Dl. senator Viorel-Riceard Badea:
- a luat cuvântul în cadrul dezbaterii de urgență cu tema Tragedia umană din Mediterana: necesitatea unei acțiuni imediate, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la situația migranților ilegali din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, care își pun în pericol viața pentru a ajunge pe țărmurile septentrionale ale Mediteranei; a arătat că frecvența tragediilor din Marea Mediterană relevă disfuncționalități majore în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, iar diminuarea constantă a finanțării europene în domeniu se răsfrânge în mod negativ asupra statelor din Europa de Sud, nevoite să aloce resurse substanțiale menținerii sub control a fenomenului; a subliniat necesitatea revizuirii Sistemului Dublin al UE pentru a-l adapta noilor realități și a-l pune în concordanță cu articolul 80 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (care prevede că, în gestionarea politicilor UE în domeniul controlului la frontiere, azilului și imigrării, este incident principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, inclusiv în plan financiar); a subliniat că eforturile susținute ale comunității internaționale pentru consolidarea democrației, prevenirea conflictelor și combaterea sărăciei, inclusiv din perspectiva implementării Agendei de Dezvoltare post-2015, pot contribui în mod decisiv la atenuarea presiunii fluxurilor migratorii;
- a prezentat, în plenul Adunării, raportul cu tema Egalitate și nediscriminare în accesul la justiție, remarcând următoarele: Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în art. 6 (dreptul la un proces echitabil) și în art. 13 (dreptul la un recurs efectiv), face referire la accesul la justiție a cărui sferă de cuprindere este mult mai largă, incluzând conștientizarea drepturilor și aspectelor de ordin procedural, asistența juridică, reprezentarea legală, capacitatea juridică și accesul general la instanțele judecătorești; primul instrument juridic internațional care menționează în mod explicit accesul la justiție este Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) - art. 67 pct. 4, potrivit căruia UE trebuie să faciliteze accesul la justiție, în special prin recunoașterea reciprocă a hotărârilor judiciare și extrajudiciare în materie civilă; interpretarea dată de CEDO statutului de victimă a fost criticată de doctrina de specialitate ca fiind prea strictă, în special în situația persoanelor cu dizabilități intelectuale, care, în majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, nu beneficiază de capacitate procesuală de exercițiu; în scopul maximizării accesului la justiție, obstacolele pot fi înlăturate și prin recurgerea la metode alternative de soluționare a litigiilor (mediere), inclusiv prin combinarea acestora cu mecanismele jurisdicționale tradiționale. Rezoluția APCE 2054 (2015) cu tema Egalitate și nediscriminare în accesul la justiție, parte integrantă a raportului, a fost adoptată de membrii Adunării cu majoritate de voturi.
Dl. senator Ben-Oni Ardelean a luat cuvântul, în plenul Adunării, pe marginea raportului cu tema Consecințele umanitare ale acțiunilor grupării teroriste autointitulate Statul Islamic (raportor: Jean-Marie Bockel, Franța, PPE/CD), menționând că: acțiunile mișcării jihadiste Statul Islamic aduc atingere în mod nemijlocit eșafodajului democratic al societăților contemporane; intervenția militară ar trebui să fie doar parte a unei abordări politice mai ample, menită să contracareze alte aspecte subiacente care au favorizat expansiunea Statului Islamic; atât în Siria, cât și în Irak este necesară descurajarea oricărei forme de marginalizare etnică sau religioasă; lupta împotriva Statului Islamic presupune o angajare fermă din partea actorilor regionali, în condițiile în care ascendentul populației preponderent musulmane poate avea un rol covârșitor în prevenirea răspândirii în regiune a ideologiei jihadiste; persoanele care luptă în Siria și Irak dobândesc un nivel și mai ridicat de radicalizare, iar la întoarcerea în statele de origine se transformă în catalizatori ai extremismului și terorismului; în vederea prevenirii unui asemenea fenomen este stringent necesară evitarea polarizării sociale; contribuția României în lupta împotriva acestei entități teroriste se circumscrie în mod special unor acțiuni umanitare și de stabilizare, care se vor concretiza pe parcursul anului 2015 prin oferirea de sprijin financiar pentru îmbunătățirea situației refugiaților irakieni și sirieni din regiune, găzduirea, prin transferul din Turcia, a 40 de refugiați sirieni, acordarea unor burse de studiu pentru studenții sirieni.
