandatul Președinției române în exercițiu (martie 2016-martie 2017) a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), un partener internațional relevant al Consiliului Europei.

În memorandumul explicativ al raportului au fost evidențiate o serie de elemente din practica pozitivă a României în plan legislativ și instituțional din perspectiva combaterii discriminării, a discursului motivat de ură și a acțiunilor de comemorare a Holocaustului.

Dl. senator Corlățean a susținut un număr de șase amendamente la raportul mai sus amintit, care au fost adoptate în totalitate de către plenul APCE. Printre acestea se numără crearea unui sistem cuprinzător și eficace pentru colectarea datelor referitoare la plângerile depuse în materie de infracțiuni motivate de ură, crearea unor grupuri parlamentare transpartinice de combatere a antisemitismului în toate statele  membre ale Consiliului Europei, un demers exemplar care va permite factorilor politici de decizie, dincolo de orice clivaj ideologic, să întreprindă o acțiune comună în combaterea antisemitismului.  

Raportul și Rezoluția 2106 (2016) au fost în final adoptate cu o largă majoritate de membrii Adunării Parlamentare a Consilului Europei.

- a formulat o interpelare adresată Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În interpelarea sa, senatorul român a subliniat rolul României în securizarea exemplară a frontierelor estice ale Uniunii Europene și necesitatea unei decizii pozitive care să răspundă așteptărilor legitime ale cetățenilor români, fundamentată pe îndeplinirea criteriilor de aderare încă din 2010, decizie care poate fi luată în două etape, începând cu frontierele aeriene.

În răspunsul său, înaltul oficial european a evidențiat susținerea constantă a Comisiei Europene pentru aderarea României la spațiul Schengen și a reiterat mesajul foarte clar transmis în numeroase ocazii cu privire la îndeplinirea de mai multă vreme a criteriilor de aderare stabilite pentru atingerea acestui obiectiv.  

Dl. senator Corlățean și-a exprimat, într-o declarație separată, aprecierea pentru poziția Președintelui Comisiei Europene, “într-un context european complicat, cu multe provocări la adresa spațiului Schengen și contestări ale acquis-ului Schengen” și a salutat „exprimarea tranșantă, fără echivoc, a înaltului oficial al Uniunii Europene, care a arătat că «este de o evidență elementară că România trebuie să aibă acces la spațiul Schengen din moment ce îndeplinește criteriile de aderare»”.

- a condus lucrările Subcomisiei pentru Orientul Mijlociu și Lumea Arabă, în calitatea sa de preşedinte al acestei subcomisii a APCE:

La reuniune au participat membrii subcomisiei și delegații parlamentare din statele cu statut de observator (Knesset-ul israelian) și partener pentru democrație (Consiliul Național Palestinian, Parlamentul Regatului Hașemit al Iordaniei și Parlamentul Regatului Maroc) la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

A fost făcută o evaluare a situației actuale din Orientul Mijlociu în baza intervențiilor delegațiilor palestiniană, israeliană și iordaniană. În acest context, la propunerea dlui. senator Corlățean, a avut loc o dezbatere asupra actualității principiului celor două state, Israel și Palestina, care să coexiste în pace și securitate. Un punct important pe ordinea de zi s-a referit la promovarea unor politici care să faciliteze programe educaționale pentru pace în rândul tinerilor din această regiune. Lucrările oficiale ale subcomisiei, la propunerea președintelui subcomisiei, au fost urmate de o serie de contacte informale între membrii subcomisiei și parlamentarii prezenți cu titlu de observatori sau parteneri pentru democrație la APCE.

La propunerea dlui. senator Corlățean, membrii subcomisiei au agreat un program de activitate care să includă o deplasare într-unul din statele din regiune (Africa de Nord sau Orientul Mijlociu), interesat de o viitoare cooperare cu APCE.

 Dl. senator Viorel-Riceard Badea:

- a prezentat în cadrul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă a APCE, raportul cu tema: “Drepturile lucrătoarelor casnice care provin din Europa de Est”.

În prezentarea sa, dl. senator Badea a arătat că lucrătoarele casnice provin atât din state membre UE, cât și din țări care nu aparțin blocului comunitar, precum Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina, unele state din Balcanii de Vest, statele din vecinătatea arabă, țări africane sau asiatice. A relevat că, din păcate, munca domestică este în mod tradițional asociată cu un sector al pieței muncii care nu presupune un grad prea ridicat de calificare, existând numeroși factori, cum ar fi statutul socio-economic precar, natura izolată a locului de muncă și o voce colectivă insuficient de fermă, care transformă această categorie de angajați într-una vulnerabilă la exploatare și condiții de muncă dificile.  

Potrivit parlamentarului român, la nivel mondial, cel puțin 53 de milioane de persoane, dintre care 83% femei, își câștigă existența ca lucrători casnici, iar acest număr este în creștere constantă, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare. A mai arătat că sectorul muncii casnice, care numără în Europa sute de mii de femei migrante, este departe de a fi unul omogen, existând diferențe în funcție de natura muncii prestate - activități de menaj, îngrijire de copii, îngrijire de bătrâni, de locul efectiv de muncă: în propria casă, în locuința angajatorului ori în centre de îngrijire etc.  

Raportorul român a atras atenția totodată asupra dimensiunii îngrijorătoare a muncii nedeclarate, care reprezintă în momentul de față circa 18,4% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene. În continuare a precizat că această realitate contravine standardelor în materie de muncă decentă, întrucât acestei categorii de angajați îi sunt refuzate drepturi elementare în domeniul muncii și protecției sociale.

Potrivit dlui. senator Badea, femeile care lucrează într-un mediu casnic se confruntă uneori cu acte de abuz psihic și fizic, inclusiv proferare de insulte, amenințări, violențe fizice sau chiar acte de hărțuire sexuală, iar inexistența unor dispoziții legale la nivel național care să reglementeze condițiile de muncă pentru această categorie de lucrători permite perpetuarea unor situații care se traduc într-un volum foarte mare de muncă, salarii mici, plăți ilegale, lipsa protecției sociale și un număr de ore lucrate cuprins între 14 și 18 ore pe zi și uneori chiar 7 zile pe săptămână. Această stare de fapt, conform raportorului, reprezintă o încălcare flagrantă a articolului 2 din Convenția Socială Europeană revizuită a Consiliului Europei, care garantează un număr rezonabil de ore de lucru, precum și o perioadă rezonabilă de odihnă săptămânală.  

Parlamentarul român a adăugat că Organizația Internațională a Muncii (OIM) deține un rol cheie în combaterea acestui fenomen extrem de preocupant. În acest sens, a menționat că în 2013 OIM a demarat, cu finanțarea Uniunii Europene, Programul Global de Acțiune privind lucrătorii casnici migranți și familiile acestora.

A amintit că primul instrument juridic la nivel internațional care introduce standarde globale pentru protecția acestei categorii de angajați este Convenția OIM privind lucrătorii casnici din 2011.

În elaborarea raportului, senatorul Badea a solicitat aprobarea Biroului APCE pentru organizarea unei vizite de documentare în luna iunie 2016, la Geneva, la sediul Organizației Internaționale a Muncii, pentru a avea un schimb de vederi cu experți specializați în acest domeniu, iar în luna septembrie 2016 a propus organizarea unei audieri în cadrul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă la care vor fi invitate organizații neguvernamentale cu activitate relevantă, precum și lucrătoare casnice care au fost victime ale abuzurilor angajatorilor.