Dl. senator Titus Corlățean:
- a participat, în plenul Adunării, la prezentarea comunicării dlui. Didier Reynders, ministrul afacerilor externe și europene al Belgiei și președintele-în-exercițiu al Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, formulând o interpelare în care a solicitat detalii, în contextul avizului din decembrie 2014 al Curții de Justiție a Uniunii Europene, asupra stadiului negocierilor dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană cu privire la aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În răspunsul său, dl. Didier Reynders a menționat că: aderarea UE la Convenție are nevoie de o justificare deplină sub aspect legal, iar Comisia Europeană își elaborează actualmente propria evaluare juridică; din discuțiile purtate până în acest moment s-a putut decela o voință politică fermă în favoarea identificării unei soluții juridice care să faciliteze aderarea UE la Convenție;
- a luat cuvântul în plenul Adunării, în cadrul dezbaterii de actualitate privind situația politică și de securitate din Ucraina și implicațiile sale, arătând că: acțiunile militare și politice agresive din regiunea Mării Negre ale Federației Ruse au determinat apariția unei rețele de conflicte înghețate, începând cu Transnistria în Republica Moldova, Abhazia și Osetia de Sud în Georgia, la care se adaugă anexarea ilegală a Crimeei, toate acestea având ca numitor comun prezența trupelor ruse; Federația Rusă a reușit să schimbe fundamental paradigma de securitate în regiune, în condițiile în care doar cu doi ani în urmă autoritățile de la Moscova purtau un dialog cu UE în vederea încheierii unui parteneriat strategic, iar cu NATO se discutau proiecte concrete de cooperare în baza Actului Fondator NATO-Rusia; declarațiile unor înalți oficiali ruși potrivit cărora Polonia și România au devenit ținte militare ca urmare a construirii pe teritoriul lor a unor proiecte antirachetă ignoră caracterul pur defensiv al acestora și încadrarea lor pe linia angajamentelor NATO menite să garanteze în mod legitim securitatea națiunilor statelor membre; Federația Rusă a încălcat în mod flagrant principiile fundamentale ale dreptului internațional, care au stat la baza funcționării societății internaționale postbelice; modificarea frontierelor prin acțiune militară a repus în discuție principiile egalității suverane a statelor, inviolabilității frontierelor și integrității teritoriale; România sprijină cu fermitate parcursul european al Ucrainei, continuarea reformelor, inclusiv din perspectiva sprijinului, la standarde europene, pentru drepturile persoanelor aparținând minorității naționale române din această țară; normele obligatorii ale ordinii juridice internaționale nu pot face obiectul niciunui tip de negociere;
- a luat cuvântul în plenul Adunării, în cadrul dezbaterii referitoare la solicitarea Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei de aviz privind proiectul de Protocol Adițional la Convenția CoE privind prevenirea terorismului, subliniind că proiectul de protocol: va contribui la eforturile statelor membre de combatere a terorismului, inclusiv în ceea ce privește adoptarea unor noi dispoziții legale în plan intern, în materie penală; este în deplin acord cu obligațiile internaționale asumate prin Rezoluția 2178 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU privind luptătorii teroriști străini; stabilește un echilibru corect între acțiunile de prevenire și combatere a terorismului și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și a garanțiilor cuprinse în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, a menționat că acest subiect este relevant și pentru dezbaterea internă din România, în contextul în care autoritățile naționale competente au avut de soluționat un număr în creștere de cazuri ale unor persoane provenind din afara țării, care au încercat să dezvolte rețele de diseminare a unor ideologii precum cea a Statului Islamic, să finanțeze acțiuni teroriste sau să asigure rețele de tranzit; împotriva acestor încălcări au fost luate măsurile legale de către actorii instituționali competenți, începând cu instanțele judecătorești; noua lege privind retenția datelor și cartelele de telefon preplătite, adoptată de Parlamentul României, a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, iar adoptarea noului protocol adițional la Convenția europeană privind prevenirea terorismului ar putea contribui la relansarea dezbaterii pe acest subiect și la impulsionarea procesului de legiferare;
- a luat cuvântul în plenul Adunării, pe marginea raportului cu tema Eficacitatea Convenției Europene a Drepturilor Omului: Declarația de la Brighton și perspective (raportor: Yves Pozzo di Borgo, Franța, PPE/CD), evidențiind că: este necesară păstrarea în atenția APCE și transmiterea unui semnal politic clar privind nevoia procesului de reformă a sistemului CEDO, pentru ca mecanismul de control jurisdicțional de la Strasbourg să fie pe deplin funcțional și în vederea consolidării autorității Curții; adoptarea Protocoalelor 15 și 16 reprezintă pași necesari, dar nu suficienți, fiind importantă adoptarea mai multor măsuri, atât la nivelul Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, cât și al statelor membre și CEDO. Dl. senator a oferit exemplul pozitiv al României cu privire la: funcționarea, în cadrul Legislativului național, a Subcomisiei pentru supravegherea executării hotărârilor CEDO; adoptarea, ca urmare a pronunțării hotărârii CEDO în cazul pilot Maria Atanasiu împotriva României, a Legii 165/2013 care a instituit un nou mecanism de despăgubiri, calificat de Comitetul Miniștrilor și de CEDO ca fiind conform cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, consecința nemijlocită a acestui act normativ fiind radierea de pe rolul Curții Europene a sute de plângeri cu caracter repetitiv, ceea ce confirmă existența la nivel național a unei căi de recurs eficace; ratificarea Protocolului adițional nr. 15 la Convenție și semnarea Protocolului nr. 16; încorporarea în ordinea juridică națională a normelor Convenției Europene și a jurisprudenței CEDO.